„Cum să dezvoltăm orașul acesta dacă ne luăm după alegătorii în vârstă?” Dezbatere cu antreprenori din Sibiu, despre turism sau educație, Romaniacs sau Târgul de Crăciun

Reprezentantul a 1.200 de angajați din industria HoReCa din Sibiu, organizatorul Târgului de Crăciun din Sibiu sau managerul uneia dintre cele mai mari companii de IT care activează din Sibiu au luat parte la o dezbatere organizată de USR Sibiu pe tema relațiilor dintre administrația locală și mediul de afaceri.

Întâlnirea a avut loc în cadrul evenimentelor generic denumite „Dezbateri USR Sibiu” și a avut-o printre participanți pe Ruxandra Cibu Deaconu, care candidează din partea USR pentru Primăria Sibiu.

„E limpede că un oraș nu poate exista fără investitori mici sau mari. Ei aduc banii care circulă în economie. De aceea mi se pare elementar ca o administrație modernă să poată să ofere dialog, să simplifice interacțiunea cu investitorii. Sibiul este un oraș dezvoltat, dar cred că putem face mai mult, iar eu asta îmi doresc să aflu, cum putem face asta”, a arătat Ruxandra Cibu Deaconu (foto dreapta) în cadrul evenimentului care a avut loc miercuri, la sediul formațiunii politice.

Discuțiile care au urmat nu s-au ferit de luări de poziție radicale. Printre cei mai care au avut opinii tranșante s-a numărat Horațiu Bujac (foto stânga), reprezentatul Organizației Patronale a Operatorilor HoReCa din Sibiu. El a caracterizat relația cu administrația locală drept una lipsită de dialog. „Noi ne-am format organizația patronală în urmă cu un an și jumătate, iar de la trei membri am ajuns la 53, cu 1.200 de angajați. Facem parte din Asociația patronală a industriei ospitaliere, unde sunt membri din 21 de județe și nu am auzit să mai fie vreun oraș în care legislația să fie aplicată într-un asemenea fel încât să obții atât de greu autorizațiile. De aceea avem nevoie de ajutor, să ne punem la masă și să comunicăm. De exemplu, am făcut adrese peste adrese pentru a participa la elaborarea noilor reguli care să devină hotărâri de Consiliu local (referitor la noul regulament al teraselor sezoniere – nr.), să facem parte și noi din acest grup de lucru, pentru că nu considerăm normal să ne fie impuse niște lucruri despre care nu se știe foarte mult. În continuare nu suntem primiți. Am avut o comunicare foarte bună cu noul director al Domeniului public și sperăm să ne primească la dialog”, a arătat Bujac. 

El a dat exemplul blocajelor generate de lentoarea Urbanismului din Primăria Sibiu. „Cum ar putea ajuta administrația? Prin a emite mai rapid autorizațiile. Un investitor alocă o lună pentru renovarea unui spațiu și de aici începe întreaga alergătură după acte. Un exemplu: toate spațiile în care funcționează restaurante trebuie autorizate ca și spații de alimentație publică. Pentru asta trebuie scos un certificat de urbanism care durează între șase luni și un an de zile. Iar dacă spațiul este monument istoric, atunci lucrurile sunt și mai complicate”, a arătat Bujac.

El a adus aminte și de recentele controale ale Protecției Consumatorului, ale căror sancțiuni sunt considerate abuzive. „Nu e vorba doar de administrația locală, ci și de instituțiile de control, care ne încurcă planurile de afaceri. Noi investim, gândim un plan de afaceri, dar în fiecare zi  ne temem pentru cine intră pe ușă și cum un inspector ne poate închide afacerea. Avem situația de acum două săptămâni, cu acele controale prin care s-a intenționat închiderea unor locații pentru șase luni. Vă dați seama, dacă ești închis pentru șase luni de zile, trebuie să renunți la acel business. Da, poți impune măsuri, verifica, da amenzi, dar nu poți închide o locație în care omul acela a investit muncă, bani și stres. Muncesc și 16 ore pe zi câteodată și nu poate veni un director pus politic să ne spună că închide locația. Avem probleme cu ANPC. Cei de la ANSVSA Sibiu sunt singurii care au rămas să ne consilieze, le mulțumim, dar celelalte instituții nu înțeleg ce înseamnă parteneriatul cu HoReCa într-un oraș turistic. De exemplu, ce s-ar face directorii de muzee fără restaurantele și cârciumile noastre? După ce vizitează muzeele și străduțele, turiștii la noi vin”.

