Marţi,
28.11.2023
Innorat
Acum
5°C

Construim orașe pentru oameni, împreună cu ei

Construim orașe pentru oameni, împreună cu ei

de arh. Alexandru Găvozdea, liderul Platformei Sibiu2024 

Nu există urbanism contemporan fără implicarea comunității - afirm din capul locului ca arhitect și urbanist activ în Sibiu și în țară de peste 20 de ani. În desfășurarea meseriei de arhitect și din poziția de Președinte al Ordinului Arhitecților din România am militat permanent pentru ca oamenii, comunitățile să fie consultate, ascultate, luate în considerare și de autoritățile publice și de arhitecți și de dezvoltatori, așa cum se întâmplă la Munchen sau la Paris.

Urbanismul practicat după principii contemporane merge mult dincolo de aspectul fizic al construcțiilor și infrastructurii și se concentrează tot mai mult pe implicarea și participarea comunității în procesul de planificare și dezvoltare urbană. Această abordare colaborativă pune accentul pe crearea de orașe funcționale, durabile și echitabile, adaptate nevoilor și dorințelor oamenilor care le locuiesc. 

Scriu aceste rânduri cu dorința de a populariza printre sibieni beneficiile colaborării dintre comunitate, autorități, dezvoltatori și experți în planificarea urbană, ca urmare a articolelor de presă legate de regenerarea spațiului urban din vecinătatea Cibinului, ocupat de fostele fabrici Flaro și Mondex.

Planificarea urbană pe care o gândim și o realizăm alături de colegii arhitecți și urbaniști cu care ne-am strâns și în platforma Sibiu 2024 (pe care îi puteți vedea aici), are următoarele caracteristici strâns legate de ascultarea vocii oamenilor din comunitate:

  1. Creează unui mediu prietenos pentru comunitate, în care oamenii să se simtă conectați și implicați. Acest lucru presupune dezvoltarea de spații publice atractive, parcuri, zone de recreere și de promenadă care să încurajeze interacțiunea socială și să ofere locuri de întâlnire și evenimente comunitare. 
  2. Planificăm în spiritul sustenabilității: căutăm soluții în ceea ce privește dezvoltarea urbană, ținând cont de faptul că trăim într-o lume în care schimbările climatice și consumul excesiv de resurse sunt probleme tot mai presante. Implicarea comunității în procesele de planificare și luare a deciziilor poate ajuta la identificarea și implementarea unor soluții inovatoare, cum ar fi utilizarea energiei regenerabile, designul inteligent al clădirilor și promovarea transportului durabil.

 Marcarea indicativă a porțiunilor de oraș destructurate din jurul centrului istoric – platforme industriale abandonate sau aglomerări de construcții cu utilizări întâmplătoare, aproape improvizate. Autor: Alexandru Găvozdea

  1. Reabilitarea și revitalizarea zonelor urbane: multe orașe se confruntă cu probleme de deteriorare și degradare a anumitor zone. Avem și noi în Sibiu zone largi aflate într-o stare de abandon precum fostele fabrici Simerom, Libertatea, Independența, Mondex, Scandia ș.a.m.d., pentru a enumera doar cele din jurul centrului istoric. Regenerarea trebuie să țină cont de identitatea și cultura locală, ceea ce duce la o mai mare satisfacție și implicare a comunității.
  2. Planificare spațială echitabilă: în care toți locuitorii au acces la facilități și oportunități. Prin implicarea comunității, se pot identifica nevoile și inegalitățile existente în diferite zone ale orașului și se pot lua măsuri pentru a le rezolva. Planificarea spatială echitabilă asigură că transportul public, serviciile de sănătate, educația, locuințele și alte facilități sunt accesibile tuturor și promovează coeziunea socială în comunități.

De ce este atât de importantă consultarea populației și implicarea ei în dezvoltarea proiectelor de urbanism, de către Primărie, urbaniști și dezvoltatori? 

Simularea uneia dintre soluțiile posibile pentru regenerarea urbană a zonei fostelor fabrici Flaro și Mondex – sunt propuse clădiri noi, se păstrează clădiri existente valoroase și se introduc plantații (inclusiv înalte). Autor: Alexandru Găvozdea

Perspectiva locală: Locuitorii dintr-o comunitate sunt cei mai bine informați în privința particularităților și necesităților specifice zonei. Prin consultarea populației, putem obține o înțelegere mai profundă a provocărilor și oportunităților din comunitate și putem adapta proiectul în consecință.

Susținere și implicare: Consultarea comunității îi implică pe sibieni în procesul de luare a deciziilor legate de dezvoltarea orașului nostru. Acest lucru duce la o mai mare susținere și angajament din partea sibienilor față de proiect. Atunci când oamenii se simt ascultați și implicați, există o probabilitate mai mare ca proiectul să fie acceptat și să beneficieze de sprijin în implementarea sa.

Identitate și apartenență: Prin consultarea populației, putem să ne asigurăm că proiectele de dezvoltare respectă valorile și identitatea comunității. Locuitorii pot aduce perspective unice asupra tradițiilor și culturii locale, ceea ce poate contribui la crearea unor spații urbane autentice și pline de viață.

În relație cu planul de urbanism ce privește spațiul ocupat de fostele fabrici Flaro și Mondex, vă invităm joi, pe 28 septembrie, la prezentarea acestuia susținută de Andreea Tănase, arhitectă și membră fondatoare Sibiu2024, și de mine, și la un dialog deschis asupra lui.

Locul și ora întâlnirii le vom anunța din timp inclusiv pe paginile de Facebook, pe care vă invit să le urmăriți: 

https://www.facebook.com/alexandru.gavozdea.sibiu2024

https://www.facebook.com/sibiu2024

Vă așteptăm gândurile și opiniile despre modul în care se face dezvoltare urbană în orașul nostru la adresa: contact@sibiu2024.ro

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

4 comentarii

Marius

Acum 2 luni

tavalugul timpului dupa anii 90 a ras incet dar sigur toate fostele fabrici care sustineau economia orasului. Manageri de carton au intuit beneficiile nesperate din a pune umarul , ajutati consistent de clasa politica, la desfintarea lor. Acum e clar intr-o societate care evolueaza nu mai au ce sa caute acele fabrici ramase in urma tehnologic in perimetrul urban al unui oras istoric de talia Sibiului. Ne intrebam de ce apar exclusiv pe acele terenuri constructii de blocuri inghesuite si cu o arhitectura indoielnica sau aglomerari comerciale , malluri. Raspunsul este goana dupa profit. Dar fara complicitatea autoritatilor care fara nici o remuscare mutileaza tot ce inseamna urbanism , nu ar fi posibila. Desigur se organizeaza tot felul de consultari, informari publice ceea ce democratic pare ok. Dar sunt doar etape care se parcurg implacabil si lucrurile merg inainte.De acord orasul trebuie sa se modernizeze iar partea istorica atent conservata insa invazia blocurilor inceputa in perioada ceausista ar trebui stopata.
Raspunde

Ion Iliescu

Acum 2 luni

Din păcate vocea comunității NU EXISTA si NU CONTEAZA. Exista doar vocea comunității de Poienari-Petrolisti-Infractori de drept comun care construiesc ce si cum vor. Si pseudo-dezvoltatorii care fac blocuri tip cutii si atat. Primaria si Consiliul Judetean sunt doar PREȘUL și SLUGILE lor.
Raspunde

Gigi

Acum 2 luni

A marcat singurele zone din oraș care îl interesează: acolo vor apărea aglomerări urbane tip Cartierul Arhitecților, cu trafic infernal, fără scoli și grădinițe. Numai Super-, Hiper-, marketuri, Mall-uri(ca monstruozitatea din mijlocul orașului a lui Fodor, făcută pentru turiștii germani - așa argumenta pe vremuri. Sau ați uitat?). Autorul și articolul sunt 2 exemple de slugărnicie fata de investitori germano-români, care au planificat blocuri peste blocuri de vreo 10 ani în zonele marcate. Ne-am ales cu înca un politruc la Sibiu.

Raspunde

Barosanu

Acum 2 luni

Astfel de proiecte ilustrează plenar ipocrizia „dezvoltatorilor” și a arhitecților care se pun în slujba lor. Vorbesc despre orașe pentru oameni, comunitate, sustenabilitate și grijă pentru mediu. În realitate, vor doar să exploateze fiecare metru pătrat, să obțină cât mai mult investind cât mai puțin, să se întindă cât mai aproape de limitele impuse de lege și chiar să treacă dincolo de ele. Harta de mai sus, cu porțiunile de oraș „destructurate” e ca o hârtie de turnesol pentur oricine se pretinde preocupat de soarta orașului: poți să te uiți la fabricile dezafectate și să vezi oportunități de a construi aglomerări de cutii de chibrituri ca cele propuse de dl. Găvozdea. Sau poți să vezi în locul acelor fabrici niște parcuri și spații verzi care nu aduc bani, dar aduc bunăstare și prestigiu întregii comunități.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus