Joi,
28.09.2023
Cer Senin
Acum
10°C

La școală, pe bicicletă, trebuie să devină realitate

La școală, pe bicicletă, trebuie să devină realitate

de arh. Alexandru Găvozdea, lider Platforma Sibiu2024

Nimic nu ne umple sufletul mai mult nouă, părinților, ca bucuria copiilor noștri. Iar mersul pe bicicletă face orice copil fericit. Copilăria în libertate, autonomia pe care și-o doresc copiii și care îi ajută să devină adulții echilibrați de mai târziu sunt strâns legate și de mersul pe bicicletă.

Începutul școlii, în loc să fie un moment de bucurie și optimism, cum sugeram într-un text anterior, ne aduce un trafic infernal în Sibiu. Un trafic care ne mănâncă timpul, nervii și plămânii.

Peste 10.000 de mașini transportă zilnic în Sibiu copii spre școală. Cifra acesta  uluitoare - pentru un oraș de dimensiunile Sibiului, am aflat-o împreună cu alte informații revelatoare despre cum circulăm în orașul nostru, de la Andrei Rusu, fondatorul organizației civice Urban Bike Revolution. Organizația condusă de Andrei este una dintre cele mai informate și active susținătoare ale mersului pe bicicletă, din Sibiu.  Am stat de vorbă cu Andrei și vă invit la discuția noastră în rândurile de mai jos.

Alexandru Găvozdea (AG): A început școala și odată cu ea problemele mari de trafic în Sibiu. Știm din studii de urbanism și trafic că ameliorarea acestuia din urmă în orașe este în strânsă legătură cu promovarea mijloacelor de transport alternative mașinii personale: transport public, transport alternativ sustenabil – biciclete. Poți, te rog, face o evaluare a unde crezi că se află Sibiul, în ceea ce privește transportul sustenabil, mai exact mersul pe bicicletă, în raport cu potențialul acestui mijloc de transport?

Andrei Rusu (AR): Sunt trei surse pentru o evaluare preliminară. Prima sursă este Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, document strategic actualizat în 2022, care conține date măsurate privind cota modală în orașul Sibiu. Conform acestuia, în 2022, cota modală velo era de 0,77%. A doua sursă credibilă sunt datele colectate de noi, în special în ceea ce privește mobilitatea școlară. Acolo, cota modală velo este de 1%. A treia sursă, puțin mai greu de estimat, este analiza vizuală. Zonele sigure pentru mersul pe bicicletă - Parcul Sub Arini, pista spre Muzeul Astra și noua pistă de pe malul râului Cibin sunt extrem de populare, în special pentru familiile cu copii, aș adăuga eu până în vârsta de 10 ani.

AG: Care sunt principalele beneficii, atât pentru indivizi, cât și pentru comunitatea în ansamblu, în încurajarea mai multor persoane să meargă cu bicicleta în oraș?

AR: Beneficiile sunt în primul rând la nivel individual, iar când cetățenii vor începe să simtă aceste beneficii, atunci cu siguranță va exista și o tranziție reală spre mijloace sustenabile. Concret, mersul cu bicicleta stimulează activitatea fizică, ajutând sistemul cardio-vascular, reduce nivelul de stres cauzat de trafic, stimulează o stare de bine generală. La nivelul orașului beneficiile se măsoară în reducerea volumelor de trafic și risipa spațiului public, scăderea nivelului de poluare a aerului și fonică și creșterea gradului de siguranță.

AG: Câți utilizatori frecvenți de bicicletă avem în Sibiu în prezent și care e potențialul de creștere a acestui grup?

AR: Din păcate, avem extrem de puține date, în general, iar în ceea ce privește gradul de utilizare al bicicletei și scopul pentru care e folosită și mai puține. Mai sus aminteam două surse. În schimb, știm că în ultimii 9 ani avem 1.200 de mașini pe an în plus înscrise la direcția fiscală, ceea ce înseamnă peste 10.000 în acest interval de timp. Momentan există 66.500 de mașini înscrise în oraș la finalul anului 2022, fără cele înscrise în alte UAT-uri sau județe. Totuși ce nu știm sunt valorile de trafic din interiorul orașului, din cauză că, momentan, din diverse motive, nu sunt măsurate.

AG: Cum ar trebui să gândim traficul în oraș, astfel copiii să se poată deplasa în siguranță pe bicicletă spre și de la școală, cum se întâmplă în atâtea orașe europene?

AR: În primul rând, traficul suntem noi. Cred că principiul care ar trebui să domine planificarea urbană este protejarea celui mai vulnerabil, dacă vorbim de trafic. Copiii, vârstnicii și noi toți ar trebui să dispunem de un spațiu urban împărțit echitabil. Momentan e clar că mașina este prioritizată în mediul urban. Mai concret, avem nevoie de culoare care să unească cartierele cu școlile, dar și de zone sigure în jurul școlilor, cu trafic restricționat la începutul și sfârșitul programului. Acestea ar fi cel mai simplu de implementat.

Turul pe bicicletă organizat weekendul trecut de Urban Bike Revolution. Foto: Andrei Bălășan

AG: De cine depinde – ce autorități trebuie să conducă procesul de transformare a traficului urban în spiritul sustenabilității și a accesibilizării transportului alternativ și ce fac aceste autorități în acest sens, din punctul vostru de vedere?

AR:  Atribuțiile sunt împărțite, dar rolul central îl joacă Primăria. Ea are și atribuțiile și pârghiile legale pentru a desena și valorifica spațiul public. Poliția, Poliția Locală, plus alte instituții publice sau entități private își pot aduce contribuția. Aș menționa două aspecte pozitive. Primul aspect, investițiile primăriei în flota de autobuze noi, sistemul de bike sharing și pista de pe malul râului Cibin. Toate achiziționate sau realizate din finanțări europene. Al doilea aspect, se referă la implicarea și susținerea oferită de Serviciul Rutier al IPJ Sibiu proiectelor educaționale velo pentru copii, dar și a altor evenimente velo. Dacă ar mai fi spațiu și de un al treilea aspect pozitiv, aș menționa deschiderea arătată de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, Poliția Locală și recent, am intrat în contact și cu Prefectura.

AG: Ce v-a inspirat să înființați Urban Bike Revolution și care sunt obiectivele specifice pe care doriți să le atingeți în ceea ce privește ciclismul urban?

AR:  Simplitatea rutinei zilnice pe bicicletă experimentată timp de 10 ani în diverse orașe din Europa. În 2020 ne-am întors în România și am înființat UBR cu scopul de a pune umărul la construirea unei culturi a mersului cu bicicleta în orașele României, iar acțiunile noastre demonstrează acest lucru. Nu ne interesează doar infrastructura dedicată, ne interesează să ajungem la oameni și să arătăm că viața în oraș pe bicicletă ne face bine. Cum ne place să spunem „punem rutina zilnică pe bicicletă”. La final, dacă reușim acest lucru cu siguranță vom beneficia și de o revoluție culturală. Până acolo gândim și acționăm. Așa e mai clar și de ce am ales și numele.

AG: Puteți să împărtășiți câteva povești de succes sau etape importante pe care organizația voastră le-a atins pentru a face orașul mai prietenos cu bicicletele?

AR: Să fiu sincer, cred că fiecare zi adaugă un rând la povestea noastră. Totuși sunt câteva momente cruciale care ne-au dat încrederea. Încep cu primul proiect, Unstoppable, dedicat persoanelor cu nevoi speciale și care ne-a arătat forța și importanța unei comunități. Așa am câștigat primii prieteni și susținători, printre care: Costel (Action Sport), Ionuț Natea și echipa Serviciului Rutier (IPJ Sibiu), voluntarii  și sponsorii. Apoi proiectele parcă au curs mai ușor: BikeSchool, Ride-in @Astra Film Festival, vizite de studiu etc. Al doilea moment important este parteneriatul cu Inspectoratul Școlar Județean, cu susținerea doamnei inspector Daniela Muntean. Așa am ajuns să colaborăm cu multe școli, iar din puncte de vedere strategic aici cred că se află cheia transformării mobilității urbane. Tot de aici avem și cele mai multe date. Un al treilea moment important este crearea unei platforme de cooperare cu instituțiile publice cum ar fi Primăria Sibiu, IPJ, IȘJ, Poliția Locală, dar mai ales susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, care ne-a ajutat în special cu resursă umană calificată și expertiză.   

AG: Ce pot face indivizii și comunitățile pentru a încuraja și normaliza și mai mult mersul cu bicicleta ca mijloc de transport în zonele urbane?

AR: Să se unească. Să se asculte unii pe ceilalți, să încerce și să fie perseverenți. Important e să ne implicăm în micro-comunitățile în care suntem activi: la muncă, la școală, în rândul prietenilor, la bloc etc. După 2 ani de activitate suntem pregătiți să oferim și cadrul formal sau informal ca această energie din comunitate să fie valorificată la adevăratul potențial. Vă promit că Sibiul va deveni un exemplu de bună practică pentru România. Deja avem câteva elemente de unicitate, iar acest lucru ne alimentează entuziasmul să continuăm.

Haideți să ne strângem în jurul Urban Bike Revolution pentru ca mersul copiilor la școală pe bicicletă să devină realitate în cel mai scurt timp.

https://www.facebook.com/UrbanBikeRevolution

Vă așteptăm gândurile și sugestiile la contact@sibiu2024.ro și https://www.facebook.com/alexandru.gavozdea.sibiu2024.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

8 comentarii

Un biciclist

Acum 1 săptămână

ar fi bine sa mearga, dar ... trebuie sa fii putin iresponsabil sa-ti trimiti copilul la scoala pe “pistele” din Sibiu. Toate pistele din giratorii duc la dreapa, daca ai iesit de pe pista sa mergi inainte iti auzi claxoane si agresivitate. Canale denivelate aflate fix pe centrul pistelor sunt cu sutele in oras. Usile masinilor parcate langa “piste” se pot deschide brusc pe toata latimea pistei si trebuie sa alegi fie usa fie masina ce vine din spate. Soferul obisnuit crede ca daca nu exista pista desenata, biciclistul nu are cauta pe acolo si il incurca. Soferii trec cu 50-60 km/h la o palma de biciclisti. Politia nu face cunoscuta soferilor obligatia de a depasi biciclistii la distanta: “ pe drumurile unde viteza maxima este de pana la 50 de kilometri pe ora, soferul este obligat sa treaca cu rotile peste marcajul care desparte benzile sau sensurile atunci cand depaseste un biciclist;”
Raspunde

Avram martalog

Acum 1 săptămână

Eu ies cu bicicleta si cam de 2 ori pe an daca se gaseste un dobitoc sa faca asa, in rest lumea chiar te apreciaza in trafic.
Raspunde

Hshfjf

Acum 1 săptămână

Si parintii ar trebui sa mearga cu bicicletele, ca in Olanda. Nu in masini pe langa copii lor.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Aci Duțu

Acum 1 săptămână

A mai postat cineva de la voi de la ferma de postaci exact același text, acum 5 zile. Desigur textul nu e prefabricat și nu e postat la comandă
Raspunde

Un cititor

Acum 1 săptămână

"Trebuie să" , funcționează doar la progresiști. Nu te oprește nimeni tăticule să mergi la școală cu ce vrei. Nu te opreste nimeni să-ți faci orașul tău, strada ta, regulile tale. Nu-ți bate capul cu ce fac alții.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emila

Acum 1 săptămână

Ești hauru ăla cu coșciug 2.0 TDI care-și duce odorul obez până la parterul școlii?
Raspunde

Flo

Acum 1 săptămână

Felicitari pentru initiativa. E un demers indraznet! Succes!
Raspunde

Claudiu M

Acum 1 săptămână

Sunt un părinte inconștient care își duce băiatul de clasa a 4-a cu bicicleta la școală din zona cimitirului până în cartierul Strand iar cel din clasa a 6-a merge singur pe bicicleta la școală. Bucuria cea mai mare este că alții 3 colegii de clasă vin acum cu noi cu bicicleta și stativele de biciclete sunt din ce in ce mai ocupate la școală. Schimbare are loc! Da, sunt șoferii care nu vad bicicliștii sau pistele de biciclete, dar se vor schimba și ei. Cu grija și exemple copiii vor învăța să fie în siguranță în drum spre școală. Dar asta înseamnă sa meargă și părintele cu el pe bicicleta, să-i explice cum sa anticipeze traficul! Noi nu am primit nici un claxon, mai mult am fost respectați in zonele in care ne-am intersectat cu șoferii
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus