După „vârful” din 2020 – când Sibiul raporta un excedent-record de peste 311 milioane de lei -, municipiul începe noul an cu rezerve din nou în creștere: peste 225 de milioane de lei. Am întrebat primarul Sibiului, Astrid Fodor, cum s-a ajuns la aceste sume și care este logica acumulării lor. Sau, altfel spus, care vor fi proiectele pentru care ar urma utilizate. Un proiect nou pe care îl promite Astrid Fodor din excedentul acumulat este un bazin olimpic și bazine de agrement, părți ale unui viitor complex de natație, sport și agrement pe terenul de la ieșirea din oraș înspre Poplaca.
La 45 de milioane de euro a ajuns excedentul bugetar al Sibiului la început de 2024. Suma relevantă a determinat luări de poziție din partea mai multor actori politici, mai ales că suntem în pragul unor campanii electorale.
În anii trecuți, din astfel de resurse a fost finanțat proiectul noului stadion municipal, cel al amenajării Lacului lui Binder sau parcarea supraetajată din cartierul Hipodrom. Acum, Astrid Fodor spune că banii vor fi folosiți, la fel, pentru proiecte care sunt eligibile din fonduri europene nerambursabile. Primarul Sibiului arată și de ce nu este adepta finanțării unor mari proiecte de interes local din fondurile Companiei Naționale de Investiții: pentru că nu le consideră de încredere.
Patru parcări și câteva termene
Turnul Sfatului a transmis mai multe întrebări primarului Sibiului, Astrid Fodor, pe subiectul „noului” excedent. Răspunsurile transmise în scris detaliază sursele din care s-a constituit noua rezervă. Enumeră, totodată, și destinația acestor economii. Printre proiectele amintite se numără și patru parcări de mari dimensiuni: două subterane în cartierul Cireșica și sub piața Gării și doua supraterane – una la piața Cibin și una la piața din Vasile Aaron. Proiecte despre care – cel puțin în cazul celor de la Gară și piața Cibin – se discută de mulți ani.
Astrid Fodor aduce în discuție, însă, și proiecte noi cum ar fi un complex de natație, sport și agrement pe Calea Poplăcii, adică pe terenul Armatei aflat în procedurile de a fi transferat în administrarea municipalității. Un proiect pentru care primarul prevede și un termen de implementare pentru prima etapă: trei ani, în varianta optimistă.
În lista proiectelor amintite de Astrid Fodor intră și cel al noului teatru. Proiect care are în spate o întreagă istorie de discuții și un studiu de prefezabilitate prezentat la finele lui 2021: 118 milioane de euro era estimarea cheltuielilor necesare doar pentru ceea ce ar trebui să devină, de fapt, un Centru de conferințe și spectacole.
„Vom folosi tot acest excedent și nici nu ne va ajunge”
Reporter: Care este valoarea actualizată a excedentului bugetar al municipiului Sibiu și cum s-a ajuns la această sumă având în vedere că în raportul execuției bugetare pe primele 11 luni din 2023 acest excedent era anunțat la aproximativ 86,8 milioane de lei?
Astrid Fodor: Valoarea excedentului cumulat în decembrie 2023 este de 225,1 milioane lei. Suma de 86,8 milioane lei la care faceți referire reprezintă excedentul cumulat la 31 decembrie 2022, și nu estimatul la finele anului trecut. Și pentru a nu mai exista tot felul de dezinformări cu iz electoral despre acest excedent, voi explica în detaliu din ce este alcătuit.
În luna decembrie 2023, ANAF ne-a comunicat și virat suma de 22,1 milioane lei, reprezentând cote suplimentare din impozitul pe venit global, peste nivelul comunicat inițial și bugetat efectiv, sumă care, în mod evident, a fost inclusă în excedentul cumulat la finele anului. Această suplimentare, pe lângă beneficiul sumei respective, ne bucură și pentru că indică faptul că economia locală a Sibiului prosperă și generează venituri peste așteptări.
O sumă de 12,3 milioane de lei a fost alocată de autoritățile centrale din impozitul pe venitul global pentru folosința exclusivă a Teatrului Național Radu Stanca și a Teatrului Gong. Fiind alocată tot în luna decembrie 2023, din motive contabile, aceasta a fost inclusă în excedent, pentru că nu mai putea fi cheltuită până la finalul anului. Dar în acest an, suma va fi alocată, odată cu aprobarea bugetului, pentru activitatea și proiectele de investiții ale celor două instituții de cultură.
De asemenea, în lunile noiembrie-decembrie 2023, măsurile luate de Guvern pentru reducerea deficitului au însemnat limitări în plăți, atât la secțiunea de funcționare, cât și la secțiunea de dezvoltare. Concret, plata unor facturi în valoare totală de 20 de milioane de lei, aferente lunilor noiembrie și decembrie 2023, a fost amânată pentru anul 2024. Sumele respective au fost incluse și acestea în excedentul bugetar.
La finalul anului 2023 s-a încheiat cadrul financiar european 2014-2020 și ni s-au rambursat din bani europeni sumele cuvenite pentru mai multe proiecte pe care Primăria le-a realizat și le-a achitat din veniturile proprii. Și aceste venituri, în valoare de aproape 80 de milioane de lei, au fost introduse în excedentul bugetar. Aici țin să precizez că Sibiul este un caz fericit, în sensul că toate proiectele aprobate la finanțare în ultimul cadru financiar au fost implementate cu succes până la finele anului 2023.
Care este, din punctul de vedere al conducerii administrației locale, rostul acumulării unui excedent bugetar consistent (raportat la veniturile proprii anuale)?
Pe înțelesul tuturor: excedentul bugetar este rezultatul unei planificări riguroase a cheltuirii resurselor, în vederea asigurării fondurilor necesare finanțării proiectelor mari de dezvoltare pentru care, bugetul unui singur an nu este suficient. Dacă vreți, este ”fondul de rezervă” pe care îl constituim pentru a ne asigura că o astfel de investiție se poate realiza cursiv din punct de vedere financiar. Acest excedent nu înseamnă sub nici o formă faptul că nu investim și nu lucrăm – cred că sibienii au văzut și văd cu ochiul liber câte proiecte s-au realizat în ultimii 10 ani, de la modernizarea tuturor cartierelor de blocuri, străzi, creșe și școli și până la zone verzi, pentru sport și agrement. Deci, excedentul bugetar este instrumentul nostru prin care strângem bani pentru proiectele mari. Dat fiind numărul mare de proiecte demarate sau în pregătire, vom folosi tot acest excedent și nici nu ne va ajunge.
În fapt, excedentul bugetar are două mari beneficii: pe de o parte îți permite să demarezi și să implementezi proiecte mari de investiții multianuale, iar pe de altă parte, îți permite acoperirea costurilor cu proiectele pe fonduri europene, până când instituțiile europene rambursează efectiv sumele respective, iar proiectele nu se blochează în implementare.
Aici trebuie să mai subliniez un lucru: datorită acestui excedent, Primăria Sibiu are un grad de îndatorare foarte mic, tocmai pentru că am evitat să contractăm credite care generează costuri suplimentare cu dobânzi, comisioane etc.
Există critica potrivit căreia acumularea unui excedent bugetar de dimensiunile celui de la Sibiu înseamnă privarea comunității locale de investiții care să crească nivelul de trai. Cum răspundeți unor astfel de critici?
Este, în mod evident, o critică nejustificată, caracteristică perioadelor de campanie electorală. Multiplele investiții realizate în ultimii ani, toate în scopul creșterii nivelului de trai, sunt dovada contrariului. Amintesc doar câteva dintre aceste investiții, care au fost posibile pe de-o parte datorită resurselor financiare proprii, inclusiv excedentul bugetar, iar pe de altă parte și pentru că Primăria Sibiu a cheltuit economic și eficient banul public. Exemple în acest sens ar fi reabilitarea tuturor cartierelor de blocuri din municipiu, reabilitarea a peste 150 de străzi de pământ din cartierele de case, realizarea unor drumuri de legătură care să faciliteze deplasarea cetățenilor (drumul de legătură prin Câmpșor), inclusiv un pod nou, construirea parcării supraetajate din Hipodrom, amenajarea unei creșe noi, modernizarea iluminatului public, dar și amenajarea de spații pentru sport și agrement – Complexul pentru sport și agrement Lacul lui Binder, skatepark-ul și Complexul pentru sport și agrement Obor, investițiile la unitățile de învățământ, Zoo sau Cimitir - și lista poate continua. La care se adaugă proiectele pe care le-am realizat cu finanțare nerambursabilă europeană.
Vreau să subliniez încă un aspect: Sibiul nu este singurul municipiu care înregistrează un excedent bugetar consistent. Și pentru că se practică o comparație cu alte municipii dezvoltate, cu o calitate a locuirii incontestabilă, precum Cluj-Napoca sau Brașov – trebuie spus că și acestea contează pe un excedent bugetar substanțial. Pentru că în dezvoltarea orașelor noastre avem nevoie și de acest instrument.
„Vorbesc aici despre proiectele care nu se pot finanța din fonduri europene”
Din punctul dumneavoastră de vedere, care este procentul optim de „economii” (sau excedent bugetar) pe care municipiul Sibiu să îl aibă drept reper?
Nu se poate vorbi despre un procent optim - totul depinde de proiectele mari pe care le are planificate într-un anumit moment o administrație locală, dar și de stadiul implementării acestora. Vă dau un exemplu: la finele anului 2020, Sibiul avea un excedent bugetar de 311,2 milioane lei, iar în anul 2021 am început, printre alte investiții mari, construcția noului Stadion Municipal, finanțat doar din resursele noastre proprii. La finele anului 2022, când lucrările la Stadion s-au încheiat, excedentul a scăzut la 86,8 milioane lei. Imaginați-vă, dacă nu aveam acel excedent cumulat, cum am fi putut finanța o investiție de peste 200 milioane lei doar din veniturile proprii dintr-un singur an, în contextul în care, în paralel, aveam lucrări ample în trei cartiere de blocuri plus multe alte obiective în lucru?
Noul Stadion municipal este un exemplu de investiție realizată din excedentul bugetar al Sibiului
Până în prezent, excedentul bugetar local a fost utilizat pentru realizarea unor proiecte precum cel de modernizare a Stadionului municipal Sibiu, parcarea supraetajată din cartierul Hipodrom sau amenajarea Lacului lui Binder. Care sunt proiectele pe care Primăria Sibiu le are acum în vedere a fi finanțate din excedentul existent?
Mi-aș dori să avem chiar mai mulți bani în excedent pentru numărul mare de proiecte pe care îmi doresc să fie realizate pentru Sibiu. Precizez că vorbesc aici despre proiectele care nu se pot finanța din fonduri europene sau doar într-un procent redus. Nici o eventuală finanțare prin Compania Națională de Investiții nu este o garanție că investiția se va realiza, pentru că avem numeroase exemple, chiar și în județ, care au fost fie blocate, fie serios întârziate sau nici măcar începute - ceea ce nu este de dorit.
Sibiul are nevoie și de investiții mari în cultură, sport și agrement, care în primul rând cresc calitatea vieții, dar sunt și atracții care dezvoltă turismul în Sibiu. În acest domeniu pregătim două proiecte majore. Unul este un complex de natație, sport și agrement pe Calea Poplăcii, prin care vom amenaja un bazin olimpic acoperit, dar și bazine de agrement și terenuri de sport. Al doilea este construcția unui nou teatru în Sibiu.
Totodată, avem în pregătire proiectele pentru realizarea de parcări de capacitate mare: două supraterane la piața Cibin și respectiv în Vasile Aaron, și alte două subterane, în Piața Gării și pe str. Siretului. Pe acestea trebuie să le finanțăm din bugetul local, dat fiind faptul că astfel de investiții nu se finanțează din bani europeni.
În egală măsură, noi ne dorim ca Sibiul să crească, deci este nevoie de dezvoltarea de noi zone de urbanizare, care au nevoie de infrastructură. Acestea presupun costuri ridicate. Aici dau ca exemplu bulevardul - coridorul de mobilitate Calea Șurii Mici. Este un proiect de valoare mare, iar fondurile europene care pot fi accesate reprezintă o pondere redusă, restul trebuind a fi alocat de la bugetul local. Și avem mai multe astfel de proiecte.
Care este termenul estimat pentru implementarea acestor proiecte?
Administrația locală din Sibiu are experiența proiectelor complexe și am reușit să le finalizăm în termen rezonabil. Ca regulă generală, nu prea putem avansa un termen realist de implementare, din simplul motiv că nu toate etapele procedurale și legale depind în exclusivitate de administrația locală. Spre exemplu: unele proiecte necesită elaborarea unui PUZ înainte de orice etapă de proiectare, altele necesită studii istorice, iar pentru realizarea altora sunt necesare chiar exproprieri și pentru toate trebuie să parcurgem procedurile de achiziție publică și eventualele contestații. Toate aceste etape sunt consumatoare de timp și depind de alte entități. Putem face totuși o estimare optimistă pe fiecare proiect. Spre exemplu, în cazul Complexului de natație, sport și agrement, pentru etapa I a acestuia, care include bazin olimpic și bazine agrement, putem estima un termen de finalizare de trei ani de la demarare, dacă procedurile și etapele de avizare decurg fără blocaje sau întârzieri.
Bineînțeles că noi ne dorim să finalizăm fiecare proiect cât mai repede pentru ca sibienii să se poată bucura de rezultate. Dar nu este așa întotdeauna. Știți foarte bine cazul noului Liceu de Artă în care, incapacitatea constructorului și procesele în instanță cu acesta ne întârzie de ani de zile. Aveam banii pentru investiție, am parcurs procedurile legale, putea fi gata de cel puțin patru ani.
Suntem și la începutul unui nou ciclu de alocări nerambursabile din fondurile comunității europene. În scenariul în care o parte din proiectele care ar urma să finanțate din excedent devin eligibile și pentru fondurile nerambursabile europene, care va fi strategia administrației sibiene?
Resursele financiare europene sunt esențiale pentru dezvoltarea Sibiului și de aceea încercăm să accesăm maximul posibil și disponibil. În cadrul financiar încheiat am avut 33 de proiecte, iar în acest cadru, pe Programul Național de Redresare și Reziliență și Programul Regiunea Centru, am depus deja 43 proiecte și urmează să mai depunem, pe măsură ce se deschid liniile de finanțare. Vă asigur că pentru proiectele pe care le vom finanța din excedentul bugetar fie nu există linii de finanțare europeană, fie condițiile de finanțare nu sunt benefice anumitor tipuri de proiecte.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: primarul astrid fodor excedent , bazin o , complex de natatie , sibiu 2024 , interviu fodor , Astrid Fodor , Primarul Sibiului , excedent bugetar , proiecte sibiu
Vizualizari: 6607
de Traian Deleanu
Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Valentino Versace
Acum 2 ore
Cartea ne face bine..
Acum 3 ore
Emil
Acum 3 ore
Adrian
Acum 4 ore
Newman