Oficial, primul revelion de mare amploare, cunoscut acum, organizat pe actualul teritoriu al României, a fost planificat în 1903 și s-a desfășurat la Ploiești. Cel care a avut această idee a fost prefectul Luca Elefterescu.
Fiind descris de către biografi ca un cunoscut meloman și o persoană jovială, acesta a organizat în casa lui, cunoscută astăzi ca Muzeul Ceasului, prima petrecere de Revelion. Cei prezenți la eveniment s-au bucurat de cele mai alese mâncăruri printre are curcan în aspic, sarmale, baclavale și șase torturi. Pentru desert, bucătării au lucrat zece ore, mai ales că acestea au avut creme și glazuri diferite, potrivit Hotnews.ro.
Cu toate acestea, în Sibiu, cu 12 ani înainte, apărea termenul ”revelion” la o mare sărbătoare care cuprindea întregul centru al Sibiului de atunci. Însă nu era decembrie, ci luna mai.
Tribuna Sibiului, ziar în limba română, scria în numărul din 11 mai 1891 că s-a produs ”un revelion cu musică”.
”Astăzi la 5 oare dimineaţa a fost revelion cu musică prin toate stradele mai principale, înainte de 8 oare dimineaţa întreg regimentul cu stindardul fâlfăind s’a postat înaintea casarmei celei mari, având în fruntea sa pe veteranii decoraţi ai regimentului în număr de circa 40—50 oameni, între care mare parte Români. Toţi erau decoraţi cu medalia de aur sau de argint „Virtutea militară“, mulţi cu amândouă şi fiecare cu medalia de resboiu. Intre ei se aflau oameni de 50—60 ani”, scria ziarul.
Citește și:
”Revelionul militar” - o noțiune încă necunoscută
Contextul ”revelionului” de atunci este clar militar, el nefiind un accident sau o greșeală a autorului, deoarece el mai apare, tot în context militar, în acei ani, într-o relatare din Viena, în care o astfel de paradă este prezentată tot ca ”revelion”. De asemenea, nu poate fi o eroare de traducere, deoarece textele au fost scrie în original în limba română, fiind tipărite, de asemenea, tot în română.
Generalul Ghiță Bîrsan, rectorul Academiei Forțelor Terestre din Sibiu, spune că nu există un termen militar ”revelion” și nu are cunoștințe despre un posibil protocol militar care să se cheme așa, înainte de Unire. De asemenea, nici istoricii militari consultați de noi nu au putut elucida până la apariția acestui articol de unde vine termenul de ”revelion” în contextul unei aniversări și a unei parade militare.
Revelionul (franceză: Réveillon) este o cină lungă care are loc în seara de dinaintea Crăciunului și în seara/noaptea dinainte de Anul Nou. Așa apare definit în toate dicționarele recente și nu are și un înțeles militar.
Numele acestei mese provine din cuvântul réveil (cu sensul de „trezire”), pentru că participarea la această masă înseamnă a sta treaz până la miezul nopții sau uneori până aproape de dimineață.
În țările vorbitoare de limbă portugheză revelionul este, de asemenea o denumire pentru petrecerea care are loc în ajunul Anului Nou.
În Statele Unite, tradiția Réveillon este încă observată în New Orleans din cauza puternicului patrimoniu francez al orașului, iar un număr mare de restaurante din oraș oferă meniuri speciale de réveillon în Ajunul Crăciunului. Revelionul este sărbătorit în adunări sociale, în timpul cărora participanții dansează, mănâncă, consumă băuturi alcoolice și urmăresc focuri de artificii care marchează începutul noului an.
La 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, în Franța, Belgia și zonele francofone din America de Nord sărbătoarea se numește Réveillon de Noël. În noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie sărbătoarea se numește Réveillon de la Saint-Sylvestre în Franța, Belgia și zonele francofone din America de Nord. (sursa: wikipedia)
Citește și:
Cum a decurs ”revelionul” de acum 132 de ani. Cu primarul în frunte
Presa vremii a relatat cum a decurs ”primul revelion sibian”. După prezentarea celor decorați, coloana de soldați s-a deplasat spre ”locul de exercițiu”, scrie ziarul sibian, cel mai probabil, fiind vorba de locul numit ”Exercierplatz”, zona ocupată acum de cartierele Hipodrom. Denumirea originală era, conform unei hărți din 1914, Exercier – Platz și era o zonă folosită ca hipodrom militar și poligon de armata austro-ungară.
”De aci regimentul, condus de dl colonel Schlacher, s’a pus în marş spre locul de exerciţiu, unde era improvisată o capelă decorată cu insignii militare, precum şi două corturi, unul pentru generalitate şi deputaţiuni şi altul pentru dame. După ajungerea acolo regmentul s’a postat în linie cu frontul spre altar şi corturi. Curând după aceea au sosit deputaţiunile regimentelor de infanterie nr. 50, 62 şi 64, precum şi ofiţerii în activitate şi în pensiune ce au servit cândva în regiment, dintre care amintim pe comandantul de odinioară al regimentului, dl general cavaler de Pohl, comandantul brigadei de infanterie nr. 6.