„Zero interes pentru Educație”

Ropardo este o societate care activează în domeniul IT generând o cifră de afaceri de mai multe milioane de euro pe an. Ciprian Cândea, CEO-ul companiei, a arătat că în ciuda investițiilor făcute din fondurile proprii în sistemul educațional universitar din Sibiu, reacțiile administrației locale sunt plăpânde. „Există o asociație IT aici în Sibiu, unde suntem membri, dar nu am reușit să avem un protocol de colaborare cu Primăria sau cu Consiliul Județean. Dar avem parteneriate cu Primăria Cluj... care e sensul? Noi încercăm să dezvoltăm proiecte aici, în Sibiu și în județ. Deci de aici pornim. Ce a făcut Clujul diferit față de Sibiu în ceea ce privește IT-ul a fost asumarea. Eu, ca și municipalitate sau administrație județeană, ne asumăm că dăm un termen de 10 – 20 de ani, în care să ne urmărim îndeplinirea anumitor indicatori. Asta pentru predictibilitate. Dacă municipalitatea dorește să își asume, al doilea palier este cel de a face ceva. Cum colaborăm între Universitate și Primărie? Dacă nu avem susținere din această parte, nu există asumare. Noi ar trebui să depunem o muncă fantastică pentru a visa să egalăm performanța Clujului. Eu mi-aș dori să tindem către Brașov, măcar. E jenant. Noi, în orașul Sibiu, nu avem niciun fel de interes pentru Educație. Asta este opinia mea și nu de acum, ci de mult timp. Municipalitatea și partidele politice au doar un interes verbal, politic, de poziționare, dar nu vin cu acțiunea”, a arătat Ciprian Cândea.

Mihai Resiga, avocat, expert în legislația europeană a muncii, este de părere că stagnarea în dezvoltarea Sibiului se datorează și cercului strâmt din care liderii administrației își culeg ideile despre posibilele acțiuni de dezvoltare. „Este nevoie de dialog constant cu toți actorii implicați într-un domeniu. Acele consfătuiri, acele discuții «la ceas de taină» cu apropiații unor responsabili de anumite domenii nu reprezintă un dialog. Avem în orașul nostru, din fericire, reprezentanți cu bună reputație profesională în diferite domenii. Nu știm să îi folosim, să îi implicăm în viața cetății. Să le fie cerut sfatul de care să se țină sau nu cont”, a arătat Resiga.

Turismul: între „s-a dus” și „stăm foarte bine”

„La Târgul de Crăciun, din păcate, am fost depășiți de Craiova, care a făcut o investiție destul de mare în târgul de acolo. Noi nu avem o strategie de dezvoltare pe turism, nu avem nimic, cifrele sunt într-o scădere drastică. Nu mai sunt turiști. Războaiele își pun amprenta, inclusiv israelienii au renunțat”, a arătat Horațiu Bujac.

El spune că încasările celor din HoReCa sunt afectate de deciziile impuse sub presiunea unor grupuri mici de oameni. Și a dat exemplul Red Bull Romaniacs. „Avem evenimente foarte mari, Romaniacs, de exemplu, care face reclamă gratis Sibiului și pe acel eveniment vor să îl scoată. Pentru că pe doi-trei oameni în vârstă îi deranjează că se închide Coposu. Păi, atunci, de cursa de Formula 1 de la Monaco ce să mai zicem? Cum să dezvoltăm orașul acesta dacă ne luăm după alegătorii în vârstă care se opun în fiecare an? Noi, cei din HoReCa, suferim foarte mult. Noi nu mai avem nici turism de weekend. Acum cinci-șase ani nu auzeam să se vorbească românește în restaurante, acum mai găsești câțiva turiști la final de săptămână. Trebuie un program, o strategie de dezvoltare pe turism, la care să contribuie și Primăria și Consiliul Județean”, a mai declarat Bujac.

Andrei Drăgan Răduleț (foto dreapta), organizatorul unor evenimente precum Târgul de Crăciun sau Târgul de Paști, a arătat că, totuși, din punctul său de vedere lucrurile nu sunt atât de îngrijorătoare, dimpotrivă. Și a subliniat faptul că exemplu dat de la Craiova nu este de urmat. 

„Nu aș putea recomanda niciunui primar să facă ceea ce face Craiova. Acolo este o oarecare bulă, peste 90% din cei care ajung acolo nu vor să repete experiența. Dar nu despre asta este vorba, ci despre faptul că acolo cineva și-a asumat un proiect, marșează pe el și este vizibil. În Sibiu se întâmplă proiecte care s-au dezvoltat de mulți ani, au construit ceva durabil în jurul lor, s-au dezvoltat industrii și locuri de muncă. Ceea ce se întâmplă la Sibiu nu poate fi comparat cu ceea ce există de puțin timp. Noi ne uităm și pe statisticile de turism, iar monitorizarea noastră de presă include nu doar Sibiul, ci și București, Craiova, Cluj, Oradea și Timișoara pe segmentul nostru de evenimente. Încă stăm, din această perspectivă, foarte bine în țară. Dar asta nu înseamnă că, dacă doar stăm, va mai fi bine. Trebuie să existe un trend și o dinamică. Și pentru noi este o preocupare a concurenței târgurilor de Crăciun. La multe lucruri Sibiul a stat bine sau a fost primul. Iar ocazia aceasta de a fi primul o ai o singură dată. Dar trebuie să ne tot mișcăm înainte, iar asta este relevant și pentru turism, este un punct esențial în industria Sibiului. Nu a devenit irelevant, dar cu siguranță vrem ca această experiență să o îmbunătățim și dezvoltăm”, a arătat Andrei Drăgan Răduleț.

El a a caracterizat comunicarea cu administrația locală ca fiind una bună, dar a atras atenția asupra unui alt neajuns: agenda culturală care din 2006 a transformat Sibiul într-o destinație culturală obligă operatorii culturali la a-și înghesui evenimentele în decursul a câtorva luni pe an. Și asta pentru că agenda culturală este adoptată, de obicei, în cursul lunii aprilie și nu finanțează decât proiecte care vor fi organizate de atunci înainte și doar în interiorul respectivului an calendaristic. „Primăria Sibiu când a înființat agenda culturală a făcut un lucru bun. Iar pentru industria HoReCa are efecte benefice. Nouă ne lipsește un cadru de predictibilitate multianual. Ai întotdeauna un ciclu foarte scurt de implementare și asta cred că ar trebui îmbunătățit să existe niște cadre care să fie adaptate pentru proiecte de anvergură mai mare”, a mai arătat Andrei Drăgan Răduleț.

„Și alte domenii”

„Mi-am dorit să stau de vorbă cu antreprenorii din Sibiu. Nu aș vrea să politizez, aș vrea să aflăm opinia unor manageri valoroși, să aflăm nevoile lor”, a arătat Ruxandra Cibu Deaconu despre dezbaterea organizată în precampanie.

Ea consideră că administrația locală ar putea înființa o structură care să fie în permanent contact cu mediul de afaceri. „Mă gândesc la un birou care să ofere consultanță, care să stea la dispoziția companiilor cu sfaturi, care să dea informații despre documentațiile de care au nevoie, sprijin pentru deschiderea de afaceri noi și de reprezentanțe în orașul nostru. Totodată, să găsim împreună cu Consiliul local soluții legislative astfel încât să ne adaptăm permanent la solicitările antreprenorilor, pentru că lumea se schimbă. Trebuie să avem un dialog constant cu investitorii pentru a ne adapta constant la nevoile lor. Mă gândesc la o echipă care să caute și să aducă investitori în Sibiu, inclusiv din străinătate. S-a făcut un efect extraordinar, avem zone industriale, dar vreau să extindem acest lucru și în alte domenii: pe zona IT cred că se poate face foarte mult în Sibiu, dar și pe zona de HoReCa. Aici cred că ne-am blocat un pic și avem nevoie de un suflu nou”, a arătat Ruxandra Cibu Deaconu

Potrivit ei, următoarea dezbatere va fi axată pe domeniul Educației.

Vezi mai jos înregistrarea video a dezbaterii

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro