Fodor vrea să includă în PUG limitări pentru cafenelele care se extind pe domeniul public. „În 24 de ore poți să obții toate autorizațiile fără să vadă nimeni spațiul”

Primarul Astrid Fodor cere o reglementare clară pentru cafenelele care se extind pe spațiul public deși nu dispun de un spațiu interior care să aibă condiții minime de funcționare. Aceasta nu a oferit exemple concrete, dar a cerut companiilor care lucrează la noul PUG, precum și arhitecților sibieni să găsească împreună o soluție, argumentând că „trebuie să ai un minim de spațiu ca să poți să desfășori această activitate”. E o rezolvare artificială și arbitrară, cred unii arhitecți, subliniind că impunerea unei suprafețe minime „nu garantează în niciun caz respectarea condițiilor”.

Limitarea alimentației publice în centru la o suprafață minimală de 50 mp este o prevedere din documentul preliminar al Regulamentului Local de Urbanism (RLU) asupra căreia au atras atenția unii arhitecți care au participat la prima consultare publică, organizată de Primărie, cu privire la noul Plan Urbanistic General (PUG) al Sibiului. „Asta înseamnă că toate cafenelele micuțe cam dispar, că ele nu au nevoie de 50 de mp”, au comentat aceștia.

Subiectul este unul cu care primarul Astrid Fodor are o problemă, după cum a recunoscut chiar ea, intervenind în dezbatere cu o precizare.

„A apărut o modalitate de a găsi o cale de a transforma niște spații total improprii...”

„Probabil că nu s-a mai intrat în detalii. Noi avem în ultimul timp probleme mari în zona centrală pe schimbarea de destinație în alimentație publică. Nu vorbesc de cele 90% din restaurantele care funcționează, care au spații corespunzătoare, își desfășoară activitatea în condiții corecte.

Dar a apărut o modalitate de a găsi o cale de a transforma niște spații total improprii - sunt spații de 10-15 mp, care au primit toate avizele de la instituțiile competente și în care funcționează bar/cafenea, dar de fapt nu funcționează nimic. Este o măsuță și un scaun: este o singură motivație ca să iasă pe domeniul public. Și din asta s-a făcut o practică. Legislația e așa că dacă are toate avizele funcționale, nu poți să nu-i dai autorizație de funcționare.

În niciun caz nu se pune problema ca cei care funcționează, care au toaletă, care au spații unde poți să-ți lași hainele, care au bucătărie corespunzătoare.

Dar sunt spații care nu au absolut nimic: 10 mp spațiu înăuntru și 70 mp spațiu în afară, aduc mâncare nu vreau să spun în ce, că nu sunt în măsură, și au autorizație și funcționează: de la DSP, de la DSV, de la toți care verifică dacă funcționează în bune condiții. 

Atenție: nu vorbim de cei peste 90% care funcționează corect.

Deci, ar trebui stabilit că trebuie să ai un minim de spațiu ca să poți să desfășori această activitate. Nu cred că poți să vinzi nici pe domeniul public înghețată, porumb sau orice ai avea, dacă nu ai un spațiu unde te speli pe mâini, unde te duci la toaletă, unde îți lași hainele etc. Acolo am eu o problemă și am rugat să se găsească o soluție”, a spus primarul.

Citește și Noul PUG al Sibiului: „centre periferice” în cartiere, 134 ha de spații verzi noi, traseu inelar din Ogorului până în Gușterița. Primele observații ale arhitecților invitați la consultări

„Soluția propusă nu rezolvă problema”

Găvozdea a intervenit în discuție, spunând că „problema e cunoscută”, dar că nu impunerea unui anumit spațiu este soluția. „Lipsa unor spații adecvate în acele microspații de alimentație publică este o problemă care nu este indicată prin simpla indicare de 50 mp. Acei 50 mp nu garantează în niciun caz respectarea acelor condiții. E o rezolvare artificială și arbitrară”, a spus arhitectul.

Fodor i-a replicat că, în calitatea sa de primar, primește de la angajații instituției următoarea explicație: „Au autorizație de la Direcția sanitară, nu am ce face”. Aceasta a continuat să relateze situații, despre care a dat de înțeles că au devenit obișnuite în oraș: „Vin cu câte o hârtie, că toaleta e la restaurantul vecin. Vreau să vă spun că dacă te duci după o săptămână toaleta nu e la restaurantul vecin, că nu-ți permite intrarea. Dar îi dă hârtia aia, că are voie. Așa cum e o altă hârtie, că ai parcări la 250 m sau cât prevede regulamentul pentru zona istorică: au un contract încheiat cu altcineva că dispune de parcare, dar acel contract durează o lună sau două sau trei; mașinile tot în stradă sunt. În Orașul de jos vedeți ce se întâmplă. Deci, sunt niște chestii care totuși trebuie reglementate prin documente urbanistice, inclusiv prin PUG, în general, nu intrate în toate detaliile”.

Fodor a precizat că a propus ca acest lucru să fie stipulat și în PUZ-CP (Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Construită Protejată - n.n.), „să avem reglementări care salvează centrul istoric de ceea ce se petrece”.

Reprezentanții firmei care au elaborat varianta preliminară a noului PUG al Sibiului, Daedalus Proiect Sibiu, au precizat că această reglementată nu este limitată la valoarea de 50 mp. „În cadrul regulamentului e precizarea expresă cu ceea ce ar trebui să conțină aceste spații. Evident că PUG-ul e un document suport pentru avizarea acestor funcțiuni și că intervin și alte componente și alte componente în avizarea lor. Că în 10 mp se pot face multe, e evident, dar dacă lucrurile trebuie să respecte cadrul normativ autohton, sunt niște suprafețe care se adună și generează o valoare pe care am socotit-o noi minimală. Evident, că poate fi discutată, dar este menționat în cadrul regulamentului la ZCP 1, articolul 2 (pagina 72 din RLU propus), pe lângă precizarea de minim 50 mp, se mai spune că „va dispune de utilitățile, spațiile și anexele minimale necesare funcționării, conform prevederilor legale (grup sanitar cu apă caldă şi rece, bucătăria echipată şi compartimentată în funcție de specificul preparatelor calde sau reci realizate (...). Evident că e în funcție de specificul activității – una e la ceainărie, alta e la restaurant”, a explicat Alexandru Cristian, arhitect la Daedalus Proiect.

Acesta s-a arătat indignat de observațiile precum că „lucrurile sunt arbitrar făcute”, ținând să sublinieze că „aceste cerințe minimale au fost extrapolate din norma aplicabilă pentru norma spațiile de alimentație publică; nu le-am inventat”.

„Se poate demonstra că în 24 de ore poți să obții autorizații de la toate celelalte instituții; le ai în mână, fără să vadă nimeni spațiul. Sunt spații care sunt în casa scărilor și i se dă autorizație. Deci, n-are rost să discutăm ce se petrece”, a mai punctat primarul Fodor.

Există și regulament local pentru terase

Subiectul a fost dezbătut și în Consiliul local în ultima ședință din 2023, atunci când a fost aprobată taxa pentru extinderea teraselor pe domeniul public sau privat al municipiului Sibiu pentru 2024. Aceasta a fost stabilită la 1 leu/mp/zi, deși inițial conducerea primăriei a propus aleșilor locali ca aceasta să fie de 2 lei.

Atunci, primarul Fodor a sugerat că domeniul Horeca este profitabil în Sibiu. „Am luat bilanțurile unora dintre aceste societăți comerciale. M-am bucurat foarte mult, că am avut un șoc ce profituri se înregistrează de către aceste societăți cu ajutorul nostru. Avem societăți comerciale care au un spațiu interior de 10-15, de 30 mp – unele din ele un pic mai mare decât o toaletă - și ocupă spații pe domeniu public de 60-130 mp.

(...) Sunt cei pe care îi cunoașteți, pentru că mai beți o cafea acolo, purtați discuții cu unul și cu altul, și ocupă 100-130 mp. Păi, și eu aș vrea să un business cu 1 leu/mp în buricul târgului și să închiriez un spațiu mai mare (...)”, a spus Astrid Fodor.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor