De ce e Copșa Mică de fapt mare și cât e Bogatul Român de sărac. Plus numele schimbate ale unor localități din Sibiu

Copșa Mică este mai mare și mai importantă decât Copșa Mare. Cu toate acestea este mică, cel puțin în denumire. În comuna Păuca există un sat, Bogatul Român. Dar nu e mai înstărit decât Broșteni ori Presaca.

Am încercat să aflăm de unde vin aceste nume și am aflat că aproape fiecare localitate din județ avea o altă denumire în negura anilor. Și nu doar alternativele săsești sau maghiare.

Copșa Mică, vamă spre Mediaș

În cazul orașului Copșa Mică avem o simplă traducere cuvânt cu cuvânt din limba maghiară, respectiv germană. Kiskapus, în maghiară înseamnă „Poarta Mică”, iar în dialectul săsesc orașul se numea Klîkôpeš, Kopeš, Kli-Kopesch, iar în germană Klein-Kopisch, Kleinkopisch.

Fratele mai mic, Copșa Mare, se numa mai demult Căpușul Mare, iar de acolo a fost probabil prescurtat sau a împrumutat numele Copșa. Este un sat în comuna Biertan, în Podișul Târnavelor.

”Este o traducere simplă din maghiară eu așa știu. Locului i se spunea pe vremuri Kiskapus, ceea ce însemna Poarta Mică, pentru că aici era un punct secundar de vamă. Drumul comercial al Târnavelor trecea pe aici, spre Mediaș și Blaj, mai departe, iar drumul era păzit de secui, ei însoțeau poștalioanele în această zonă. Aveau în schimb anumite drepturi, nu mai rețin exact acum, să taie animale, să ia impozit ca drum secundar, lucruri de acest fel”, spune primarul orașului, Tudor Mihalache.

Documentele vremii atestă faptul că aici nu au existat țărani aserviți, ci liberi, iar această libertate trebuia răsplătită prin asigurarea pazei drumului comercial dintre Alba Iulia - Dumbrăveni – Sighișoara, care era o arteră principală din estul Transilvaniei, se precizează pe site-ul localității.

”Pe locul bisericii evanghelice actuale în secolul XV s-a construit un turn de pază în jurul căruia a luat ființă localitatea care azi constituie vatra veche a orașului. Bătrânii povestesc că acest turn era un mic punct de vamă pentru comercianții care circulau spre Mediaș și Blaj. De aici traducerea din limba maghiară "Poarta Mică". Numele de mică este dat probabil de suprafața restrânsă pe care o ocupa orașul din cauza luncii inundabile a Târnavei Mari și a reliefului frământat. Amenajarea căilor de comunicație atât șosele cât și calea ferată determină o dezvoltare mai pronunțată a localității.

Între 1850 - 1867 se construiește drumul național Sibiu - Sighișoara - Brașov , iar în 1872 calea ferată Sibiu - Copșa, la care în 1873 se adaugă via Arad - Copșa - Brașov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important. Dezvoltarea se datorează descoperirii și exploatării gazului metan. Prima sondă ia ființă în 1913, dar lucrările se întrerup din cauza izbucnirii primului război mondial”, se precizează pe site-ul localității.

De ce ”Bogatul Român” într-un sat unguresc

Bogatu este un sat al comunei Păuca, iar etimologia numelui începe, conform wikipedia, cu  Nagykerék = Kerek-ul Mare. Apoi se transformă în Oláhbogát = Valahul bogat, mai fiind cunoscut în limba germană drept Reichhof, Curtea bogată, unde cuvântul "curte" are sens de "gospodărie".

Numele Bogatu Român ar veni, susține primarul comunei Păuca, Nicolae Dancu, de la un nobil local, Mihai Bogaty.

”Eu așa știu, că numele vine de la Bogaty, Mihai Bogaty. El ar fi întemeiat așezarea și i-ar fi luat numele. Apoi, cu anii, când românii au devenit majoritari s-a numit Bogatul român”, explică primarul.

Conform publicației locale a primăriei Păuca, Bogatu Român și-a schimbat de mai multe ori numele de-a lungul anilor, ajungând de la Kerek, așa cum s-ar fi numit în 1324, la Kereky (1346 - 1510), Bogaden (1595), Oláh-Bogáth (1733), Bogat (1750), Oláh Bogát (1760-1762), Bogatu Român din 1854.

O altă legendă, care pare mai degrabă a poveste, spune despre un bărbat care și-a însurat cele două fete cu un etnic român și unul maghiar și le-a dat în satul de lângă Păuca teren să-și întemeieze câte o familie. Românul s-ar fi descurcat mai bine în viață, iar maghiarul mai puțin, sărăcind. Astfel că așezare s-a numit Bogatu Român.

Interesant este faptul că până în anul 1968, Păuca a făcut parte din raionul Sebeș, regiunea Hunedoara, trecând în județul Sibiu o dată cu noua împărțire administrativ-teritorială, fiind declarată centru de comună cu satele aparținătoare: Broșteni, Presaca, Bogatu Român.

La 1733, populația satului numãra 630 suflete, avea biserică, trei preoți și trei case parohiale. Date statistice ale statului maghiar de la 1900 consemneazã pentru Olah Bogath un total de 1.218 locuitori, din care 1.193 români și 25 de maghiari.

Iată cum își caracteriza consătenii Cecilia Gândilã în monografia “Bogatu Român - sat de cântec și de dor:

“Bogățenii sunt iuți la mânie, îi preocupă băutura, foarte ospitalieri, de statură mijlocie spre înalt, șateni spre bruneți. Alimentația se bazează pe mămăligă, pâine, lapte, cartofi, brânză, carne de oaie, porc, pasăre. Femeia de obicei mănâncă în picioare ca să poată servi mai ușor pe ceilalți. Sunt buni la suflet și gata să sară la nevoie în ajutorul semenilor, la durere, dar și la bucurii. Sunt foarte comici”, scrie autoarea.

Păuca, localitatea din care face parte și satul Bogatu Român a avut în 2022 un buget de 5,85 de milioane de lei și este pe locul 48 din cele 64 de localități ale județului din acest punct de vedere. Mai puțini bani de cheltuit nu au avut decât 16 localități. Dacă împărțim însă bugetul la numărul de locuitori, Păuca este pe locul 25. Bugetul de 5,85 de milioane de lei împărțit la 1.535 de locuitori dă un ”PIB local” de 3.816 lei. Media județului este de 3.978 de lei.

Axente Sever

Numele schimbate ale unor localități din Sibiu: Apoșdorf, Frâua, Hundrubechiu, Porcești, Vorumloc și Proștea

Numeroase localități din județ și-au schimbat numele, din varii motive, în ultima sută de ani. Puțini sibieni mai știu că Turnu Roșu se numea Porcești, numele fiind schimbat în anii 70, sau că Axente Sever se numea Frâua.

Nume original Nume schimbat, perioada

Alma Săsească Alma,             Alma Vii

Apoșdorf                                 Apoș

Bendorf                                   Benești,  din anii 1960

Cacova Sibiului                        Fântânele,

Daia Săsească                          Daia, din 1930

Dupușdorf                               Dupuș, după 1922

Ernea Săsească                       Ernea

Felța                                        Florești, din anii 1970

Frâua                                       Axente Sever, din anii 1970

Găinari                                     Poienița, din 1964

Hendorf                                   Brădeni, (din 1968)

Hundrubechiu                         Movile,

Iacășdorf                                 Iacobeni,  din anii 1920

Ibașfalău (Elisabetopole)        Dumbrăveni,  din anii 1930

Ibișdorful Român                    Ighișu Vechi,

Ibișdorful Săsesc                     Ighișu Nou,

Laslea Mare                            Laslea,

Măgărei                                   Pelișor

Mardeșu                                  Moardăș

Metișdorf                                Metiș,  din 1925–1926

Motișdorf                                Motiș,

Petișdorf                                 Petiș,

Porcești                                   Turnu Roșu, din anii 1970

Proștea                                    Stejărișu, între 1956 și 1966

Proștea Mare                          Târnava, din 1958

Proștea Mică                           Târnăvioara, din 1964

Retișdorf                                 Retiș,

Richișdorf                                Richiș, după 1922

Roșia Săsească                        Roșia,

Șaldorf                                     Mihăileni,

Șaroșu Săsesc                          Șaroș pe Târnave, după 1922

Șulumberg                               Dealu Frumos, din 1925–1926

Vorumloc                                Valea Viilor, din anii 1970

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube