”Super-universitatea” de la Sibiu a lui Noica, ce ar fi transformat orașul în ”Capitala culturală a României”.  Profesori Liiceanu, Papahagi și Pleșu

Filozoful Constantin Noica avea în 1987, 78 de ani. Trăia în Păltiniș de mai mult timp și era urmărit atent de Securitate, fiind ”cunoscut cu legături suspecte în străinătate şi preocupări de polarizare în jurul său a unor intelectuali din principalele centre universitare ale ţării, mai mulţi dintre aceştia având antecedente politice şi penale reacţionare”.

În mai multe note de informare a Securității aflăm cea mai intensă preocupare a filozofului în ultimele luni de viață: crearea la Sibiu a unei ”super-universități”.

Sibiul să devină în timp «capitala culturală a României»

În centrul preocupărilor lui Noica prezente de Securitate se situează găsirea unor modalităţi pentru revitalizarea actului cultural naţional şi afirmarea valorilor culturale româneşti în străinătate, fiind frământat de faptul că în multe state europene mijloacele de informare publică puţine lucruri despre România, iar populaţia acestora nu ştie aproape nimic despre cultura noastră.

În concepţia sa, ar exista multiple posibilităţi pentru «a remedia situaţia», circumscrise ideii de fond de creare a mici «platforme de deschidere a Europei, prin România spre Orient», ca o «întregire a politicii noastre externe de mediere între  ţări»”, notează Daniel Lăcătuș în ”Revista Română”.

În aceeaşi informare mai aflăm despre o viziune profetică a lui Noica, acesta „consideră că un prim pas important în direcţia materializării acestei idei l-ar constitui înfiinţarea la Sibiu a unei «super-universităţi», Sibiul predându-se, după părerea sa, să devină în timp «capitala culturală a României», întrucât este situat în centrul ţării, are o viaţă culturală intensă şi, sub aceste aspect, «credit» în străinătate”.

„Super universitatea” pe care şi-a imaginat-o Constantin Noica urma să promoveze „cultura de performanţă” şi să pregătească la un standard „foarte înalt” oameni de cultură din România.

Economie marxistă și istoria Bizanțului

Studiile urmau să dureze trei ani şi să fie axate pe discipline ca economie marxistă, istoria artelor şi istoria Bizanţului, „circa 80-100 de cursanţi, care să participe periodic la cursuri şi seminarii de 2-3 zile, ţinute de lectori pe care Noica Constantin îi apreciază în mod deosebit, cum sunt Liicean Gabriel şi Pleşu Andrei din Bucureşti, Papahagi Marian şi Cornea Silvia din Cluj Napoca”.

În nota informativă a Securităţii Sibiu se arată şi că „pentru a nu greva financiar statul, NOICA CONSTANTIN preconizează înfiinţarea unei edituri pe lângă revista «Transilvania» din Sibiu, considerând că municipiul dispune de mijloace de tipărire la nivel calitativ internaţional.

În editura respectivă ar fi urmat să fie publicate lucrări ale unor scriitori români, Caietele revistei «Transilvania», rămase netipărite de mai mulţi ani, precum şi traduceri din lucrări valoroase ale unor personalităţi culturale străine, care au «mare priză la cititori»”.

În ideea realizării acestui proiect a contactat o serie de intelectuali, inclusiv de naţionalitate germană, aflaţi în anturajul său. Parcă intuind interesul Securităţii în această chestiune, „mai multe elemente cu antecedente politice şi penale din rândul acestora şi-au exprimat scepticismul cu privire la viabilitatea unor asemenea proiecte, fiind de părere că grupările de intelectuali pe care le presupun ar putea trezi suspiciuni din partea autorităţilor”.

Pentru a-şi spori şansele de reuşită, „preconizează să angreneze în susţinerea ideilor sale şi o personalitate în prezent controversată a vieţii culturale româneşti”, nefiindu-i menţionat numele.

Moare după două luni. ”Cum să crezi că în penuria spirituală de azi s-ar mai putea ivi un personaj de dimensiunile lui?”

Peste aproape două luni de la aceste note informative, filozoful avea să se stingă din viaţă, fără ca aceste idei fie vreodată puse în practică.

Monica Lovinescu descrie în memoriile sale că, la aflarea veştii, Emil Cioran „e atât de emoţionat, încât îmi povesteşte, pe româneşte, o convorbire de pe Pont des Arts, când Noica îl întrebase ce are el cu Ceauşescu şi Cioran îi răspunsese cu o înjurătură pe care o repetă şi la telefon, pe şleau”.

La rândul ei, Monica Lovinescu concluzionează: „Orice ar fi spus şi făcut sofistul din el (şi în ultima vreme era pe o pantă lunecoasă), pierderea e imensă; cum să crezi că în penuria spirituală de azi s-ar mai putea ivi un personaj de dimensiunile lui? Ar trebui să-mi amintesc emoţia mea când l-am întâlnit prima oră. (...). Ce blestem ca singurul nostru mare filozof să fi fost şi... un sofist. Dar, fără el, i-am fi avut pe Liiceanu şi pe Pleşu – aşa cum sunt acum? Păltinişul a intrat în orice caz în legenda românească”.

Decedat în data de 4 decembrie 1987, Constantin Noica a fost condus pe ultimul drum două zile mai târziu, pe 6 decembrie, la Schitul din Păltiniş. La funeraliile sale, cum aflăm din informările Securităţii, au participat circa 350 de persoane, rude şi cunoştinţe: oameni de artă şi cultură, cadre didactice şi medicale, studenţi de la Instituitul Teologic Ortodox din Sibiu şi turişti aflaţi în staţiune la momentul acela. Constantin”

„Antonie Plămădeală a vorbit 45 de minte despre calităţile umane ale decedatului şi modul cum acestea s-au reflectat în opera sa, folosindu-se adesea de citate din opera filozofică a lui Noica. Nu s-au făcut referiri cu privire la trecutul politic sau perioada de detenţie”, se specifică într-o notă informativă.

Protestul pentru susținerea lui Liiceanu

Securitatea era implicată în absolut toate evenimentele culturale din Sibiu, din acea perioadă. Mai multe note informative din 1986 și 1987 arată cum erau filați profesorii universitari, dar și cursanții. Așa aflăm un moment interesant din august 1986, atunci când un eveniment a fost blocat după ce nu i s-a mai permis participarea lui Gabriel Liiceanu.

Securitatea relatează despre felul în care cursurile Universității cultural-știiințifice care au avut loc în Sibiu, între 4 și 14 august ”au generat nemulțumiri și o stare de spirit negativă”. Eveniment la care Noica nu a fost invitat.

”Deși programul manifestării, precum și presa locală au popularizat participarea cercetătorului științific Gabriel Liiceanu de la Institutul de Artă din București, în ziua de 5 august 1986, cînd acesta și-a anunțat telefonic sosirea la Sibiu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, Stratulat Emil, i-a adus la cunoștință că participarea sa nu a fost aprobată nefiind cazul să se mai prezinte la Sibiu.

Măsura luată de organizatori a creat nemulțumiri și proteste în rîndul participanților (cursanți și conferențiari) unii dintre ei cum este cazul criticilor de artă Andrei Pleșu și Alexandru Paleologul au anunțat că nu vor mai conferenția, aceasta în semn de solidaritate cu Gabriel Liiceanu, considerând un blam la adresa acestuia măsura întreprinsă de organizatori.

În rîndul cursanților se comentează că neparticiparea lui Liiceanu se datorează faptului că este adept al filozofiei lui C. Noica, dar și pentru faptul că lucrările sale literare și de specialitate sînt apreciate de postul de radio intitulat ”Europa Liberă”. O parte dintre cursanți și-au exprimat intenția de a solicita restituirea taxei de participare la cursuri”, se precizează într-o notă informativă prezentată pe site-ul CNSAS.

Specialiștii care atentau la imaginea dacilor

Anul următor, în 1987 aflăm tot de la Securitate că la evenimentul respectiv au participat zilnic circa 80-120 de persoane, ”cu o pregătire intelectuală eterogenă”, însă filozofii au dispărut din peisaj.

”În scopul cunoașterii și prevenirii unor manifestări și acțiuni ce ar fi putut degenera în infracțiuni de competența organelor de securitate, au fost luate măsuri informativ operative, în baza planului de măsuri întocmit cu acest prilej.

Astfel, au fost instruite sursele ”Alexandra”, ”Valeriu”, ”Marinescu” și ”Horia” din legătura altor compartimente, Cazarea participanților la aceste cursuri a fost efectuată în camere prevăzute cu mijloace T.O”, se arată într-o notă a Securității.

”Pentru a cunoaște operativ unele aspecte de interes, la temele susținute de conferențiarii Alexandru Surdu și Răzvan Teodorescu din București a fost luată măsura participării unui ofițer de securitate necunoscut, cu pregătirea corespunzătoare, dotat cu minicasetofon pentru înregistrare”, se precizează felul în care au fost studiați cei care au vorbit la eeveniment.

”Alexandru Surdu, cercetător științific la Muzeul Literaturii Române din București a trezit interesul securiștilor cu următoarele afirmații:

”Exagerările protocroniste s-au manifestat uneori și în domeniul istoriei. Un exemplu ăîn acest sens ar fi susținerea ideii că tracii ar fi fost cel mai vechi popor pe aceste meleaguri. Dacă tracii ar fi fost autohtoni, atunci nu mai erau indo-europeni”

Statele aflate sub conducerea lui Burebista și Decebal s-au dezintegrat rapid, deoarece erau slabe din punct de vedere organizatoric.

Anterior războaielor daco-romane, dacii atacau frecvent imperiul roman, deci din partea romanilor nu a fost un război de cucerire, ci de întărire a securității acestor granițe”, scrie în nota Securității.

25% din redactorii Revistei Transilvania erau informatori. 2 făceau rapoarte despre ceilalți 6

În septembrie 1989 aflăm că din colectivul redacției Revistei Transilvania, din 8 redactori, doi erau informatori ai Securității. Precizarea apare într-o notă informativă care analizează cum a apărut în revistă o poezie semnată de Gabriel Chifu din Craiova, deși se considera că este în dezacord cu cerințele oficiale.

”Personalul redacției revistei este format din 8 cadre, membri de partid, necunoscuți în evidențele M.I., din care două sînt surse ale organelor noastre. Nici una din cele două surse nu au sesizat conținutul necorespunzător al poeziei, astfel că nu au fost obținute informații cu relevanță preventivă”, se precizează în document.

Așa aflăm cum funcționa activitatea de editare a revistei în perioada comunistă. După ce redactorii formai manuscrisul următorului număr, se făceau patru exemplare, dintre care unul era trimis Consiliului Culturii, un altul la Secția propagandă a Comitetului Județean Sibiu al PCR, un exemplar la Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Sibiu și un exemplar rămânea la redacție.

În urma acestui incident, un ofițer de securitate a fost mustrat în scris. ”Având în vedere rezultatele bune obținute pînă în prezent de ofițer, s-a hotărît pedepsirea lui cu mustrare scrisă, cazul urmînd a fi prelucrat în scop preventiv cu toți ofițerii serviciilor de informații interne din inspectorat”, se precizează în documentul Securității, semnat de locotenent colonel Theodor Petrișor.

Sursa foto: Ziarul de Vrancea

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro