Marți,
19.08.2025
Partial Noros
Acum
14°C

Planuri după dispariția zăpezii. Președintele ANAT: ”Putem ieși cu circuite excepționale, mai ales în zona asta de Ardeal”. Ce se va întâmpla în Păltiniș

Planuri după dispariția zăpezii. Președintele ANAT: ”Putem ieși cu circuite excepționale, mai ales în zona asta de Ardeal”. Ce se va întâmpla în Păltiniș

Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), atrage atenția că turismul de schi din România va trebui să se schimbe în viitor, din cauza încălzirii globale.

El propune reorientarea spre sporturi de vară, mergând până la ideea de a construi în Poiana Brașov, de exemplu, un cazinou.

„Trebuie să găsim soluții. Ce facem dacă dispare zăpada în Poiana Brașov? Acum mai e o luna zăpadă, iar în zece ani cu siguranță nu o s-o avem nici pe aia. Trebuie să găsim la nivel de minister un proiect la nivel național. Cred că trebuie făcute aqua-park-uri, la Poiana Brașov am putea face un cazino”, este de părere președintele ANAT.

Pentru că nu putem atrage turiști străini la schi, dar nici pe litoral, Alin Burcea spune că Dracula ar putea fi folosit pentru a-i atrage pe străini.

Citește și:

Istoria Păltinișului și greșelile de acum 130 de ani. SKV a ridicat stațiunea cu 100 de kilograme de aur. Universitatea din Cluj a reabilitat-o cu 7 milioane de lei

„Ca să poți să ieși pe piață, trebuie să ieși cu ceva ce nu au alții. E greu să ieși cu litoralul romanesc, pentru ca alții au mai bun. Putem să ieșim cu circuite excepționale cu care batem tot, și mai ales în zona asta de Ardeal, prin satele și orașele germane. Știu că spun o banalitate, dar avem Delta Dunării, e o singura deltă în Europa care e a noastră. Un proiect extraordinar, a fost cel cu Dracula, de care din păcate, din diverse motive, s-a ales praful. Dracula este un produs care se cunoaște în toată lumea. Noi trebuie să spunem Transilvania e în România, că toată lumea știe că e în Transilvania, dar nu că e în România. E un produs fenomenal, iar ideea de Dracula Park e foarte bună, iacătă venim cu o idee pe care alții nu o au. Trebuie să facem în principal, după pararea mea, circuite culturale; e greu să-i aduci la schi”, a mai spus a spus Alin Burcea, președintele ANAT în cadrul unei întâlniri cu presa de la București, citat de Economica.

El spune că nici zăpada artificială nu mai e o soluție.

„Una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntăm și cu care ne vom confrunta la turismul de munte e dispariția zăpezii. Când am fost secretar de stat, am avut un proiect, legea se numea super schi în Carpați și era domeniul schiabil Predeal-Azuga. Ne-am apucat și am făcut la Predeal zăpadă artificială, dar nu am dat atenție temperaturii” a spus Alin Burcea.  

Citește și:

2023 a fost cel mai călduros an în municipiul Sibiu: 11,4 grade. La munte, media de anul trecut a fost cu un grad peste media ultimilor 29 de ani

Păltiniș Arena: ”Putem să ne asumăm un cost uriaș pentru a menține pârtiile funcționale”

Managerul Păltiniș Arena, Andi Fazekas, spune că încălzirea lunilor de iarnă este vizibilă și că zăpada artificială care se putea realiza în urmă cu câțiva ani se face acum cu mult mai multă apă, energie și bani.

”Statisticile de la Institutul Național de Meteorologie ne arătau, atunci când am pornit noi, că avem în luna noiembrie o medie de două, trei săptămâni cu temperaturi între -5 și -10 grade. Pornind de la aceste date, știam de câtă apă avem nevoie, de câtă energie și de ce cantitate să pompăm, pentru a face zăpadă artificială pe toate pârtiile, de 30 de centimetri.

Zilele acestea devenind în timp mult mai puține, automat a trebuit să creștem capacitatea de pompare a apei, a crescut volumul de apă consumat, a crescut și energia electrică necesară pentru acest proces. Ce făceam înainte în două săptămâni, acum trebuie să facem în 3 zile. Asta, în condițiile în care tunurile de zăpadă consumă același curent și la -3, -4 grade și la -15. Diferența este că la -2 grade Celsius faci 5 metri cubi de zăpadă pe oră, iar la -15 faci 50 de metri cubi de zăpadă pe oră.

Astfel că acum consumăm mult mai multă energie pentru aceeași cantitate de zăpadă”, explică Andi Fazekas.

El spune că pe viitor are două soluții: fie să suporte creșterea prețurilor pentru a întreține pârtiile, fie să investească bani în realizarea unor activități de vară, care să suporte costurile de funcționare, tot mai mari, iarna.

”Pentru viitor avem câteva soluții. Putem să ne asumăm un cost uriaș pentru a menține pârtiile funcționale. Iar noi am făcut asta, în acest sezon am fost singurii, din 30 noiembrie, care nu am avut închis nici măcar o zi.

O altă variantă ar fi preluarea costurilor pe sezonul de vară, dar prin investiții masive în activități de vară, pentru a acoperi aceste cheltuieli pe care le avem iarna.

Dar toate se termină la un moment dat când temperatura crește și se apropie de zero grade”, spune Fazekas.

Citește și:

Recordurile reci ale Sibiului. Cum s-a simțit în oraș cel mai crâncen ger din istorie și cum arăta Sibiul sub 67 cm de zăpadă

1,95 de milioane de turiști străini au venit în 2023, în România. Un total de 566 de mii de turiști au fost în Sibiu

Peste 1,95 de milioane de turiști străini au venit anul trecut în România, în creștere cu 24% față de 2022. Dacă ne uităm la 2019, anul dinaintea pandemiei, când nu au fost restricții de călătorie, cifrele de anul trecut sunt mai mici cu aproape 27%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) analizate de Economica.net. 

 

În județul Sibiu, au fost în 2023 566 de mii de turiști și încă nu s-a ajuns la recordul înregistrat înainte de pandemie, în 2019 – 575 de mii de turiști, români și străini.

7.437.560 de persoane din țară și străinătate au vizitat județul Sibiu între anii 2001 și 2022, conform datelor Institutului Național de Statistică, oferite prin serviciul Tempo. La acest număr se mai adaugă cei peste 500 de mii din 2023, datele nefiind complete decât până în luna noiembrie.

Datele din această statistică cuprind numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică și vizează toate persoanele (români și stăini) care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil.

Orașul Sibiu și restul județului

Așa cum se putea anticipa, marea majoritate au ajuns în municipiul Sibiu, aproape 70%. Din totalul de 7,43 de milioane de persoane, 5,03 milioane s-au cazat în municipiul reședință de județ. Urmează apoi municipiul Mediaș, însă la mare distanță. Aici au ajuns în această perioadă de timp 596 de mii de turiști, tot atâția turiști câți ajung în municipiul Sibiu, în doi ani. În orașul Sibiu au ajuns în 2022 - 347.166 de turiști, iar în Mediaș – 23.697 de persoane.

Locul trei în această ierarhie este ocupat de Avrig. Au înnoptat aici 236.609 turiști, în perioada 2001 – 2022.

”În afară de faptul că Palatul Brukenthal atrage destul de mulți turiști, Valea Avrigului e o zonă atractivă, aflată în continuă dezvoltare. Acolo e creșterea, sunt sigur de asta. E vizibil de la an la an că această zonă se dezvoltă. Perioada verii e deja complicat să circuli acolo, se fac și ambuteiaje”, spune primarul Avrigului, Adrian David.

Urmează apoi trei comune, în dauna a două orașe extrem de populare în țară: Ocna Sibiului și Săliște. Localitățile Bazna, Cârțișoara și Șelimbăr sunt pe locurile 4,5 și 6 într-un clasament în județ după numărul de turiști.

Cârțișoara câștigă, e foarte clar, datorită Transfăgărășanului și hotelurilor de la Bâlea Cascadă și Bâlea Lac, precum și datorită pensiunilor din zonă. Bazna este stațiune cu câteva sute de locuri de cazare, iar Șelimbăr este localitatea cea mai apropiată de Sibiu și cel puțin apartamentele în regim hotelier în această localitate sunt foarte numeroase.

Urmează apoi Ocna Sibiului, care în 21 ani a avut 142.201 de turiști care au înnoptat aici.

 

2023 – cu aproape 2 grade în plus față de media ultimilor 29 de ani

În 2023, în municipiul Sibiu media a fost de 11,4 grade Celsius, în timp ce media ultimilor 29 de ani a fost de 9,8 grade. 

În zonele de munte, după datele colectate la stațiile Bâlea Lac și Păltiniș, anul 2023 nu a fost cel mai cald din istorie, însă o proiecție a ultimilor 29 de ani arată cum s-a încălzit vremea inclusiv în zona montană.

Media la munte a fost în 2023, în județul Sibiu, de 4,2 grade Celsius, în timp ce media din 1994 până anul trecut a fost de 3,2 grade. Ani mai călduroși au fost în zona montană a județului în 2014 (4,4 grade) și 2018 (4,3 grade Celsius).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

4 comentarii

Alex

Acum 1 an

Apele termale este soluția. Termele de la București catalogate cele mai mari și moderne din estul Europei, loc în care îți dorești să te întorci și să petreci chiar o vacanță, au costat 50 de milioane de euro acum câțiva ani. Mai puțin decât orice investiție în domeniul schiabil.
Raspunde

Sibian SB

Acum 1 an

Pana la zapada, care nu e, câteodată e, haideti sa rugam frumos autoritățile sa se implice financiar, inclusiv fonduri europene, ca sa rezolvam intai alte probleme, nu climatologice. Începem cu drumul pana in Platoș si Păltiniș, atat in Rasinari e rupere de ani si inca durează, comuna are aspect de anii 90 la tot, apoi de la iesire din comuna pana la Cab. Curmatura stam destul de prost cu asfaltul sau cu niste investiții care sa atragă oameni si banii lor, nicio pista de biciclete, vaci pe sosea, vaci pe noapte la 9 si 10 seara pe sosea, niciun iluminat stradal (desi se vrea zona pt turiști). Apoi serpentinele sunt si ele cu pb, asfalt prost, parapeti vai mama lor. Sus in Valari, legal nu ai unde parca, sau vreo parcare amenajata cat de cat. In Platoș nu e canalizare si apa la standarde, exista promisiuni (nu uitam ca e an electoral). Locuri de agrement private sau de stat, cam spre zero, sa iei o paine nu ai de unde, bancomate niciunul. Se face teren de sport la intrare in Paltinis (an electoral...?!). Restaurante, spre zero, preturi decente - nu. Iluminat, exista in Platoș dar prea slab, fara led. Seara daca te plimbi, cam caști ochii dupa ursi. Parcari, cand se schiaza, insuficiente. Susținere din partea autorităților pt cei de la Arena, care practic au inventat zona Platoș, spre zero. Proiecte mari cu bani multi, zero, nu discutam. Promovarea zonei Rășinari - Platoș - Păltiniș, in tara si străinătate, aproape zero. Da, e mult de lucru. Si cand era zapada, era cam 3 luni, dar anul ara 12 luni. Se pot face eforturi si stațiunea cu intreaga zona se poate ridica chiar si fara zapada iarna. Trebuie unitate intre autoritățile implicate acolo, oameni pricepuți sa atragă fonduri europene, oameni pricepuți sa atraga investitori, corupție zero si munca. Nu zapada e buba.
Raspunde

Claudiu

Acum 1 an

Dracula Park doar pentru că, la un moment dat in englez alcoolic a scris o carte și respectiva narațiune a ajuns și film. Adică, un brand inventat,creat și gonflat de alții. Meșterul din fruntea ANAT-ului doar atât poate imagina? Atunci sa nu ne mirăm că turismul internațional este așa cum este... Mai acum 2 ani s-a fript un bou/vită Angus in piata mare, s-a vândut la sută de grame iar acum pe panourile de intrare în oraș scrie "Sibiu, regiune gastronomică anul...cutare" Chit că în anul in care chiar se intampla,nici naiba (din hotelărie) nu știa unde și ce și cum pentru a îndruma sau sfătui un turist. Gastronomic tot nu se vinde se promovează produsul local din lipsă de stampile și avizele care, minune, Metro le are la toate gunoaiele pe care le vinde.
Raspunde

Rosu

Acum 1 an

Un proiect extraordinar, a fost cel cu Dracula, de care din păcate, din diverse motive, s-a ales praful. " Nu din pacate, ci din fericire s-a ales praful de proiect. Domnu´ asta nu mai stie ca trebuia sacrificata o o arie protejată de interes național, Stejarii seculari de la Breite, doar pentru a satisface dorintele unor smecheri. Habarnisti peste tot.

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus