Ridicată cu bani evaluați acum 130 de ani la 100 de kilograme de aur, stațiunea Păltiniș putea avea o cu totul altă dezvoltare dacă greșelile făcute în urmă cu peste 100 de ani nu se repetă și astăzi.
Prof. dr. Mircea Dragoteanu, o somitate în domeniul medicinei nucleare, și pasionat de munte, a scris mai multe studii despre Păltiniș dar și alte stațiuni vechi din Carpați. În trei din lucrările sale, ”A fost odata Hohe Rinne. Istoria Paltinisului”, ”Eşecul unui experiment administrativ antebelic din Munţii Apuseni - staţiunea aristocratică Măgura a trezoreriei maghiare o comparaţie cu modelele administrative ale staţiunilor Păltiniş şi Bistra” și ”Ridicat-am ochii mei la munși - Istoria Păltinișului 1919-1930” vorbește despre greșelile făcute de-a lungul timpului care au văduvit stațiunea de la o dezvoltare normală.
Citește și:
Terenul Cristianului, ideea SKV, bani de la bănci
27 martie 1885. Dr. Julius Pildner von Steinburg, într-o conferință ținută la Sibiu sub auspiciile S.K.V. (Siebenbürgischer Karpatenverein - Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor) dedicată ”influenţei climatului de altitudine asupra sănătăţii”, a pledat pentru înființarea în Carpații Meridionali a unui ”loc de cură”, unde atât persoanele suferinde, cât şi turiştii iubitori de munte să‐şi poată căuta liniştea şi sănătatea.
Au fost luate în calcul una după alta valea Bâlea, zona Surul, Preşba, Şanta, Duşul, Bistra, dar toate aceste variante au fost respinse din variate motive. Într‐un sfârşit, în anul 1890, şeful ocolului silvic din Sibiu, Gustav Conrad (unul dintre întemeietori şi membru al primului comitet de conducere al S.K.V.) a sugerat amplasarea Sanatoriulu într‐o zonă muntoasă împădurită ce aparținea comunei Cristian (Grossau), mai precis într‐o vâlcea situată sub şaua dintre vârfurile Păltiniş şi Onceşti, în apropierea unui izvor al cărui nume dat de locuitorii Cristianului era Hohe Rinne.
Proprietara vâlcelei de la Hohe Rinne era comuna Cristian, o veche aşezare săsească situată la 5 km de Sibiu (numită în germană Grossau, iar în maghiară Kereszténysziget), care deținea în Munții Cibinului mai multe sute de hectare de păduri şi fânețe.
Cristianul era pe atunci o localitate prosperă, cu 2.900 locuitori, amintită în ghidurile turistice pentru biserica fortificată şi împrejurimile pitoreşti. Înființarea unui loc de cură pe pământurile comunei a părut conducătorilor acesteia ca un fapt profitabil, iar condițiile oferite S.K.V.‐ului au fost tentante.
Obştea comunei punea gratuit la dispoziție locul de amplasare şi materialul lemnos necesar, iar Asociația Carpatină trebuia să asigure din resurse proprii exclusiv fondurile pentru construcție, amenajare şi utilare.
Citește și
Clădirile ridicate urmau să fie din punct de vedere juridic proprietatea Cristianului încă de la construcție, dar rămâneau în utilizarea deplină a S.K.V. timp de o jumătate de secol de la semnarea contractului. După cei 50 de ani, drepturile S.K.V. urmau să ia sfârşit, putând să fie prelungite numai prin licitație. Analizându‐se această ofertă şi ținându‐se seama de înlesnirile ei pe termen lung şi de pitorescul deosebit al locului, la adunarea Secțiunii Sibiu a S.K.V. din 7 iulie
1891 s‐a hotărât ca terenul oferit lângă izvorul Hohe Rinne, în suprafață totală de aproximativ 35 ha, să fie ales definitiv ca amplasament pentru stațiune, notează Dragoteanu.
Contractul de arendare dintre Secțiunea Sibiu a S.K.V. şi comuna Cristian a fost semnat la 21 noiembrie 1891. Deşi în momentul semnării părea foarte favorabilă pentru S.K.V., această înțelegere (care stabilea durata de arendare de la 1 ian. 1892 până la 31 dec. 1941 a adus ulterior numeroase necazuri, împiedicând timp de mulți ani realizarea unor construcții şi extinderi necesare. Dar, consecința cea mai nefastă a contractului s‐a produs în 1942, după cei 50 de ani de la semnare, când licitația pentru utilizarea în continuare a ansamblului construit în 1892-1897 a dus la încetarea administrării de către S.K.V. a Păltinişului, primul pas al declinului ce a urmat.
Lucrările au început în primăvara lui 1892, an în care s‐a amenajat locul şi s‐a adus materialul lemnos. Primele clădiri au constituit Casa de Cură Păltiniș, fiind inaugurate la 10 iunie 1894ͺ. Dorința de a nu se da stațiunii un caracter elitist a fost marcată încă din 1895, când s‐a inaugurat o Casă a Turiștilor, unde excursioniștii aflați în trecere puteau găsi adăpost.
Casa de Cură găzduia vara oaspeți din Ardeal și din străinătate, veniți la cură balneară pentru câteva săptămâni. În 1898 deschiderea stațiunii pentru un public divers s‐a accentuat prin inaugurarea unui Sanatoriu Militar și a unei Case a Medicilor.
Universitatea Saxonă și instituțiile de credit din Sibiu au oferit și ele credite în condiții foarte bune, fapt esențial în contextul în care numai cheltuielile de până la inaugurarea stațiunii s‐au ridicat la un echivalent de aproape 100 kg aur.
Citește și:
Lobby pe lângă localnici
Pentru a se reduce sau îndepărta ostilitatea localnicilor din satele de sub munte (care în mod curent îi priveau pe turiști ca pe niște intruși), S.K.V. a întreprins numeroase acțiuni, între care cele mai cunoscute erau serbările ”Darurile Domnulu”. Ținute în ajun de Crăciun, în fiecare an într‐un alt sat din zonă, aceste serbări aduceau daruri din partea S.K.V. pentru sute de copii săraci. Astfel de inițiative și‐au dovedit utilitatea în cel mai înalt grad în timpul Primului Război Mondial. Deși a fost atunci jefuită de două ori, stațiunea a supraviețuit, niciuna din clădiri nefiind incendiată sau avariată total, ceea ce a împiedicat Ţăltinișul să împărtășească soarta stațiunii Măgura.
În pofida faptului că la negocieri participaseră din partea S.K.V. doi avocați sibieni redutabili ai vremii, Carl Conradt și Albert Arz von Straussenburg, contractul cu Comuna Cristian a inclus și prevederi care ulterior aveau să aducă însemnate prejudicii. Necesitatea avizului de la comună pentru noi construcții a împiedicat până după Primul Război Mondial o extindere reală a stațiunii, mulți ani nereușindu‐ se de pildă punerea în execuție a proiectului unui restaurant de circuit public. Faptul că vilele ridicate de S.K.V. erau în fapt proprietatea Cristianului a făcut ca modernizări ale infrastructurii acestora sau extinderi necesare să nu prezinte interes pentru asociația de turism.
Elementul cu impact maxim asupra destinului stațiunii l‐a constituit prevederea contractului potrivit căreia după 50 ani, concesionarea în continuare a vilelor se putea face numai prin licitație, S.K.V. nemaiavând drept de administrare asupra lor.
Citește și:
Stațiunea, preluată de Universitatea din Cluj
Termenul de 50 ani a intervenit la începutul celui de‐al Doilea Război Mondial, iar licitația a fost pierdută de S.K.V.
Aflată în refugiu la Sibiu după Diktatul de la Viena, o parte a Universității din Cluj incluzând facultățile de medicină și de drept a supralicitat oferta S.K.V., devenind în 1942 noul administrator al Casei de Cură Păltiniș și al clădirilor aferente.
Dispariția unei autorități unitare la Păltiniș a constituit atunci un prim pas spre intrarea ulterioară a stațiunii în declin.
”Deoarece fusese nevoită să renunţe, din cauza împrejurărilor politico-diplomatice ale acelor ani, la folosirea cabanelor de la Colibiţa, Universitatea clujeană a căutat să găsească alte reşedinţe de vacanţă pentru profesorii şi studenţii ei. Drept urmare, în iulie 1941, Universitatea a reuşit să încheie ea însăşi cu autorităţile comunei Cristian un nou contract de arendare pentru toate pavilioanele de la Păltiniş”, susține Ana-Maria Stan, doctor în istorie, cercetător la Muzeul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.
Citește și:
Schimbarea situaţiei juridice a staţiunii nu s-a făcut însă uşor, documentele vremii menţionînd „dîrza opoziţie“ a foştilor arendaşi, adică a S.K.V-ului. Universitatea din Cluj-Sibiu a primit în folosinţă Păltinişul pentru 15 ani, angajându-se să amenajeze aici „un cămin de munte pentru reconfortarea studenţilor şi a corpului didactic, precum şi pentru marele public“.
Investiţiile instituţiei academice în clădirile de la Păltiniş au fost substanţiale pentru anii războiului – peste 7 milioane de lei –, dar repede recuperate, la sfârşitul verii lui 1942 înregistrîndu-se, spre exemplu, un profit de 559.521 de lei după cazarea aici a studenţilor, profesorilor şi a altor turişti.
Azi, din clădirile de la Păltiniş care au aparţinut Universităţii s-au păstrat foarte puţine urme, recent fiind descoperită însă o plăcuţă care consemnează în bronz prezenţa aici a studenţilor clujeni. Nostalgici după oraşul originar al Almei lor Mater, ei au botezat unul dintre izvoarele din Păltiniş cu numele „Izvorul Dorului Clujului“.
Reforma agrară a distrus viitorul Păltinișului
O altă greșeală administrativă în istoria Păltinișului a fost determinată de situația creată prin reforma agrară de la începutul anilor 1920. Exproprierile de terenuri de la comunele Cristian, Poplaca și Rășinari au fost urmate de cedarea unor loturi către persoane particulare, care și‐au construit pe ele vile private, susține Dragoteanu. Necondiționându‐se prin nimic acordarea de loturi în sensul construirii de cabane cu spații publice de cazare, singurul rezultat al reformei agrare a fost aducerea în stațiune a unor privilegiați fără vreo legătură cu turismul de masă pe care îl promovaseră întemeietorii Păltinișului.
Considerațiile legate de cele trei stațiuni montane ardelene în vogă la începutul secolului XX arată importanța deosebită a concepției administrative și a statului legal al stațiunilor pentru dezvoltarea lor viitoare.
”Caracterul public și dezinteresat al întemeierii Păltinișului i‐au acordat acestuia șansa reală a unui frumos viitor, în timp ce erori de ordin contractual sau administrativ au marcat negativ inclusiv dezvoltarea în timp a acestei stațiuni”, spune Prof. dr. Mircea Dragoteanu.
Aceleași greșeli se mențin și astăzi, terenurile stațiunii sunt fragmentate între Sibiu, Poplaca, Rășinari și Gura Râului, iar orgoliile locale fac și acum să fie imposibilă crearea unui proiect comun de dezvoltare.
Citește și
Pe vremea când transilvănenii emigrau în sud și Moldova: Credința și banii. Unde fugeau sibienii
Sursa foto principală: Dilema Veche
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Tag-uri: universitatea din cluj , dezvoltarea paltinișului , SKV , Rășinari , Sibiu , Paltinis , Istoria Păltinișului
Vizualizari: 42717
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Mihai tanase
Acum 2 ore
Asa ceva...
Acum 2 ore
Carcotel
Acum 2 ore
Carcotel
Acum 2 ore
Bebe