Diferența de cinci săptămâni dintre Paștele Catolic și cel Ortodox explicată de un preot sibian: „este o problemă calendaristică”

Duminică, 31 martie, se sătbătorește Paștele Catolic, cu o lună mai devreme față pe Paștele Ortodox care va fi pe data de 5 mai. Este o diferență de cinci săptămâni, cea mai mare distanță de timp posibilă între data Paștilor la catolici  și cea a Paștilor la ortodocși. Nu este însă pentru prima dată când se întâlnește această situație.

Preotul dr. Radu Garbacea a explicat pentru Turnul Sfatului de ce, la un anumit timp, se ajunge la o astfel de diferență.

„Aceeași diferență de timp am avut-o și în anii 1964, 1967, 1978 sau 1983, și o vom avea din nou în 2027. Explicația este simplă: această amânare a Paștilor la ortodocși se datorează celor două variante ale calendarului (cea îndreptată și cea neîndreptată) care sunt folosite în prezent în lumea ortodoxă. Este deci vorba de o problemă calendaristică”, spune acesta.

Dar cum s-a ajuns aici?

Potrivit preotului, formula după care se calculează data Sfintelor Paști a fost stabilită în cadrul primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325 d. Hr. Părinţii care au luat parte la Sinodul de la Niceea au precizat următoarele norme pentru calculul datei Paștilor:

- Paştile se vor serba totdeauna duminica;

- Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară;

- Când 14 Nisan (sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară) cade duminica, Paştile va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştile iudeilor, dar nici înaintea acestuia. Așadar, data Paştilor creştine depinde de două fenomene astronomice, dintre care unul cu dată fixă, legat de mişcarea Soarelui pe bolta cerească (echinocţiul de primăvară, care cade totdeauna la 21 martie), iar altul, cu dată schimbătoare, legat de Mişcarea de Rotaţie a lunii în jurul Pământului (luna plină de după echinocţiul de primăvară). Aceasta din urmă face ca data Paştilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare pe cer în unii ani mai aproape de echinocţiu, iar în alţii, mai târziu.

„Dacă această regulă pentru serbarea Pastilor a rezolvat problema datei acestei mari sărbători, problema calendarului, adică diferența de timp cu care anul calendaristic depășea pe cel astronomic, a rămas. O schimbare avea să se producă în anul 1582, când Papa Grigorie al XIII-lea (1502-1585), cu concursul astronomului italian Luigi Lilio, a introdus prima îndreptare reală a calendarului („calendarul gregorian”). Această măsură a fost necesară deoarece vechiul calendar iulian întârzia în fiecare an calculul datei Paștilor. Pe 24 februarie 1582, Papa Grigore al XIII-lea îndreaptă eroarea (echinocțiul de primăvară fixat de Părinții Sinodului niceean la 21 marte, ajunsese să cadă în secolul al XVI-lea cu 10 zile mai devreme), restabilind echinocţiul de primăvară la 21 martie”, mai spune părintele Garbacea.

Este important modul în care serbăm Paștele

Potrivit datelor furnizate de preotul sibian calendarul gregorian a fost acceptat de toate ţările occidentale, Biserica Ortodoxă Română adoptându-l în anul 1924, după ce fusese adoptat principial la Conferința inter-ortodoxă de la Constantinopol din 1923. Îndreptarea aceasta nu a fost impusă Bisericilor ortodoxe, ci, pe baza principiului autocefaliei, a rămas ca fiecare Biserică autocefală s-o introducă la momentul pe care-l va socoti oportun. Unele Biserici Ortodoxe, ca de exemplu Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă, nu au pus în aplicare această îndreptare a calendarului, păstrând, în continuare, calendarul neîndreptat.

Pentru a înlătura dezacordul acesta dintre diferitele Biserici ortodoxe și pentru a menține o unitate ortodoxă în serbarea Paștilor, Bisericile ortodoxe care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit, în anul 1927, ca Paştile să fie serbat în toată creştinătatea ortodoxă după pascalia stilului vechi, adică în același timp cu Bisericile rămase la calendarul neîndreptat.

„Cu toate că sărbătorim Paștile cu toții în aceeaşi duminică, ziua este numerotată diferit în cele două calendare întrebuințate azi, din cauza celor 13 zile cu care calendarul neîndreptat a rămas în urmă. Dar, pentru că rezolvarea acestei chestiuni nu este una simplă și la îndemâna noastră, a credincioșilor, trebuie să ne îndreptăm atenția asupra modului în care serbăm Învierea lui Hristos și cum primim mesajul Lui, adevărata lumină a inimilor și minților noastre. El S-a jertfit pentru noi toți și vrea ca toți cei care cred în El „să fie una” (Ioan 17, 21)”, încheie părintele. 

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, fiind vorba despre învierea lui Iisus Hristos din morți, iar duminică toți creștinii catolici vor îmbrăca haine de sărbătoare și vor aduce lumină sfântă în casele lor.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671