Duminică,
18.05.2025
Innorat
Acum
8°C

Recordurile reci ale Sibiului. Cum s-a simțit în oraș cel mai crâncen ger din istorie și cum arăta Sibiul sub 67 cm de zăpadă

Recordurile reci ale Sibiului. Cum s-a simțit în oraș cel mai crâncen ger din istorie și cum arăta Sibiul sub 67 cm de zăpadă

În 23 ianuarie 1963, temperatura în municipiul Sibiu scădea la -31,8 grade Celsius, un record de temperatură consemnat de Agenția Națională de Meteorologie (ANM).

Astăzi, o astfel de temperatură ar crea ample discuții, zeci de articole și nenumărate reportaje. Atunci însă, a apărut o singură știre care vorbește despre gerul de afară. În rest, viața a continuat ca și până atunci.

”Temperaturi joase în oraşul nostru”, este titlul articolului apărut în Flacăra Sibiului, în 30 ianuarie 1963 și arată că de fapt temperaturile nu ar fi trecut de -30 de grade.

”Trecem printr-o iarnă geroasă, neobişnuită. Observaţiunile meteorologice din Sibiu, dintre 1850 şi 1950, ne arată că în oraşul nostru am mai avut zile de ianuarie cu temperatura tot atît de scăzută, dacă nu şi mai scăzută.

Astfel au fost înregistrate temperaturi sub —30° în anii 1874 (—31,7°), 1888 (—34,9°), cea mai scăzută temperatură cunoscută la Sibiu, și 1893 (—30,2°), deci cu 70 de ani în urmă. în același timp temperaturi între —29° şi —30° am avut în anii: 1864 (-29,4°), 1867(—29,2°), 1874 (—29,9°) și1947 (—29,4°), iar temperaturi între —25° şi —29° am avut în aceeaşi perioadă în 12 ani, toate în luna ianuarie.

Ştiinţa a stabilit cauzele acestor temperaturi scăzute; în primul rînd ele apar ca urmare a deplasării de la nord spre sud a maselor de aer polar, cu temperatura scăzută, cu presiunea atmosferică mare şi relativ sărace în umiditate. Ele mai apar ca urmare a unirii ariei anticiclonale din răsăritul Europei, respectiv vest-siberiene, cu cea de la Azore, din vestul Europei, care domină iernile noastre, dînd naştere la o aşa numită dorsole anticiclonală, care generează aceste temperaturi scăzute în toată Europa”, se arată într-un articol semnat de prof. V. L. Bozovici.

Conform datelor transmise de ANM redacției Turnul Sfatului, în municipiul Sibiu cele mai reci zile au fost în anii 1963, 1929, 1927 și 1947.

Citește și: 

60 de ani de când în Sibiu a poposit o balenă. Istoria lui Goliath s-a terminat cu un uriaș fake: balena, reconstituită din papier-mâché, a vândut zeci de mii de bilete

Cele mai reci zile       

Tmin (°C)         Ziua

-31,8    23.01.1963

-31,0    11.02.1929

-29,8    22.12.1927

-29,7    31.01.1947

-29,0    12.01.1940; 30.01.1947; 10.01.2017

Boboteaza în tranșee de zăpadă, în Piața Mare. Nămeți de peste jumătate de metru

Botezul Domnului în Sibiu este relatarea făcută în ianuarie 1923, în Telegraful Român, ziar editat în Sibiu, despre cum s-a desfășurat procesiunea de Bobotează, prin nămeți de peste jumătate de metru. Câteva zile mai târziu, în 21 ianuarie am avut stabilit și recordul de zăpadă depusă în municipiul Sibiu: 67 de centimetri.

”Pe timp de iarnă grea, zăpadă mare, cum nu s’a mai pomenit in părțile noastre și continuă ninsoare, s’a sărbat anul acesta în centrul metropoliei noastre praznicul Botezului Domnului cu mare solemnitate. În dimineața acestei zile, la ora 9, era deja postată înaintea catedralei și reședinței arhiepiscopale o companie de onoare din Regimentul 90 în frunte cu muzica militară.

Cortegiul impunător înainta încet prin marea de zăpadă. Și deși cei din fruntea orașului luaseră de cu vreme dispozțiunile pentru curățirea zăpezii căzută in mare cantitate, abea s’a putut face și susținea drumul pentru procesiune, căci ningea in continuu, înainte mergea compania de onoare, apoi muzica militară, care atât la mergere, cât și la întoarcere a cântat imnuri religioase, urma corul mixt, preoțimea celebrantă, apoi sub baldachin I. P. S. Sa mitropolitul în splendide ornate arherești cu mitra și cârja. După baldachin urmau uinii generali cu ofițerimea din garnizoană, autoritățile civile și imens public”, scrie în articol.

Procesiunea din Piața Mare s-a făcut în tranșee săpate în zăpadă, scriau jurnaliștii.

”Piața cea mare era îmbrăcată intrun vestmânt alb și cărările făcute iți făceau impresia unor tranșee. În mijloc era așezat un podiu in fruntea căruia erau ridicate trei cruci mari de zăpadă. Aici a oficiat I. P. S. La sfințirea apei”, se mai scrie în articolul din anul 1923.

Citește și: 

Primul ”Revelion” din țară, organizat în Sibiu, acum 132 de ani: ”Musică prin toate stradele mai principale”. Istoria revelioanelor de altă dată

Citește și:

Prima și ultima bătălie din Sibiu, dintre indieni și cowboy. 25.000 de sibieni au venit să-l vadă pe Buffalo Bill

Zăpadă de 60 de centimetri a mai fost și în anul 1980.

De această dată, pe prima pagină a ziarului Flacăra Sibiului se chema la mobilizare: ”Chemare la acțiune”, este titlul de deschidere al cotidianului.

”Stimaţi concetăţeni! Zăpada abundentă căzută în ultimele zile pe raza judeţului Sibiu a creat serioase strangulări ale circulaţiei rutiere şi pietonale. Tocmai de aceea, facem un călduros apel către toţi locuitorii judeţului nostru de a se alătura degrabă echipelor de deszăpezire care acţionează pentru descongestionarea principalelor artere rutiere.

Comitetele de cetăţeni şi asociaţiile de locatari, oameni ai munci din întreprinderi şi instituţii sunt chemaţi să intervină energic, cu toate uneltele pentru descongestionarea arterelor și căilor de acces, a trotuarelor etc.”, se precizează în articol.

Tot atunci, miliția a luat decizia interzicerii folosirii autoturismelor personale.

”Miliţia municipiului Sibiu îi informează pe posesorii de autoturisme că, date fiind condiţiile atmosferice nefavorabile, se interzice în această perioadă circulaţia autoturismelor proprietate personală pe arterele sibiene. Li se recomandă de asemenea să le parcheze în curţi şi pe trotuare pentru a nu împiedica acţiunile de deszăpezire ale utilajelor pe partea carosabilă. Pentru evitarea accidentelor de circulație li se recomandă cetăţenilor a nu circula pe partea carosabilă”, anunță Tribuna Sibiului în 5 ianuarie 1980.

Citește și:

Cum se trăia în Sibiu, în 1918, anul Unirii: servitorii nu aveau voie să meargă în centru în zilele de sărbătoare, alimentele se dădeau pe cartelă, iar vânzătorii care vindeau prea scump făceau închisoare

Cel mai mare strat de zăpadă din municipiul Sibiu 

Strat zapada (cm)        Ziua

67        21.01.1923

60        22.01.1923; 05.01.1980

58        20.01.1923

55        23.01.1923

52        07.11.1995

Citește și:

De ce e Copșa Mică de fapt mare și cât e Bogatul Român de sărac. Plus numele schimbate ale unor localități din Sibiu

Unde erau românii la finalul primului mileniu? Prof. Paul Niedermaier: ”Am insistat de-a lungul timpului pe lângă studenți să studieze aceste probleme. Doctoranzii au evitat”

Viața românilor înainte de Unirea din 1859: ”În aceste vizuini subpământene nu e nicio oală, niciun vas. Se culcă îmbrăcaţi în hainele pe care nu le scot niciodată de pe ei”

Istoria lagărului de la Sibiu. Detalii despre dezarmarea și trierea românilor ajunși în ”carantina morală și sanitară”, de după Primul Război Mondial

Cine au fost primii imigranți italieni care au ajuns în Sibiu, acum 172 de ani. Veneau din zona Tirolului și erau obligați să lucreze în oraș minim 2 ani. Cântecele lor vorbesc despre Sibiu

Fotografii color cu Sibiul de acum 80 de ani, găsite într-un târg din Cluj. ”Este primul caz cunoscut de fotograf român care folosea film Agfacolor în anii 1940”

Școala în Sibiu, în urmă cu fix 140 de ani: La 12,30 se servea supă și carne de vită. Se studia religie, morală, română, maghiară, matematică, legumărit și economia casnică

10 legende și 10 biserici fortificate din Sibiu. De la apostolii Luca și Pavel și până la turcii dezgustați de slănina de porc a sătenilor din Cârța

Cele 129 de lacuri și bălți ale Sibiului: Agricultură pe timp de pace, loc de pedeapsă pentru vrăjitoare și spațiu de apărare pe timp de război. Cum arăta Sibiul în urmă cu peste 300 de ani

Pe vremea când transilvănenii emigrau în sud și Moldova: Credința și banii. Unde fugeau sibienii

Sibiul avea port în urmă cu 319 ani, cu peste 20 de ani înainte ca Bega să devină navigabilă. Așa s-au adus în oraș piatra de la Gura Râului și varul din Poplaca

 

Sursa foto: Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken / Emil Fischer (1923)

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

1 comentarii

Marius

Acum 1 an

Imi amintesc zapada si gerul din 1963, stateam pe sanie si din cauza peretilor sapati in zapada nu vedeam nimic !
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus