Expoziție în premieră națională la Muzeul Național Brukenthal. „Samuraiul pentru noi, cei de astăzi, este un exemplu de onestitate, loialitate, vitejie și curaj”

Muzeul Național Brukenthal continuă promovarea stampelor japoneze și în acest an. Începând de miercuri, 21 februarie, sibienii și turiștii care ajung la muzeu pot admira expoziția „SAMURAI. Legendele Japoniei”, expoziție care cuprinde lucrări care se află pentru prima dată în România și prin intermediul căreia, la Sibiu, a fost sărbătorită Ziua Împăratului Japoniei. Colecția aparține avocatului George Șerban.

La eveniment au participat Sa Katae Takashi, Ambasadorul Japoniei în România, Constantin Chiriac, managerului Teatrului Național Radu Stanca Sibiu, Gilda Lazăr din partea JTI,  Aurica Ichim, manager al Muzeului Municipal Regina Maria din Iași, Mircea Crețu, prefectul Sibiului, Mihai Onițiu, viceprimar al Sibiului, dar și alți invitați.

„Deschidem Ziua Împăratului Japoniei la Sibiu așa cum Muzeul Național Brukenthal o face de câțiva ani încoace pentru că avem o colaborare extraordinară cu colecționarul George Șerban care are cea mai importantă colecție de stampe japoneze de la noi și cea mai mare și astfel că am putut în decursul timpului să organizăm diferite evenimente în premieră pentru România. (..) Este o expoziție care coboară până spre 1.600 și urcă până la 1.900. Samuraiul pentru noi, cei de astăzi este un exemplu de onestitate, un exemplu de loialitate, un exemplu de vitejie și de curaj”, a spus Alexandru Chituță, curatorul expoziției.

Noul ambasador al Japoniei în România s-a aflat pentru prima dată la Sibiu, cu ocazia acestei expoziții.

„Felicitări pentru deschiderea expoziției Samurai. Legendele Japoniei. Este o mare bucurie că sunt aici alături de dumneavoastră la această expoziție captivantă care are ca motiv sărbătorirea Zilei Împăratului Japoniei. Este prima dată când sunt în Sibiu, un oraș recunoscut pentru cultura sa, vă mulțumesc pentru oportunitate” a spus Sa Katae Takashi la vernisajul expoziției.

„Este un moment istoric”

Prezent la eveniment a fost și Constantin Chiriac, directorul TNRS și președinte FITS, care a vorbit despre importanța legăturii dintre Sibiu și Japonia.

„Este un moment istoric pentru că este pentru a treia oară când aniversăm ziua împăratului de aici, de la Sibiu. Este important că noul ambasador al Japoniei vine în prima vizită la Sibiu pentru că Sibiul de-a lungul timpului probabil că a fost motorul de dezvoltare al parteneriatului strategic pe care România în trecut l-a semnat cu Japonia ținând cont de faptul că de-a lungul timpului au fost la Sibiu mai mult de 120 de companii de teatru. (..)”, a spus acesta.

„Tot ce este aici aparține marilor școli de artă japoneză. (..) Artiștii sunt, să spunem așa, unul și unul, cei mai importanți. Majoritatea lucrărilor nu au fost văzute în România, este o expoziție unică, eu personal care umblu prin lume și am văzut destule expoziții, nu am văzut până acum o expoziție de stampe japoneze cu samurai în arta Ukiyo-e”, a spus și colecționarul George Șerban.

Despre Samurai

Elita militară a dominat politica, economia și politicile sociale japoneze între secolele al XII-lea și al XIX-lea. Cunoscuți sub numele de bushi sau samurai, acești războinici, care au apărut pentru prima dată în înregistrările istorice ale secolului al X-lea, au ajuns la putere inițial prin priceperea lor marțială - în special, erau experți în tir cu arcul, manevrarea sabiei și călărie. Cerințele câmpului de luptă i-au inspirat pe acești oameni să prețuiască virtuțile curajului și loialității și să fie foarte conștienți de fragilitatea vieții.

„Bushido” înseamnă „Calea Războinicii”. A fost în centrul credințelor și conduitei samurailor. Filosofia lui Bushido este „eliberarea de frică”. Însemna că Samuraiul și-a depășit teama de moarte. Asta i-a dat pacea și puterea de a-și sluji stăpânul cu credincioșie și loialitate și de a muri dacă este necesar. „Datoria” este o filozofie primară a samurailor.

Samuraii au devenit în cele din urmă o clasă în sine între secolele al IX-lea și al XII-lea d.Hr. Aceștia au fost numiți Samurai (cavaleri-reținători) și Bushi (războinici). Unii dintre ei erau înrudiți cu clasa conducătoare. Alții erau angajați. Ei au acordat loialitate completă Daimyo-ului lor (proprietari feudali) și au primit în schimb pământ și poziție. Fiecare Daimyo și-a folosit Samuraiul pentru a-și proteja pământul și pentru a-și extinde puterea și drepturile pe mai multe pământuri. Samuraiul a devenit expert în lupta de la cal și la sol. Au practicat luptă înarmată și neînarmată. Samuraiul timpuriu a pus accentul pe lupta cu arcul și săgeata. Ei au folosit săbii pentru luptă strânsă și pentru a-și decapita inamicii. Bătăliile cu mongolii de la sfârșitul secolului al XIII-lea au dus la o schimbare în stilul de luptă al samurailor. Au început să-și folosească mai mult sabia și, de asemenea, au folosit mai mult sulițele și naginata. Samuraiul s-a schimbat încet de la lupta călare la lupta pe jos. Cu toate acestea, stăpânirea artelor războiului nu era deloc suficientă. Pentru a-și atinge și menține bogăția și poziția, samuraii aveau nevoie și de perspicacitate politică, financiară și culturală.

În contrast cu brutalitatea profesiei lor, mulți lideri ai guvernului militar au devenit indivizi extrem de cultivați. În perioada Edo (1615–1868), cultul războinicului, bushido, a devenit oficializat și s-a dezvoltat un cod de comportament idealizat, concentrat pe fidelitatea față de stăpânul și onoarea cuiva. Samuraii din această perioadă au moștenit estetica și practicile tradiționale ale predecesorilor lor și, prin urmare, au continuat relația aparent paradoxală dintre cultivarea - artelor războiului și ale culturii - care i-a caracterizat pe marii războinici ai Japoniei.

Fotografii de Danusia Reulea 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi