Joi,
25.07.2024
Innorat
Acum
21°C

10 legende și 10 biserici fortificate din Sibiu. De la apostolii Luca și Pavel și până la turcii dezgustați de slănina de porc a sătenilor din Cârța

10 legende și 10 biserici fortificate din Sibiu. De la apostolii Luca și Pavel și până la turcii dezgustați de slănina de porc a sătenilor din Cârța

Specifice satelor săsești și secuiești din sud-estul Transilvaniei, construite între secolele 13-16, bisericile fortificate sunt o comoară turistică a zonei, din păcate, slab exploatată. Fiecare cetate are propria istorie, propria poveste, iar fiecare comunitate a țesut în istoria de aproape de o mie de ani tot felul de povești și legende care așteaptă să fie redescoperite și rostogolite mai departe, din vorbă în vorbă, peste altă mie de ani.

Pe vremuri erau 300 de astfel de biserici fortificate, acum au rămas în jur de 150 destul de bine conservate, iar o bună parte din acestea sunt în județul Sibiu.

Am selectat cu ajutorul site-ului kirchenburgen.org 10 dintre acestea, agățându-ne de imaginea, istoria și poveștile unor timpuri de mult stinse.

biserici fortificate Sibiu Șura Mică

1. Șura Mică. Legenda clătitelor din cimitir

Biserica din Șura Mică păstrează aproape neschimbată imaginea rezultată în urma etapelor de construcţie din sec. XIII-XV. Ridicată ca basilică romanică cu trei nave, mai apoi distrusă în 1493 de atacurile otomane, ea a fost reconstruită într-un final înainte de anul 1506.

Dincolo de cetatea fortificată, Șura Mică surprinde călătorul cu magia locului, generată inclusiv de denumirile străzilor, lăsate de locuitoriii de aici de-a lungul timpului.

“Groapa Sfântă”, “Fântâna Lupului” şi “Vizuina Ursului”, prin “Valea Trandafirilor”, ajungând într-un final pe “Partea Soarelui”.

Aceste denumiri fabuloase de străzi îi conferă locului o magie aparte, dătătoare de vise şi născătoare de basme.

”Se spune că într-o seară, la şezătoare, o tânără renumită pentru curajul ei jură că va merge la miezul nopţii în cimitir să gătească clătite pe un anumit mormânt. Iubitul ei află despre aceasta şi pentru a-i juca o festă, se ascunse sub ţărâna mormântului în cauză. În scurt timp apăru şi tânăra, aprinse focul, turnă uleiul şi-l încinse. Deodată pământul începu să se clatine şi zgomote sumbre răsunară sub picioarele ei. Fără a se pierde cu firea, ea apucă vârtos tigaia şi îi turnă nălucii, iubitului ei, grăsimea încinsă în cap, ceea ce îl costă viaţa. Cum se vede, dârzenia necumpătată nu are întotdeauna urmări pozitive. Însă o plimbare prin Şura Mică va avea cu siguranţă urmări cât se poate de plăcute”, invită la drum site-ul kirchenburgen.org.

Cum vizitezi Biserica fortificată din Șura Mică:

Cheile sunt la d-l Heinrich Rosinger

Tel.: +40/723/054 807

și în fosta casa parohială, acuma "Casa Nazareth"

Tel.: +40/269/577 316

biserici fortificate Sibiu Șeica Mică

2. Atunci când apostolii Luca şi Pavel au vizitat Șeica Mică

Însemnătatea de odinioară a localităţii Șeica Mică se oglindeşte în dimensiunea impresionantă a basilicii cu trei nave ridicate în sec. al  XIV-lea. Cu trecerea timpului edificiul a fost extins şi modificat în stil gotic.

Pentru ocrotirea fântânei din fortificație, vitală pentru săteni în caz de asediu, turnul bisericii şi turnul de vest au fost unite printr-un zid înalt de 14m, astfel construindu-se aşa numita „curte a fântânii“. Zidurile înconjurătoare ale acesteia au fost prevăzute cu drum şi turnuri de strajă.  

Denumirea de „Şeica Mică“ nu pare să i se potrivească câtuşi de puţin satului: localitatea era considerată deja din secolul al XV-lea ca fiind cea mai mare comună a Scaunului Şeica.

Conform legendelor, locul a fost vizitat şi de mari personalităţi. Se spune că în timpuri îndepărtate, pe când apostolii Luca şi Pavel cutreierau ţara, aceştia ar fi poposit şi la o ogradă din Şeica Mică. Gazda primitoare le oferă înalţilor oaspeţi cele mai bune bucate: mămăligă cu smântână. Vrăjiţi de aroma caldă şi delicioasă, musafirii se interesează de numele mâncării. Amfitrioana răspunde că încă nu i s-a găsit o denumire, iar musafirii entuziasmaţi propun ca aceasta să fie numită „Paul-Lukas“ (germ. Pavel-Luca). Şi într-adevăr, în dialectul săsesc denumirea mămăligii este „Palukes“, semn că un sâmbure de adevăr se găseşte şi în această legendă.

Cum vizitezi Biserica fortificată din Șeica Mică:

Cheile sunt la d-na Maria Pop

tel.: +40/269/514 738

sau la d-na Maria Nan

tel.: +40/269/514 555

Cazare:

Cazarea este posibilă în fosta casă parohială.

Contact: D-na Hilda Waedt, tel.: +40/269/514556 și d-nul Georg Draser, tel.: +40/269/614519

biserica fortificată Alțâna

3. Râul fermecat al morarului din Alțâna

Bazilica romanică construită în sec. al XIII-lea a suferit modificări de-a lungul istoriei ansamblului devenind în sine o istorie a arhitecturii transilvănene: absida iniţială a fost înlocuită cu actualul cor gotic, de formă poligonală, nava laterală sudică primeşte o boltă barocă, nava centrală este acoperită în sec. al XV-lea cu o boltă în plasă de factură gotic târziu, iar în sec. al XIX-lea turnul clopotniţei cu drum de strajă este înlocuit cu cel de astăzi, construit în stil neogotic, odată cu sacristia.

Turnul de Nord s-a prăbuşit la început de sec. XX, iar părţi din incinta fortificată şi camerele de provizii au fost demolate.

Utopic aşezată pe creasta unui munte, aproape de cer şi de mântuirea lui, ea face legătura dintre pământ şi bolta cerească. În apropierea localităţii se află un pârâu: apa murmură povestea unei mori misterioase, ce s-ar fi aflat la malul ei în timpuri uitate.

În noaptea de Anul Nou se spune că sunete nefireşti răzbăteau din podul clădirii şi chiar din adâncul apei întunecate.

Legenda spune că ultimul morar, fără să ştie despre aceste secrete înfiorătoare, a luat moara în arendă. În noaptea trecerii dintre ani, cuprins de groază la auzul zgomotelor, a părăsit pentru totdeauna locul necurat.

În dimineaţa următoare moara dispăruse, lăsându-şi doar numele ca testament: râul poartă şi azi denumirea de “Alt-Mühlgraben” (groapa morii vechi).

Câmpul unde s-ar fi aflat este numit şi acum “la moara veche”.

Cum vizitezi Biserica fortificată din Șura Mică:

Cheile sunt la d-na Rosemarie Müller (din Alțâna)

tel.: +40/744/105 620

adresa: Alțâna, str. Gării, nr. 54

biserica si turnul din Rusi

4. Turnul din Ruși, mai înclinat decât cel din Pisa

Terenul pe care se află biserica fortificată din Ruşi nu a fost un aliat al primei clădiri ridicate în perioada catolică. Aceasta se prăbuşeşte şi este înlocuită în 1636 de o nouă biserică, care în ciuda reparaţiilor se va prăbuşi şi ea în 1780. Şi totuşi terenul slab de fundare va contribui, ca şi în cazul binecunoscutului turn din Pisa, la crearea faimei actualei construcţii ridicate în 1782, al cărei turn cloptniţă are o înclinare de circa 1,45m.

În ciuda faptului că turnul bisericii sale este chiar mai înclinat decât cel din oraşul italian, furtuna istoriei, uraganul timpului şi mânia naturii nu au reuşit să doboare acest gigant înalt de 72 m.

Construit în 1748, a început să se încline abia peste un secol, în urma unei alunecări de teren. A rezistat întreg mulţumită bazei sale stabile şi a pereţilor solizi, iar astăzi înclinaţia sa a ajuns la 1,45m, experţii susţinând ca s-ar mai putea înclina încă 100-150 cm înainte de a se prăbuşi. Acest lucru nu va avea loc în viitorul apropiat, deoarece în 1968 s-au executat lucrări de consolidare.

Se spune că în vremea invaziilor curuţilor satul a rămas pustiu timp de 7 ani. Legendele povestesc că în timpul acela singurul paznic al așezării a fost un câine credincios.

 Cum vizitezi Biserica fortificată din Ruși:

Cheile sunt la d-l Andreas Hihn

Tel.: +40/754/300 464 sau la

d-na Katharina Bucur

Tel.: +40/747/304 184

Ruși nr. 73

biserica fortificata Miercurea Sibiului

5. Povestea fetei urâte, dar cu suflet frumos din Miercurea Sibiului

Din clădirea iniţială a bisericii fortificate din Miercurea Sibiului, construită în 1260, s-au mai păstrat doar turnul, care astăzi este integrat în acoperiş şi zidurile bisericii. În podul navelor laterale se mai păstrează încă ferestrele romanice rotunde din registrul superior, care au fost acoperite în anul 1783 prin construirea bolţii deasupra navei centrale.

Zidul de incintă cu turn de poartă a fost construit între sec. XIII – XV.

Biserica şi zidul de fortificaţie care adăposteşte unele dintre cele mai bine conservate magazii de grâne din Transilvania sunt dovada că Miercurea Sibiului a avut destule surse pentru numeroase legende şi basme.

Astfel se povesteşte că în timpuri de demult locuia aici o fată urâtă. Atât de urâtă, încât a început să plângă în momentul în care şi-a văzut imaginea în oglinda tulbure a apei. Dumnezeu s-a îndurat de ea şi pentru a-i alina suferinţa, a creat primul crin alb pentru sufletul ei pur. Mireasma îmbietoare a florii a învăluit-o pe tânăra care, fermecată de aceasta, şi-a uitat supărarea. Privindu-se din nou în oglinda apei, de data asta însă cu inima împăcată, constată cu uimire că, deşi trăsăturile nu i s-au schimbat, datorită sufletului ei limpede a devenit mai frumoasă ca oricare alta.

Dumnezeu binecuvântase crinul cu iubirea Sa, dăruindu-i astfel proprietăţi tămăduitoare.

Cum vizitezi Biserica fortificată din Miercurea Sibiului:

Cheile sunt la familia Nicoara

str. Ilie Macelaru Nr. 25

Tel.: +40/751/525 350 sau

+40/749/512 284

Cazare:

Cazarea este posibilă în fosta casă parohială

biserica fortificată Hamba

6. Tradiția uitată a Hambei

Biserica din Hamba nu mai este folosită astăzi, mobilierul ei incluzând tribunele de lemn, amvonul şi stranele fiind mutate în altă parte, însă are o istorie zbuciumată.

A fost aproape complet distrusă în anul 1493 şi întărită cu un drum de strajă din lemn, în timp ce biserica nu a mai fost reconstruită, ci doar înconjurată cu un zid defensiv.

Noua construcţie a bisericii din 1749 a durat doar până în 1830, când a fost înlocuită de actuala clădire, zidul de apărare trebuind să-i facă loc acesteia.

Atestat pentru prima oară în anul 1337, satul s-a aflat peste mai puţin de 200 de ani pe punctul de a fi şters de pe faţa pământului, suferind un devastator atac otoman.

Numeroasele tradiţii săseşti, cum ar fi folosirea regulată în perioada Crăciunului a aşa-numitului „Lichtert“(germ. Licht: lumină) sunt de mult timp doar amintite în poveștile despre trecut.

Acesta era un sfeşnic din lemn de formă ovală, bogat împodobit cu globuri strălucitoare şi beteală. Când lumânările sale erau aprinse în biserica întunecată, comunitatea sau corul începeau să cânte colinde.

Acest obicei s-a pierdut odată cu emigrarea saşilor, însă se mai păstrează până astăzi biserica satului, a cărei istorie construită a lăsat urme valoroase, ce merită vizitate.

Cum vizitezi Biserica fortificată din Hamba:

Cheile sunt la d-l Wilhelm Tartler

Tel.: +40/269/543 609 sau +40/749/417 077

Hamba nr. 50

biserica Gușterița Sibiu

7. Gușterița, adevărata pasăre Phoenix a Sibiului

Substanţa construită a bisericii prezintă numeroase caracteristici ale basilicilor romanice din zona Sibiului: navă centrală compactă, bolţi în cruce la navele laterale, arcade cu arce în plincintru pe piloni pătraţi şi ferestre circulare în registrul superior, toate datând din sec. al XIII-lea, la fel ca absidiola navei laterale sudice.

Guşteriţa, în prezent cartier al Sibiului, este una dintre cele mai vechi aşezări ale saşilor transilvăneni din această zonă şi păstrează încă structura tipică rurală originală.

Proximitatea faţă de oraş a adus aşezării multiple beneficii economice, dar în acelaşi timp a şi transformat-o în ţintă pentru duşmani.

Locul a fost distrus de atâtea ori, încât rezistenţa sa poate fi privită doar cu admiraţie. În 1600 este arsă din temelii de trupele comandantului Basta, în 1658 este masiv distrusă de turci, în 1661 este pustiită de trupele lui Ali Paşa, devastată de foc în 1690 şi 1698, prădată de curuţi în 1701 şi peste toate acestea se mai instalase şi ciuma. Cu toate acestea Guşteriţa beneficiază masiv de apropierea de Sibiu, devenind unul dintre cei mai importanţi furnizori de ţigle şi cărămizi pentru ridicarea a numeroase clădiri în oraşul învecinat.

Localitatea este menţionată în cronici încă din 1500 ca exportator de argilă, iar câteva secole mai târziu se dezvoltă aici fabrici moderne, care mai funcţionează parţial şi astăzi. 

Cum vizitezi Biserica fortificată din Gușterița:

Cheile sunt la d-na Monika Tibori

Tel.: +40/727/852 262

biserica din satul Atel Sibiu

8. Hans, paznicul Ațelului

Importanţa satului Aţel în Evul Mediu este lesne de perceput datorită impresionantei bazilici gotice cu transept, sacristie şi turn de vest, ridicată în mai multe etape de construcţie. Sculptura de pe pilonii navei principale datează din 1380 – prima etapă de construcţie, pe când portalul de vest, bogat ornamentat, probabil că a fost adăugat în a doua etapă de construcţie, la începutul sec. al XV-lea.

Tot atunci a fost realizat şi zidul de fortificaţie, din care se mai păstrează doar câteva fragmente şi turnul de poartă.

Johannes Klatt, cunoscut mai degrabă ca Hansi, este paznicul cetăţii Aţel de multe decenii, timp în care a tras clopotele de trei ori zilnic. Slujba lui devine cu mult mai dificilă în cazul în care moare cineva din sat, deoarece clopotele trebuie trase timp de o oră.

Este o muncă solicitantă pentru Hans, care se agaţă de frânghiile clopotelor din turn şi balansează sus-jos odată cu bătaia lor. Dacă se apropie o furtună, fuge repede la turn să tragă clopotele până trece primejdia. Astfel se poate spune că Hansi păzeşte satul de multe pericole.

Din când în când suie trepetele abrupte de lemn până în vârful turnului, trecând pe lângă ferestrele gotice zidite cu mult timp în urmă, pe vremea când Aţelul era încă ameninţat de aşa-numiţii “fugari” şi “incendiatori”.

De sus, de pe catul de apărare, îşi lasă privirea să călătorească peste acoperişurile de ţiglă roşiatică, urmărind unduirile drumului care părăseşte satul pierzându-se printre dealuri, spre nord. Astăzi ochii lui nu mai descoperă inamici, ci doar câte-un turist din când în când.

Cum vizitezi Biserica fortificată din Ațel:

Contact:

Cheile sunt la d-na Susani Schöffend

Tel.: +40/754/867 913

cetatea Axente Sever Sibiu

9. Regulile slăninii locuitorilor din Axente Sever

Biserica din Axente Sever (sau Frauendorf, în germană) este un martor de seamă al vremurilor grele prin care a trecut regiunea, sistemele defensive fiind prezente nu doar la zidul de incintă, ci şi la întreaga biserică: turnul masiv dintre sală şi cor datează din sec.al XIV-lea şi este prevăzut cu drum de strajă la ultimul nivel şi cu şliţuri de tragare care se termină spre interior cu nişe de tragere la primele două niveluri.

Atât corului, cât şi navei bisericii le-au fost adăugate caturi de apărare prevăzute cu guri de tragere, iar între contraforţii de pe faţada de vest, care au fost şi ei întăriţi, s-au construit arce care să susţină catul de apărare.

Portalul de vest era apărat de o hersă (grilaj glisant de lemn, întărit cu fier), ale cărei linii de ghidaj se mai văd şi astăzi. De-a lungul zidului de incintă se află, parţial reconstruite, cămările de alimente.

Biserica fortificată din Axente Sever a fost de-a lungul secolelor nu doar centrul vieţii religioase a aşezării, ci şi un loc sigur de păstrare a bunurilor de valoare. În numeroasele clădiri construite de-a lungul zidului de incintă fiecare familie avea propriile sale cămări în care-şi depozita grânele, carnea şi alte alimente.

Porumbul, de exemplu, nu era păstrat în gospodării, ci era adus după recoltare direct în fortificaţie, pentru a-l apăra de posibilii jefuitori.

Depozitarea slăninii în aşa-numitul “turn al slăninii” se făcea după o procedură specială. Turnul era deschis familiilor doar duminca, după slujbă, iar pentru a fi siguri că nimeni nu se dedulcea la bucata altuia, fiecare familie îşi zgâria semnul propriu pe marginea proaspăt tăiată.

Cămările au fost recent transformate în camere de oaspeţi şi astfel astăzi vizitatorii pot să-şi petreacă noaptea între zidurile masivei fortificaţii.

Un muzeu nou amenajat povesteşte despre trecutul măreţ al cetăţii şi al satului pe care l-a vegheat mereu.

Cum vizitezi Biserica fortificată din Axente Sever:

Contact:

Cheile sunt la d-l Ladislau Ciocan

Tel.: +40/749/680 770

și la d-na Ilse Constantin

Tel.: +40/269/847 328

Cazare:

În cadrul ansamblului fortificat: 4 apartamente cu 16 paturi

biserica fortificată din Cârța

10. Cum au scăpat de turci sătenii din Cârța

Ruinele fostei abatii nu sunt cele ale unei biserici fortificate, ci ale celei mai estice aşezări ale ordinului Cistercian şi impresionează încă prin stilul constructiv, subordonat regulilor ordinului. Mănăstirea a început să fie construită în stil romanic în 1202, dar în sec. al XIV-lea este distrusă pentru prima oară. Abia apoi este reparată şi finalizată, fără a fi însă fortificată.

Acest lucru a lăsat ansamblul neprotejat în faţa atacurilor otomanilor, care îi dau foc la mijlocul sec. al XV-lea. La sfârşitul aceluiaşi secol se fac ultimele reparaţii, după care ordinul este dizolvat, iar abaţia intră sub protecţia oraşului Sibiu.

Începând cu sec. al XVII-lea clădirile mănăstirii se degradează foarte mult. Pe zidurile în ruină ale bisericii se mai citesc încă urmele bazilicii cu trei nave şi transept, pe când din clădirile mănăstirii se mai păstrează doar zidul de est. Astăzi corul şi transeptul îndeplinesc rolul de biserică.

Una dintre legende povesteşte despre locuitorii Cârţei care au fugit în pădure de teama turcilor, luând cu ei ca provizii “Boflisch” – denumirea săsească a slăninii. Un trădător a dezvăluit turcilor locul în care se ascundeau oamenii. Pe când duşmanii se apropiau, sătenii au tăiat copacii de la marginea pădurii şi au ridicat din ei un perete. Disperaţi au aruncat şi “Boflisch”-ul deasupra. Turcii nu au fost impresionaţi şi au dat foc peretelui de lemn. Dar când focul a aprins slănina, mirosul a fost groaznic. Turcii, care consideră porcul un animal impur au părăsit dezgustaţi locul bătăliei. Şi aşa oamenii din Cârţa au fost salvaţi de mâncarea lor preferată.

Până în ziua de azi numele locului a rămas “Marginea Boflisch”.

Cum vizitezi Biserica fortificată din Cârța:

Contact:

Cheile sunt la d-l Michael Reger

tel.: +40/787650 365

adresa: Cârța, nr. 110

Sursa fotografiilor de interior: Kirchenburgen.org

Fotografia principală: Arhivă, Turnul Sfatului

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

1 comentarii

Baier Dietmat

Acum 6 luni

Cetatea din Slimnic este desigur interesantă pentru turisti
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus