Sibienii care s-au opus betonării râurilor de munte au avut succes. Și i-a remarcat și premierul. Verde și apă curată, în loc de gabioane și betoane

Proiectul de salvare a râului Cârțișoara – prin care iubitorii naturii au căutat și găsit soluții prietenoase cu mediul pentru reducerea riscului de inundații - a fost dat drept exemplu și de premierul României. Rezultatele proiectului ar urma preluate și de instituțiile statului.

Aproape două milioane de euro era valoarea a trei proiecte prin care Apele Române anunțau că vor reduce riscurile de inundații, prin betonarea a trei râuri de munte din județul Sibiu: Sebeș, Cârțișoara și Porumbacu. Printre organizațiile de mediu care s-au opus unor astfel de soluții, una a și implementat un proiect pe fonduri nerambursabile prin care să identifice soluțiile mult mai prietenoase cu mediul pentru reducerea unor astfel de riscuri.

Aproape trei ani mai târziu, Smart River Cluster - proiectul inițiat de Fundația DALA la Cârțișoara - a ajuns la final: cu ajutorul tehnologiei moderne (drone, softuri de modelare hidraulică, cercetări și așa mai departe), cu ajutorul specialiștilor și după multă muncă de teren, pentru râul care traversează satul a fost generat un set de soluții care ar urma să înlocuiască cei peste 3.000 de mc de beton care – în proiectul gândit inițial de Apele Române – urma a fi turnat pe malurile din sat și din apropiere.

„Studiile asupra râului Cârțișoara ne-au arătat că pentru a păstra un râu sănătos și o apă curată este nevoie de implicarea comunității locale. Pentru atenuarea efectelor inundațiilor în comuna Cârțișoara este nevoie de mai multe măsuri combinate: consolidări de maluri, construirea unor diguri orizontale retrase față de malurile râului, plantări de vegetație ripariană, iar cea mai importantă măsură de prevenție este de a lăsa râului spațiu de manevrare. Sunt de importanță strategică atât adoptarea unui regulament de urbanism care să limiteze construirea în zonele de inundabilitate rezultate din studiile noastre, cât și realizare unor igienizări regulate ale râului Cârțișoara prin implicarea comunității locale”, arată reprezentanții Fundației Dala într-un comunicat remis cititorilor Turnul Sfatului.

Soluțiile propuse au în vedere prevenirea inundațiilor prin măsuri care să conserve ecosistemele specifice râurilor de munte, lucru care duce, în cele din urmă, la păstrarea unor ape sănătoase.

Studiile realizate în cadrul proiectului au dus la numeroase hărți prin care sunt simulate efectele unor intervenții prietenoase cu mediul pe malurile râurilor de munte. A râului Cârțișoara în cazul de față

Ecourile au ajuns până la Guvern

În cursul zilei de marți, la București a avut loc un eveniment denumit „Bune practici pentru mediu avansate de societatea civilă”, la care a participat atât președintele României, Klaus Iohannis, cât și premierul Marcel Ciolacu, printre alții. Iar în alocuțiunea sa, premierul a dat trei exemple de proiecte ale societății civile, de care statul trebuie să țină seama: Politici Publice pentru Dezvoltare Durabilă, implementat în zona Iași – Suceava, Via Transilvanica al Asociației Tășuleasa Social și cel al Fundației DALA, derulat la Cârțișoara în parteneriat cu Asociația Peisagiștilor din România și USAMV Cluj-Napoca. „Prin acest proiect s-au dezvoltat soluții inovatoare pentru protejarea comunităților locale împotriva inundațiilor și pentru restaurarea corpurilor de apă afectate de intervențiile umane din ultimele decenii. Față de metodele tradiționale de amenajare a râurilor împotriva inundațiilor s-a venit cu o abordare alternativă și durabilă și s-a pus accent pe cercetarea și studiile care au generat soluții cu un impact minim asupra mediului și asupra comunităților”, a citit premierul Marcel Ciolacu, în cadrul evenimentului găzduit de Palatul Cotroceni.

Faptul că rezultatele proiectului au ajuns în atenția Guvernului îi determină pe cei de la Fundația DALA să aibă încredere că sunt pe drumul cel bun. Și că, practic, soluțiile identificate de ei chiar vor fi preluate de către instituțiile statului. „Noi n-am vorbit cu nimeni să ne promovăm proiectul în acea zonă, nu suntem implicați politic și nu avem astfel de legături. De aceea ne-a surprins plăcut faptul că rezultatele noastre, soluțiile generate în cadrul proiectului, au un astfel de ecou”, arată Ovidiu Daneș, președintele fundației.

În cei mai bine de trei ani de când au început inclusiv procese în instanță pentru oprirea betonării râurilor de munte, legislația în domeniu a suferit modificări. Prin urmare, pentru a reduce riscul inundațiilor, instituțiile statului au la îndemână drept soluții alternative și prietenoase cu mediul cele generate în urma proiectului implementat în județul Sibiu. Iar faptul că în loc de betoane, pentru prevenirea inundațiilor se poate ajunge chiar la restaurarea ecosistemelor din jurul apelor este o temă care ține de cultura poporului român, consideră Ovidiu Daneș. Prin faptul că încearcă să repare relația oamenilor cu râul care le traversează localitatea, relație care s-a deteriorat „aproape complet” în ultimele două generații.

„Proiectul nostru nu reprezintă un final, ci o etapă într-o lungă călătorie către o mai bună înțelegere a relației dintre oameni și mediul lor natural. Înțelegerea actualizată pe care am dobândit-o ne îndeamnă să privim mai atent la modul în care funcționează oamenii într-o relație mai apropiată cu natura din propria lor localitate, Cârțișoara. Tema proiectului nostru este una culturală, concentrându-se asupra râului Cârțișoara, care este de fapt un aspect esențial al culturii și identității locale. Dacă privim evoluția satului românesc din perspectiva înțelegerii resurselor primare, tema apei devine centrală”, arată Ovidiu Daneș.

În cadrul proiectului de la Cârțișoara au fost organizate și numeroase întâlniri cu elevii din localitate și din împrejurimi, pentru a le fi explicate beneficiile unor ape ale căror maluri sunt consolidate prin soluții verzi, și nu prin betonare.

Citește și Trei râuri de munte din Sibiu vor fi betonate și îndiguite. ”Susțin că soluțiile verzi sunt mai dăunătoare decât betonul”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro