FOTO 118 mil. de euro, până la 1.500 de locuri: cum a fost gândit viitorul Centru de conferințe și spectacole

”Amplificând arta posibilului” este motto-ul folosit la prima prezentare a conceptului viitorului Centru de conferințe și spectacole al Sibiului. Un complex de clădiri și spații publice cu un cost estimat la 118 milioane de euro.

În urma mai multor luni de consultări cu diferite grupuri care animă viața orașului care în urmă cu aproape 15 ani a fost Capitală culturală europeană, reprezentanții ARUP Group (cea mai mare companie de arhitectură din lume) au prezentat câteva din concluziile studiului de prefezabilitate pentru care au fost angajați de Primăria Sibiu. Un studiu de aproximativ 500 de pagini, menit să ofere câteva din direcțiile pe care ar trebui să o apuce administrația locală în construirea unui Centru de conferințe și spectacole în zona unde în prezent funcționează Teatrul național ”Radu Stanca” din Sibiu. Teatru care ar urma să își aibă sediul în acest viitor centru. Centru care va fi gazda și altor tipuri de instituții și evenimente.

Nouă spații

24.544 de mp de suprafețe pentru spectacole și evenimente ar urma să măsoare Centrul gândit de ARUP Group. Viitorul centru ar urma să includă cinci spații de dimensiuni ample pentru spectacole, evenimente și repetiții, două fiind dedicate spectacolelor. Alte patru spații denumite ”de explorare” ar urma să fie amenajate în clădirile viitorului centru. Acestea ar putea fi gazda unor evenimente de dimensiuni mai restrânse. Evident, pe lângă aceste nouă spații, viitorul centru ar urma să aibă o serie de alte spații tehnice. 

Una din caracteristicile pe care insistă cei care au gândit acest viitor centru este aceea a versatilității: sala mare a viitorului centru, cu un număr standard de 450 de locuri, ar putea fi extinsă la 850 de locuri. Pentru organizarea de conferințe, capacitatea maximă a viitorului centru va fi de 1.000 de locuri, iar pentru evenimentele la care se va sta în picioare se poate ajunge la o capacitate de 1.500 de locuri.

Sălile viitorului centru ar urma să fie extrem de versatile

”Spațiile trebuie să poată primi artiști internaționali la nivelul calitativ necesar. De aceea, să poată fi organizate evenimente mai mari, inclusiv cu scop comercial. Când plouă, de exemplu, nu avem spații suficiente la Sibiu”, a arătat Tateo Nakajima, director în cadrul ARUP. Tateo Nakajima este un prieten al Sibiului, arhitectul fiind de la bun început gazda secțiunii Therme Forum din cadrul Festivalului internațional de teatru. Iar în cadrul acestei secțiuni, viitorul sediul al Teatrului sibian a fost întotdeauna un subiect de discuție. De remarcat faptul că Centrul de conferințe nu va fi doar sediul Teatrului Național ”Radu Stanca”, ci va fi destinat unei palete mult mai ample de evenimente și organizații. Prin urmare, cine va administra viitorul Centru rămâne o discuție deschisă.

”Locația nu reprezintă o soluție unică pentru viața culturală a orașului, ci va face parte dintr-un ecosistem, conceput ca fiind într-o interdependență și simbioză cu restul spațiilor care există. Clădirea, în sine, este o facilitate care oferă inspirație. Un spațiu care te face să visezi, să participi, să te angajeze emoțional. Un mediu care să te facă să vrei să încerci noi lucruri”, a mai arătat Tateo Nakajima, totodată un foarte bun vorbitor al limbii române. El a insistat pe faptul că viitorul centru va trebui să fie compus dintr-o mulțime de spații deschise, accesibile publicului. ”Conceputul este de coridoare și de străzi și de curți, asemeni centrului istoric al Sibiului”, este viziunea celor care au conceput viitorul spațiu.

Viitorul centru de conferințe și spectacole nu ar urma să afecteze – cel puțin din proiecțiile de până acum – traficul din zonă. Dar va beneficia de o viitoare pasarelă pietonală, care să ofere acces înspre și dinspre zona Cazărmii 90. ”Vrem să scăpăm de paradigma unei clădiri tradiționale de teatru. Va fi un spațiu primitor, accesibil pentru întreaga comunitate. Deci trebuie să vedem cum să ne conectăm cu alte părți ale orașului. Am vrut să subliniem posibilitățile de conectare cu centrul istoric. O pasarelă care să treacă de pe Cazarma 90 până la acest amplasament. Astfel se face intrarea pe două niveluri, atât din stradă, cât și de la etaj”, mai descrie Tateo Nakajima, care insistă și pe conectarea viitorului centru cu spațiile verzi din apropiere.

Cât privește arhitectura viitorului centru de conferințe și spectacole, aceasta va trebui să aibă în vedere atât proximitatea centrului istoric al Sibiului, cât și spiritul avangardist al Festivalului de Teatru, de exemplu. ”Nu este în centrul istoric vechi, e lângă și, în același timp poate fi considerat o extensie a zidurilor istorice ale orașului”.

Viitorul centru nu ar urma să afecteze în vreun fel panorama munților Făgăraș, așa cum sunt aceștia văzuți din fața hotelului Continental Forum. Iar viitoarea pasarelă, precum și clădirile centrului în sine, vor oferi noi perspective asupra munților și orașului, asigură arhitecții care au elaborat studiul de prefezabilitate.

Ce urmează

Cu toate că viitorul Centru poate fi construit și în etape, Tateo Nakajima sfătuiește administrația Sibiului să nu adopte o astfel de strategie. ”Să nu fie livrat în etape, pentru că în final veți plăti mai mult. Logistic va fi complicat, iar în etape veți plăti mult mai mult”. Arhitectul a mai arătat și faptul că cei 15 ani care au trecut de la momentul Capitalei culturale și până la studiul de prefezabilitate a unor prime noi spații culturale în Sibiu nu reprezintă o perioadă atât de îndelungată. ”Sunt și alte comunități care au așteptat și mai mult. Timpul pentru ca ideile și nevoile unei comunități să se decanteze nu e timp pierdut”, a vorbit Tateo Nakajima.

De altfel, timpul va fi o resursă de consumat în continuare pentru acest proiect. Reprezentanții Primăriei Sibiu arată că un astfel de proiect complex mai are nevoie încă de mult timp până la concretizare. Atât de mult încât, deocamdată, nu poate fi asumat niciun termen. Primul pas după elaborarea prezentatului studiu de prefezabilitate va fi adoptarea acestuia în Consiliul local Sibiu. Va urma, apoi, obținerea de avize din partea mai multor ministere – având în vedere valoarea mare estimată – după care vor începe demersurile de identificare a finanțării și elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic.

Finanțarea, din punctul de vedere al lui Constantin Chiriac, directorul TNRS și FITS, poate veni și dinspre zona privată. ”Sperăm chiar într-un proiect comun public-privat”, a spus Chiriac.

La fel ca și reprezentanții Primăriei Sibiu, el a ținut să sublinieze calitatea studiului livrat de cei de la ARUP, ai cărui reprezentanți s-au arătat interesați de a continua acest proiect la Sibiu și în etapele următoare.

”Acum câțiva ani nici nu se concepea ca o companie de un rang mondial să vină să conceapă un astfel de studiu la Sibiu. Vreau să mulțumesc echipei ARUP și Primăriei care a colaborat cu echipa TNRS în acest demers. Cred că acest studiu va schimba România conceptul despre ce înseamnă un studiu de prefezabilitate, pentru că e atât de serios și profesionist, încât – vrând, nevrând – va schimba felul în care vor fi abordate investițiile de orice fel”, a lăudat Chiriac documentul elaborat.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro