Dezbaterile despre viitoarea variantă ocolitoare de sud a Sibiului (VOSS), aflată la faza Planului Urbanistic Zonal, au debutat luni, la ora 14:00, în Șura Mică. Locuitorii comunei nu se arată afectați de viitorul traseu, cel puțin acest lucru rezultă din numărul mic de participanți. Evenimentul a avut loc în sediul administratorului Parcului industrial Șura Mică, majoritatea participanților fiind angajați ai CJ Sibiu și ai APM Sibiu. Din afara celor două instituții au mai fost prezenți proiectantul VOSS și doar doi cetățeni interesați.
Evenimentul a început fără întârziere într-o mică sală de la parterul sediului administrației Parcului industrial Șura Mică, pe care nu-l poți găsi din prima, dacă nu cunoști prea bine zona. Deși sala nu era mare, numărul de locuri a fost suficient pentru numărul participanților – oamenii nu s-au înghesuit la dezbatere. În total, fără prezența noastră, la dezbaterea de la Șura Mică au participat 15 persoane – majoritatea angajați ai CJ Sibiu și Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, dar au mai fost și doi angajați ai Poliției, proiectantul principal, precum și doi cetățeni interesați.
Dezbaterea a constat într-o prezentare a proiectului, cu date din raportul de mediu pregătit pentru faza PUZ și depus la APM Sibiu în vederea obținerii avizului de mediu, pregătită de Viorica Cergă, consultant de mediu.
Datele prezentate au fost mai mult tehnice, majoritatea cunoscute deja: despre amplasament, despre posibilele probleme de mediu identificate, precum și măsurile propuse pentru fiecare aspect de mediu – sol, aer, apă, faună etc., dar și despre varianta aleasă.

În timpul prezentării, Viorica Cergă a amintit că traseul viitoarei VOSS va ocoli municipiul Sibiu pe partea de sud, acesta urmând să facă legătura între Autostrada A1 (prin DN7H) în partea de Vest a Sibiului și DN1(E68) în partea de sud-est, urmând să traverseze terenuri aflate în localitățile Sibiu, Șelimbăr, Cisnădie, Rășinari, Poplaca, Cristian și Șura Mică.
VOSS va avea o parcare de scurtă durată, posibil cu spații de servicii
Aceasta a mai precizat, printre altele, că drumul va avea lungimea de 21,3 km, este prevăzut cu parapeți metalici, poduri, pasaje rutiere, poduri peste cursuri de apă și pentru acces la terenurile agricole, precum și culoare de trecere pentru animalele sălbatice.
„Printre dotări, va avea o parcare de scurtă durată, eventual cu spații de servicii, în zona km 6, în extravilanul UAT Poplaca”, a mai spus autoarea prezentării.
Un capitol din raportul de mediu la care a făcut referire Cergă se referă la starea actuală a mediului, mai exact calitatea aerului: „În județul Sibiu sunt montate 4 stații automate în zone reprezentative. Nu s-au înregistrat depășiri ale normelor”.
În acest moment, unul dintre cei doi cetățeni care au venit la dezbatere a fost interesat să afle unde sunt amplasate acestea, deoarece „noi avem probleme în Rusciori cu băieții care ard tot felul de lucruri. Este un punct fierbinte al județului și tocmai aici nu este”. Două în municipiul Sibiu, una în Copșa și alta în Mediaș – a fost răspunsul pe care l-a aflat. „Aceste stați au fost montate printr-un proiect la nivel național, în 1996, din câte știu. Ministerul Mediului a efectuat toate demersurile. Este o rețea la nivel național”, i-a spus consultantul de mediu, fiind completată de altcineva de la APM Sibiu: „Stațiile se referă la un fond urban, adică analizăm pe o rază mai largă, nu avem o stație în fiecare UAT. Cunoaștem și noi problemele, că am primit sesizări”.
„Mortalitatea faunei în trafic”: Ariciul o ia pe unde vrea el, nu pe unde e traversarea
La capitolul probleme de mediu identificate, s-a vorbit despre „mortalitatea faunei în trafic”. „E o problemă în proiectele de infrastructură. Totodată, importantă este conectivitatea la nivelul coridoarelor ecologice. Din analiza acestor coridoare ecologice, există un proiect la nivel de UE - SaveGreen - care a identificat coridoare ecologice, inclusiv la nivelul țării noastre, România fiind partener în acest proiect. Din fericire, planul propus nu se regăsește pe aceste coridoare ecologice, dar cu toate acestea prevede o serie de poduri și măsuri care va menține conectivitatea față de o zonă la alta”, a explicat Viorica Cergă.
Sibianul a fost curios să afle în acest sens dacă vor fi garduri de protecție pe margini. I s-a răspuns că împrejmuirea nu e prevăzută peste tot.
„E drum național cu patru benzi, nu e în regim de autostradă. Și viteza de circulație e mai mică. Oricum, în zonele locuite vor fi parapeți fonici, nu au cum animalele să ajungă pe drumurile naționale. Și planul prevede 22 de traversări”, i-au spus reprezentanții APM Sibiu.
„Păi, pe drumul hoților, pe Calea Șurii Mici, sunt tot timpul animale lovite. Dacă se va merge cu 20 km/h mai mult, vor fi și mai mult. Ariciul, iepurele, căprioara o iau pe unde vor ei, nu pe unde e traversarea”, a replicat acesta.

„Legătura cu Păltinișul rămâne tot prin Rășinari”;
„Să mergem până la Jina?”
La finalul dezbaterii, care a ținut aproape 45 de minute, discuțiile s-au concentrat asupra variantei de traseu, dar și asupra semnificației VOSS, în viziunea reprezentantului firmei Arhigraf SRL, care a elaborat PUZ-ul pentru proiectul traseului, Octavian Lipovan.
Singurul sibian care a pus întrebări s-a mai întrebat dacă CNAIR va administra viitoarea șosea: „Viaductul de peste autostradă nu a fost vizitat niciodată de CNAIR. La ce ne așteptăm, că aici o să fie diferit?”, constatând că „legătura cu Păltinișul rămâne tot prin Rășinari, ceea ce nu rezolvă nimic”.
„E varianta ocolitoare a Sibiului. Să mergem până la Jina? Totuși, vorbim de 20 de km. Va veni poate și aia într-un viitor (...) Da. Ne așteptăm să fie mai bine”, i-au răspuns ceilalți participanți.
Reprezentantul firmei proiectante a ținut să precizeze, cu referire la traseul VOSS, că „interferența cu mediul construit e foarte mică – ceea ce e important”.
Separarea sensurilor de circulație: „Hasta la vista!”
Dar pe cetățean l-a interesat altceva, continuând dialogul cu Octavian Lipovan:
- Pe mijloc sunt 3 metri sau cât, care separă cele două sensuri de circulație?
- Nu va fi o separare fizică, e totuși un drum național.
- În mijloc nu e nimic de siguranță?
- Nu
- Hasta la vista! Acolo se vor pupa oamenii.
- Știți cum e, și astăzi te pupi.
- Da, dar vrem să evităm acest lucru.
- Nu știu dacă ați circulat pe ruta de la Comarnic spre București, când în zona Ploiești intri pe două benzi și cu betoanele între ele. Vă recomand să mergeți noaptea pe acolo... ca să nu vorbesc ce e la Cluj.
- Și acostamentul? E jumătate de metru?
- Nu, e mai mare aici. Avem calea de rulare, acostamentele, după care zona de siguranță și de la astea mai sunt încă 22 de metri stânga-dreapta, zona de protecție, care practic și aceea e o zonă cu interdicție de construire: acolo se păstrează pentru eventuale extinderi ulterioare, dacă traficul va demonstra că e nevoie.
- Deci, se poate face autostradă, cu alte cuvinte?
- Da, se poate transforma.

Proiectantul VOSS crede că aceasta este „inelul mic al Sibiului”.
„Nu știu după câți ani, dar sigur se va simți nevoia unui inel de ocolire mult mai mare. Deja se vede și nu e numai cazul Sibiului, dar a majorității orașelor răsărite din România, în care au excedat cu mult limita lor naturală, iar acum au o problemă cu traficul mai ales că afectează, cum e și cazul Sibiului, zonele limitrofe. Toate au devenit în principal cartiere dormitor, unde lipsește infrastructura adecvată. Ați auzit de conceptul orașului de 15 minute – nu se poate aplica chestia asta la noi deocamdată, pentru că e imposibil. Și faptul că nu au fost dezvoltate în timp facilitățile de tip sănătate și în special învățământ generează niște probleme de trafic imense. Pentru că tu, din cartierele dormitor, care nu au absolut nimic, alergi către zonele centrale ale orașului ca să te bați pentru o viață mai bună pentru copilul tău, ca să meargă la o școală. Faptul că se închide acest inel va genera o degrevare foarte mare a traficului de tranzit din zonele în care ar trebui să fie numai trafic local și acest lucru se va simți; oamenii o să respire mai ușor. Adică dacă pui în balanță ce poate să fie neplăcut cu ce câștigi, factorul de câștig e în mod clar peste chestiile deranjante”, a conchis arhitectul Lipovan.
Deocamdată, nu se cunoaște când ar putea fi depusă cererea de finanțare și când ar putea începe construcția acesteia. Se estimează că dacă lucrurile decurg bine, procedurile birocratice pot fi încheiate în 2 ani.
Următoarea dezbaterea asupra proiectului de plan și a raportului de mediu elaborate pentru „Planul Urbanistic Zonal - Construire Varianta Ocolitoare Sibiu Sud” va avea loc marți, 5 septembrie, la Cristian. Întâlnirea este programată să aibă loc în sala de ședințe din cadrul Primăriei comunei, strada I, nr. 1.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 6534


Ultimele comentarii
Acum 10 minute
Florin alexandru
Acum 30 minute
Till Eulenspiegel
Acum 1 oră
Sparrow
Acum 2 ore
Marti
Acum 4 ore
Newman