Numeroase trăsuri aduceau dame îmbrăcate sărbătoresce, precum şi căpeteniile autorităţilor, dintre care amintim pe superintendentul ev. Dr. Teutsch, vicecomitele comitatului Thalmann, primarul oraşului de Hochmeister însoţit de căpitanul orăşenesc şi trei senatori, şi alţii. Precis la 8 oare a sosit comandantul de corp însoţit de întreagă ceealaltă generalitate şi de toţi ceialalţi ofiţeri da la toate armele din localitate, care nu erau în serviciu.
Sosind comandantul, a ţinut revistă asupra trupelor, care aici se mai înmulţise prin detaşamente dela alte arme. După aceea s’a început missa, la care a pontificat parochul rom.-cat. orăşenesc abate Ninger, asistat de mai mulţi preoţi şi capelani.
În decursul missei s’au dat cele trei salve de puşcă obicinuite. Terminându se missa, regimentul s’a format în carte şi comandantul a ţinut în limbile germană şi română următoarea cuvântare:
„Soldaţi din regimentul Strelitz! Fiolofii mei! Ascultaţi şi ţineţi minte cuvintele ce vi le adresează în această memorabilă colonelul şi comandantul nostru.
Ani 150 au trecut, de când marea împărăteasă Maria Teresia s’a urcat pe Tronul Austro-Ungariei. Ameninţată de vrăşmaşi puternici, care voiau să-’i contesteze Tronul şi imperiul, strîmtorata menarehă s’a adresat cerând ajutor cătră fidelii sei Unguri, şi nu se înşelă.
Cu strigătul „murim pentru regina noastră Maria Teresia“, bravii Unguri au dat contingentul de 6 regimente pentru apărarea reginei lor — între aceste şi regimentul 31.
Soldaţi!
Astăzi în Ziua noastră de sărbătoare au mândrie şi satisfacţie privim înapoi la cei 150 de ani plini de credinţă neclintită şi de alipire cătră Preaînalta Casă domnitoare, la istoria bogată în glorie şi fapte, la probele numeroase de înalte virtuţi militare”, a spus comandantul regimentului în prezența nobililor orașului.
Discursul a fost precedat de o slujbă religioasă.
”După cuvântarea domnului colonel s’a dat comanda „de rugăciune“, în decursul căreia s’au dat 21 puşcături de tun. A urmat apoi defilarea înaintea comandantului de corp şi suitei, după care regimentul, cu veteranii în frunte, s’a întors la casarma cea mare, defilând încă odată la intrarea în casarmă. Ţinuta trupei a fost admirabilă, ficiorii noştri au făcut şi de astădată onoare”, mai notează jurnaliștii de la Tribuna Sibiului.
Citește și:
Șamp-âine din belșug
O relatare a primului revelion ”modern” găsit de noi în arhivele ziarelor care au apărut în Sibiu datează din 1933. Într-o știre din ”Telegraful Român”, ziar ce apărea la Sibiu scria despre primul revelion de după ”marea conversiune”. Atunci, în urma unei legi a Guvernului Iorga, s-au suspendat toate executările silite.
În perioada crizei economice din anii 1929-1933, ca urmare a conjucturii economice nefavorabile și pe fondul creșterii dobânzilor în exces, populația împrumutată a ajuns în imposibilitate de plată.
Astfel, guvernul Iorga - Argetoianu din acea perioadă, pus în fața incapacității populației de a-și achita datoriile la cămătari și bănci a ajuns la concluzia că trebuie să intervină pentru a-și salva cetățenii de la faliment. Așa s-a născut în decembrie 1931, la inițiativa lui Argetoianu - Ministru de Finanțe, legea pentru suspendarea executărilor silite care a suspendat toate actele de urmărire şi executare până la 1 mai 1932. Iar în anul 1932 a apărut prima variantă a legii conversiunii datoriilor.
Economiștii acelor timpuri, ca și cei de acum, au contestat aceste legi și măsurile luate de guvern. Rezumând în câteva cuvinte, opinia lor era urmatoarea - "legile de conversiune au obligat băncile să cumpere scump și să vândă ieftin", notează Asociația Parakletos.
Iată relatarea despre sibienii care au cheltuit banii pe care nu-i aveau.
”Pe socoteala băncilor și a deponenților. Efectele conversiunii nenorocite s’au putut observa și cu prilejul petrecerilor desfășurate a schimbarea anului. Numeroase familii din orașe n’au mai serbat revelionul acasă, ca în alți ani, ci în localuri publice cu multă și sgomotoasă voie bună, dar și cu respectabilă — vorba vine — cheltueală. Sau găsit, la aceste mese, din restaurante cu lăutari și șam-pâine din belșug, — persoane sincere, care spuneau fără jenă: Să trăiască draga mea conversiune, care m'a scăpat de datorii și mi-a dat putință, mie și altora ca mine, să golim un pahar sau două în sănătatea ei și a celor ce-au prăzmuit-o!
Și astfel, la anul nou și la sărbătorile din iarna de față, îș petrec strașnic mai ales debitorii și faliții de pretutindeni. Căci „banul strângătorului s’a dat pe mâna cheltuitorului”. Vina acestui fapt o poartă, firește, cheltuitorul, dar în grad și mai mare o poartă — cel ce i-a dat banul muncit de alții”, scria Telegraful Român.
Citește și:
Citește și:
Revelionul proletar. Pre-Ceaușescu
Venirea comuniștilor, după al Doilea Război Mondial nu a oprit sărbătorirea revelionului. Doar că a prins o altă nuanță.
Flacăra Sibiului scria în 5 ianuarie 1955 o relatare despre cum s-a sărbătorit revelionul în 1955, în Păltiniș. Nici urmă de sindicate, muncitori-eroi, prim-secretari ori activiști și agitatori politici.
”În ajunul anului nou, pe potecile întortochiate ce şerpuiesc spre Păltiniş urcau grupuri, grupuri tineri, vîrstnici şi copii, unii mai repede, alţii mai bătrîneşte, fiecare cum îl ajutau bojocii, dar, cu toţii veseli.
Unii, acei care s-au împopoţonat ca pentru o expediţie la Polul Nord, au început să-şi dezbrace ţoalele unul cîte unul pînă au dat de cămăşi, lucru de care făceau mare haz vechii turişti. Urcuşul ni s-a părut uşor, şi aproape pe nesimţite am ajuns la frumoasele vile din Păltiniş.
Seara, în cele două săli de mese de la complexul de cabane, cît şi în cea de la vechea cabană a Biroului de turism şi excursii, era multă animaţie. Cazaţi destul de confortabil în camere încălzite, turiştii se pregăteau să sărbătorească revelionul.
Mai tîrziu cînd oamenii de pretutindeni sărbătoreau venirea noului an, nici cei aflaţi la o altitudine de 1.500 metri nu s-au lăsat mai prejos.
În ritmul muzicii emisă de staţia de radioficare dansau şi petreceau gălăgioşi, îmbujoraţi de aierul proaspăt al munţilor, iar cînd ceasornicile arătau ultimul minut al anului 1954 au ieşit cu toţii pe terasă şi inspiraţi de fulgii care cădeau din abundenţă au început lupta cu bulgării de zăpadă. De-abia tîrziu, după ce am trecut cîteva ore şi din anul 1955 ne-am dus la culcare.
A doua zi dimineaţa pe gălăgioşii dansatori i-am intîlnit pe pirtia de schi. Veneau în jos vijelioşi stîrnind în urma lor nouraşi albi de zăpadă. Printre ei erau şi ciţiva începători care s-au autodenumit „maiştri“ şi in jurul lor făceau haz alţi „maiştri“ strigînd: Fereşte pădure că vin maiştrii!
Aşa ne-am petrecut prima zi din anul 1955. E adevărat că mulţi dintre noi, în special „maiştrii“ au făcut cam multe mătănii însă pe asemenea zăpadă era parcă o plăcere să cazi.
Cele peste 40 de ore petrecute la Păltiniş, în vila pe care răposatul Floaşu a ridicat-o pentru a-şi răsfăţa cea de a opta sau a noua consoartă, s-au scurs extrem de repede şi duminică dimineaţa cînd cei de la punctul de meteorologie ne-au anunţat că stratul de zăpadă este în grosime de 1,12 m, am început să ne facem bagajele. Coborîrea a fost, ce-i drept, anevoioasă dar ajunşi acasă ne-am simţit din nou veseli povestind fiecare celor apropiaţi momente din excursie.
Şi acum, dragă cititorule, gîndeşte-te că ţi-am descris numai cîteva frînturi din cele multe care s-au petrecut la Păltiniş de anul nou şi cred că n-o să-ţi poţi imagina nici pe departe realitatea. Dacă vrei insă să cunoşti totul trebuie neaparat să mergi nu numai cu gîndul ci şi cu picioarele. Vei vedea acolo brazi îmbrăcaţi în haina albă a iernii, aspect care nu se poate nici descrie şi nici picta şi vei putea aspira aerul proaspăt al muntelui. Urcuşul nu e tocmai uşor prin omătul mare, dar dacă mergi n-o să regreţi niciodată. Complexul format din 23 de cabane îţi oferă găzduire după preferinţă”, scria în ziar.
Doi ani mai târziu, același ziar monta revelionul pe scena producției.
”Prima zi - primele succese
Nu se luminase incă și spre fabrica „Balanța“ se îndreptau grupuri de muncitori români, germani, maghiari care intrînd laolaltä au dat viață cifrelor de plan din primul an al celui de-al doilea cincinal înainte de termen.
Printre oameni se aud urări: „La mulți ani!“. Povestind cum au petrecut revelionul, muncitorii au ajuns la locurile de muncă. În ateliere, oamenii își strîng miinile, se felicită reciproc. E ora 7. Strungurile, frezele, rabotezele au fost puse in mișcare. În toate secțiile muncitorii erau dornici ca încă din primele ore de muncă din noul an să obțină realizări cit mai frumoase”, se precizează în ziar.
Citește și:
În 1961, un anunț îi informa pe sibieni că pot cumpăra preparatele de culinar prin intermediul serviciului unui ”TAZZ” comunist.
”Revelionul la domiciliu!
T.A.P.L. SIBIU, prin personal calificat, vă organizează şi deserveşte meniul de revelion la domiciliu la preţuri avantajoase. Preparatele culinare din meniul solicitat sînt pregătite de maiştri bucătari, în laboratoarele şi bucătăriile proprii. Informaţii se dau la sediul trustului, Piaţa Unirii nr. 4, serviciul comercial, telefon 34116”, informa Flacăra Sibiului în 20 decembrie 1961.
”Orășelul copiilor” din Sibiu
Citește și:
Scrisoarea unui jurnalist sârb care a vizitat Sibiul în 1974. ”Export, export, export. Chiar 80 la sută, 90 la sută din bunurile produse”
Tribuna Sibiului publica în 28 decembrie 1974 o scrisoare a unui jurnalist sârb, Bozo Ozbolt, care, întors în Iugoslavia, a trimis o scrisoare prin care își făcea cunoscute sentimentele de după o vizită în Sibiu.
”Un sentiment puternic te cuprinde vizitind această ţarâ, şi anume că are asigurat un viitor strălucit. Pentru că toţi, veseli şi fericiţi, spontani şi optimişti, cred în ceea ce se numeşte viitorul României şi toţi îşi fac misiunea onest şi din toată Inima. Desigur, în prezent se obţin rezultate la care cetăţenii ţării pot fi mîndri. Scriind acestea notez că am folosit cuvîntul „viitor" avînd un minte cîteva din condiţiile de viitor ale vieţii in România. De ce viitorut au prezent? Răspunsul e simplu. Export, export, export, — cuvîntul cel mai folosit de oamenii din industrie şi dezvoltare pe care l-am cunoscut. Chiar 80 la sută, 90 la sută din bunurile produse în unele întreprinderi pe care le-am vizitat merg la export. Este de înţeles o astfel de politică. Şi, de asemenea, cu certitudine justificată. Mai este un lucru ce trebuie neapărat menţionat. Toate prieteniile legate de autorul acestor rînduri cu oamenii României constituie, concomitent, un semn elocvent al prieteniei dintre cele două naţiuni. Prietenie, care poate fi luată ca exemplu de relaţii bilaterale între ţări”.
Era perioada scrisorilor de apreciere. În același context, un ghid din Dolj a trimis o scrisoare sibienilor după ce a sărbătorit revelionul în oraș.
”Ne face plăcere să spunem că majoritatea covîrșitoare a turiştilor care au petrecut revelionul la Sibiu au plecat foarte mulţumiţi. lată ce ne-a declarat ghidul unui grup de turişti din judeţul Dolj care au trecut pragul noului an la restaurantul „Bulevard“.
„Grupul nostru, format din studenţi de la Facultatea de medicină din Craiova, a petrecut un minunat revelionla Bulevardul sibian. Mulţumim pentru solicitudinea şi bunul gust cu care am fost primiţi şi serviţi de către întreg personalul localului“.
Este doar un exemplu dintre atitea altele privind modul în care sibienii ştiu să fie gazde ospitaliere”, scria Tribuna Sibiului în 9 ianuarie 1987.
Ultimul număr din Flacăra Sibiului, din 1959
Citește și
”Cascade de rîs la jocurile distractive, special organizate pentru această noapte”. Revelionul muncitoresc
În anii 80 era perioada în care revelionul se sărbătorea în cadrul colectivului. Presa de atunci e plină de relatări cu ”oamenii muncii” care se întâlneau la fabrică chiar și atunci când sărbătorea trecerea dintre ani.
”La cantina-restaurant a întreprinderii de piese auto Sibiu, ca peste tot în această noapte, veselia — o veselie sănătoasă, optimistă, izvorîtă din suflete — este la ea acasă. Lumea petrece cu inima împăcată că anul ce s-a dus nus-a dus in zadar, nu şi-a irosit zilele, a fost un an bogat, chiar dacă i-au ieşit toate pe măsura dorinţei obşteşti. Dar s-au obţinut realizări remarcabile, despre care s-a vorbit la timpul lor. Acum lumea petrece, se distrează. Oamenii rîd, glumesc, cîntă, ciocnesc pahare, îşi fac urări: de sănătate, de viaţă lungă, de noi succese. Petrec, aici 200 de muncitori — fruntaşi din toate secţiile întreprinderii — împreună cu familiile lor. Se cunosc între ei, preocupările lor de fiecare zi fiind, în esenţă, aceleaşi. Sînt prieteni. Se simt ca în familie — în marea şi minunata lor familie muncitorească. Iar acum e sărbătoare. Tradiţionalul Revelion. „Să rîdem, să ne veselim tovarăşi!“. Şi voia bună curge în cascade. Cascade de rîs la jocurile distractive, special organizate pentru această noapte. Toată lumea şi-a luat bilete la... tombolă. Şi, fireşte, în această noapte toată lumea cîştigă. Toţi rîvnesc purceluşul cel rumen ... jocuri distractive, tombolă, dans şi program artistic — opt perechi de dansatori din celebrul ansamblu „Junii Sibiului“ (ansamblul întreprinderii, se ştie!) evoluează în faţa tovarăşilor lor de muncă în nişte ritmuri îndrăgite, specifice acestor locuri; iată-l şi pe Dumitru Giurcă, cunoscutul solist de muzică populari, cîntînd pentru ai săi... Vinul rîde în pahare, bucatele ,— şi ce mai bucate a pregătit maistrul bucătar Dumitru Paşu — rînduite în multe feluri, după un meniu aparte, se succed mereu, mereu dînd satisfacţie aturor poftelor ... şi fumutele fug... Şi orele fug... Şi această noapte, unică, intră şi ea în tezaurul amintirilor frumoase ale fiecărui vis”, preciza Tribuna Sibiului în 1987.
Cabanele erau și ele ocupate de tot felul de ”colective„.
”La cabana Bărcaciu s-au întreţinut, în aceeaşi atmosferă de voioşie şi optimism, 25 de turişti tot din Bucureşti, iar la Bîlea Cascadă — 116 turişti din Sibiu, Mediaş, Deva şi Piteşti. La Bîlea Lac şi-au spus tradiţionalul „La mulţi ani“ şi şi-au făcut cuvenitele urări de bine, fericire şi prosperitate, 53 de turişti din Mediaş, 30 din Sibiu şi 16 din Cluj-Napoca.
O parte din personalul Direcţiei sanitare a judeţului Sibiu şi al Centrului sanitar antiepidemic a petrecut noaptea de revelion, în condiţii excelente, la cabana Curmătura Ştezii.
La cabana Negoiul, aspirînd parcă simbolic spre înălţimile munţilor, au întîmpinatul Anul nou 32 de bucureşteni, 40 de tineri din Braşov şi 30 de sibieni.
La cabana Turnuri au fost prezenţi 40 de turişti din oraşul Victoria şi din Sibiu, iar la Gîtul Berbecului două grupuri din judeţele Dolj şi Sibiu. Sărbătoarea revelionuluia fost organizată, de asemenea, şi la cabanele Fîntînele, Miercurea Băi, Poiana Neamţului, Prejba, Suru, Valea Oltului, Valea Sadului şi Vama Cucului.
Să mai notăm că în cunoscuta staţiune montană Păltiniş, la Casa turiştilor, cabana nr. 1 şi cantina din staţiune şi-au petrecut revelionul peste 250 de turişti din Craiova, Bucureşti, Sibiu şi din alte localităţi ale ţării”, nota Tribuna Sibiului, 3 ianuarie 1988.
Citește și:
Revelion în străinătate?
În aceeași perioadă se organizau, cel puțin la nivel declarativ, excursii de revelion în străinătate. Dacă în anii 60 se putea ajunge, conform anunțurilor la Berlin, odată cu trecerea anilor zona geografică s-a tot restrâns. Printre ultimele anunțuri de acest gen, în județul Sibiu, apar în 1980.
”OFICIUL JUDEȚEAN DE TURISM SIBIU Organizează excursii cu petrecerea „REVELIONULUI“ în străinătate:
REPUBLICA POPULARA UNGARA Budapesta — cu trenul din 28.XII.—2.1.1981. U.R.S.S. Chișinău — Kiev — cu trenul din 26.XII.— 3.1.1981.
Kiev — Leningrad — Riga — Moscova — cu tren-avion din 26.XII.—7.1.1981. REPUBLICA SOCIALISTA CEHOSLOVACA.
Praga — cu trenul din 28.XII.—3.1.1981. REPUBLICA POPULARA POLONA Varsovia — cu trenul din 29.XII.—4.1. 1981.
Înscrierile şi informaţii suplimentare la Filiala de Turism Sibiu, telefon 1 17 88 şi Filiala Mediaş, telefon 1 17 85, pînă la data de 10.XI. 1980”, se precizează într-un anunț din decembrie 1980.
În realitate erau foarte puțini cei care puteau ajunge în străinătate, chiar dacă apăreau astfel de anunțuri.
Citește și
Primul revelion de după Revoluție. ”Rația” de libertate
Zilele de dinaintea revelionului din 1989 erau despre libertate, gloanțe, comuniști și... mâncare.
”Dacă la începutul săptămînii marfa nu a putut ajunge la toate magazinele, fie din cauza „tirului de focuri“, fie datorită blocării unor străzi, de ieri, insă, aceste obstacole au fost înlăturate”, scria Tribuna Libertății în 28 decembrie 1989.
”O dată cu abrogarea unor legi, decrete și alte acte normative, printre care și H.C.M. nr. 5/1984 privind aşa-zisul Program de „alimentaţie ştiinţifică“ a populaţiei, bazat pe criminala cartelă ceauşistă, produsele alimentare se desfac LIBER, adică fiecăruia după necesitate. Un amendament: dat fiind că pe luna decembrie, unii nu şi-au ridicat „raţia“ şi-o pot ridica pînă în 10 ianuarie 1990”, se preciza în ziar.
Astfel, pâine se poate cumpăra, ”de orice cetăţean, de la oricare magazin de profil din municipiu”. S-a stabilit să fie retrasă pîinea învechită şi să se suplimenteze cantităţile zilnice de pîine proaspătă.
”Laptele — dacă pînă mai zilele trecute, în Sibiu, se distribuiau între 5—6 000 1 lapte/zi ieri s-au vîndut...30 000 litri, acest nivel urmînd a fi stabilizat, desigur în condiţiile livrării zilnice a laptelui din unităţile agricole şi de la săteni, la nivelul cantităţilor stabilite de întreprinderea de Industrializare a Laptelui.
Carnea — De la 1800 kg preparate de carne, într-o varietate sortimentală practic inexistentă, cît se distribuia pînă la 22 decembrie a.c., ieri s-au pus la dispoziţia populaţiei 6100 kg — carne, crenvurşti, salam Victoria şi Mistreţ, ciolane şi salam de vară”, se preciza în articol.
Cu un amendament: ”toţi cetăţenii sunt rugaţi să predea la unităţile comerciale sticle şi borcane goale pentru îmbuteliat lapte, sana şi iaurt. Aşa dar lipsă de ambalaj!”.
Câteva luni mai târziu era liber și la excursii. Dar nu pe bază de sindicat, ci pe bani.
”Important — pînă la 1 ianuarie Agenţia particulară „DORDEA“ Galaţi, organizează săptămînal excursii foarte convenabile. Odesa — Izmail — 4 zile, preţ 2.833, bani de schimb — 100 ruble cu racheta pe Dunăre) Istanbul — 6 zile — preţ 4.000 lei şi 3 dolari din Sibiu, cazare la Mangalia. Revelion— Odesa, 9 zile, preţ 5 408 — bani schimb 200 ruble, 27 decembrie — 5 ianuarie”, scria presa locală în 16 noiembrie 1990.
Citește și
”Și în acest an Moș Crăciun vine cu sacul gol”
La un an de la Revoluție, presa din Sibiu relata despre lipsurile din magazine și depozite.
”În depozitul alăturat (condus de d-l Ştefan Popa) am găsit, între altele, 35 tone de orez, 16 200 sticle (3/4l) cu oţet, 5 tone de caşcaval (Moeciu şi Tilsit) ce se vor distribui unităţilor care organizează revelionul, 1500 kg brînză topită (se va dirija spre cantine, ni s-a spus) şi cafea boabe din belşug. Lipseau, cu desăvîrşire, ouăle, mirodeniile, bomboanele de pom (s-a epuizat staniolul tocmai acum, cînd să ne împodobim pomul de Grădini?) şi celelalte dulciuri, ca şi cînd n-am avea la Sibiu fabrica „Victoria“ de unde maşinile ce deservesc I.C.R.A. s-au întors goale-goluţe în ultimele două zile!
Săptămîna trecută, o maşină de 13 tone trimisă tocmai la I.P.Z. „Feleacul“ Cluj după dulciuri s-a întorscu zece tone de... halva, cei de acolo promiţînd că vor oferi, în loc de dulciurile prevăzute în contract, cantităţi îndestulătoare de... pufuleţi. Nu mărfurile raţionalizate nu sunt probleme, cu excepţia făinii albe („ne mint mereu cei de la moară“). Poate că-i dezobişnuim de la anul...
Depozitul I.C.R.A. (şef Romeo Munteanu), profilat pe ţigări şi băuturi, numai cunoaşte animaţia de altă dată. De ce? Pentru că, nu prea ai ce alege din sortimentul existent, iar preţurile sunt şi aici umflate exagerat.
Vin nu există de nici un fel („Trebuie să primim de la Mediaş şi de la I.V.V. Sibiu“ — zice şeful). Estebitter — 4.400 sticle („Nu-i ia nimeni“ — acelaşi), 6.920 sticle lichior (care te lichioreşte — zicem noi), 4.000 sticle şampanie, 2.700 sticle Floris, 2.400 coniac Vidra („E maşina la Focşani după nişte coniac, dar ăia o să ne bage pe gît şi Vermut“ — zice şeful).
Ce vom bea de Crăciun şi de Revelion? Vom lua bani de la C.A.R. şi cu ceva tot vom închina. Păi, nu?
Ţigări există (Start, Golf, Dacia, Snagov, Bucegi, Carpaţi) şi sperăm că nu vor fi lăsate în seama şobolanilor rcare, oricum, nu fumează pe stomacul gol.
De asemenea, chibrituri sunt, de trei feluri (ştiam că-s doar de două soiuri, care se aprind şi care nu, dar, mă rog...), numai că nu pot fi puse în vînzare datorită unor neînţelegeri între furnizori şi beneficiari asupra preţului... ambalajului (vorba romanţei: liberalizarea preţurilor, cuibuşor de nebunii).
Cînd se va reglementa situaţia? „Eu sunt mai nou aici — zice şeful —şi încă nu le ştiu pe toate“. Pe cînd le va învăţa bine,se va găsi cineva să-l schimbe ...
Depozitul nr. I (produse import) al I.G.R.A. Sibiu, în stoc se află următoarele produse: pateu ficat — 179.935 bucăţi (cantitate primită în 11 XII, se aşteaptă avizul Inspectoratului sanitar —veterinar); bomboane Guba— 2 500 kg; bomboane „KremMilk" — 5 000 kg; ness (500 gr) — 2010 bucăţi; 34 tone lămîi; 36 tone portocale, din care 12 tone au plecat ieri spre Mediaş, restul cantităţii urmînd să fie preluată şi, funcţie de receptivitatea comerţului (care face mofturi cînd e să primească marfă, mai ales sîmbăta —deh, zi scurtă!?) să fie dirijată spre unităţile comerciale.
Ce-ar fi ca măcar atunci cînd este vorba de o marfă perisabilă (şi atît de dorită de toată lumea) să nu vă mai uitaţi la ceas, domnilor comercianţi, şi să rămîneţi, şi peste program, la dispoziţia cumpărătorilor!
În depozit se mai aflau 48 tone de grepfruit, întreaga cantitate rămînînd în carantină pînă în 24 XII a.c., ne-a spus d-l Vasile Popa, şeful depozitului. Aici urmează să mai sosească (dar nimeni nu ştie cînd şi cum) gem şi compot din Albania, precum şi ciocolată din import, aceasta fiind, întreaga ofertă pe ultimele zile ale anului în curs.
Greu, foarte greu de făcut vreun cadou cu ce se mai găseşte prin depozitul sibian. Şi asta pentru că cele 170 de cutii cu jucării chinezeşti n-au... preţ deocamdată, la fel jucăriile din plastic realizate de „Viitorul“ Oradea.
Lipsesc, deşi n-ar trebui, frigiderele, aragazele, TV alb-negru, radiourile, becurile şi bateriile, şi chiar săniuţele comandate, la... Mediaş.
Aşa că, dragi părinţi şi copii, nu-l aşteptaţi pe Moş Crăciun”, scrie în 21 decembrie 1990, ziarul Tribuna în articolul ”Și în acest an Moș Crăciun vine cu sacul gol”.
Citește și
Pe vremea când transilvănenii emigrau în sud și Moldova: Credința și banii. Unde fugeau sibienii
Programul TV de Revelion din 1982
20,30 Telejurnal.
20,50 Melodii româneşti.
21,00 Program special: REVELION 1983
21,00 Revelion ’83. Muzică în primă audiţie.
21,30 Urare de pe plaiurile ţării.
22,00 Să ridem cu Amza Pellea.
22,30 Stelică, trezeşte-te. Moment umoristic. Pluguşorul Tv.
24.00 Urare ţării. Mesajul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România.
- Hora Unirii.
- La mulţi ani, Romanie, la mulţi ani!
- Cîntec pentru plaiul românesc.
- Vivat România.
0,25 Invitaţie la dans.
0,50 O discuţie elevată. Monolog vesel.
- Dansaţi tango!
1,00 Romanţe îndrăgite.
1,15 Trio „Trei covrigi".
- Refrene de neuitat.
- Bine ai venit, An Nou!
1,45 Logodnicul timid.
- Cîntece de voie bună.
2,10 Replici cu telespectatorii. Interpretează Radu Beligan.
- Un dans, o glumă, un cîntec.
2,25 Stela şi... Muppets.
2,50 O ştire senzaţională! Scenetă umoristică.
3,00 Meridiane muzicale. Ghinionul. Moment vesel. Daruri de la Moş Gorilă.
3,30 Opereta rîde, cîntă şi dansează.
4,00 Romanţe îndrăgite.
4.30 Cîntece de voie bună.
5.00 Petrecere cu lăutari.
- Periniţa.
SIMBATA, 1 ianuarie 1983
11.00 Telejurnal. La mulţi ani, cu sănătate!
11,30 Ecran de vacanţă.
11,50 Concertul de Anul Nou al formaţiilor muzicale ale Radioteleviziunii Române.
13,00 Telejurnal.
13,30 La sfîrşit de săptămînă şi început de An Nou.
18,45 Sorcova pionierilor.
19,00 Telejurnal.
19,30 Dacă doriţi să revedeţi. Selecţiuni din Revelionultineretului.
21.00 Sărbătoarea muzicii.
22.10 Telejurnal.
22.25 Stela şi Muppets.
23.00 Dacă doriţi să revedeţi. Selecţiuni din programul de Revelion.
Citește și
Plugușorul sibian din 1961
Aho, aho, copii şi fraţi
Staţi puţin şi nu minaţi
Mai aproape să vă daţi
Şi din zurgălăi sunaţi
Seara asta să urăm,
Tuturor să arătăm
Cit ni-e viaţa de frumoasă.
Cit de dreaptă-i calea-aleasă,
Calea muncii înfrăţite.
Calea vieţii fericite.
Trageţi chiar măi flăcăi
Să străbată munţi şi văi
Şi sunaţi din zurgălăi
Hăi, hăii
Cu plăvanii albi de spume
Noi am da o raită-n lume
Că sunt multe lucruri noi.
Da’ ne-o prinde şaizăşdoiC
ă au mersul potolit !
Să zburăm cu-n satelit
Tot mereu spre răsărit.
Cu-n „Vostok“ fără istov,
Ca Gagarin şi Titov
Care-au fost lansaţi spre stele
De vecina ţării mele,
Spune inimioară, spune,
Cum Sovietica Uniune
Comunismul construieşte,
Visul lumii împlineşte.
Cum Congresul a dat planta din seceri şi ciocan
Ginduţilor să dăm viaţă.
Şi cum slova lui ne-nvaţă
Calea spre acest cuvint:
Fericirea pe pămint !
Hai cu satelitul roată
Să străbatem lumea toată
Să vedem ce foc s-a-ntins
Şi cum lumea a cuprins.
Cum pămintul african
E vulcan lîngă vulcan.
Astăzi robii cum prind glas
Şi trusimenii au rămas
Nu in Africa, ci-acas’
Şi-s cu buzele umflate
Că-au luat şi-o talpă-n spate!
Cum in S.U.A.-ntreaga haită
Se jeleşte şi se vaită
Că le singerează buba
C-au scăpat din mină Cuba
Şi-n America de Sud
Tot mai multe voci se-aud
„Vrem iancheii să se care".
Cum pămintul — n-au scăpare —
Le fuge de sub picioare ...
Trageţi brazdă măi copii
Prin tutele, colonii
Şi-ascultaţi aici cuvintul:
Brazda asta li-e mormintul!
Mai minaţi măi!
Hăi, hăi!
Pentru anul şaizăşdoi
Să urăm şi pe la noi
Prin Republica Romină
Numai cint şi voie bună
Pline din belşug pe masă
Şi imbrăcăminte-aleasă.
Că nivelul nost’ de trai
A crescut şi creşte mai!
An de an mai bine-o ducem
Căci in viaţă noi traducem
In uzine şi pe ogoare.
In mine, laboratoare
In şcoli şi pe şantiere.
Pretutindenea măi vere
Slova nouă — plan şi ghid —
Hotărlrea de Partid.
Pentru anul care vine
Să urăm numai de bine
Pe la fabrici şi uzine,
Spor la muncă şi succese
Tot mai mari şi tot mai deseI
Să muncim pe ceas cu două
Şi in două ci in nouă !
Productivitatea crească
Şi mereu să se mărească
Să avem economii.
Zeci şi zeci, sute de mii.
Şi să dăm intr-una, frate.
Lucru bun, de calitate,
Noi produse, căutate,
Şi frumos executate.
Vă urăm ca-n şaizăşdoi
Să acordaţi tehnicii noi
Locul care-i mai de vază
Pentru fiecare fază,
Brazdă-adincă să arăm
Şi rebutul să-ngropăm.
Aho, aho, copii şi fraţi
Staţi puţin şi numinaţi
C-aici e „Independenţa"
Unde-i mare exigenţa
Pentru buna calitate
A produselor livrate.
Şi-apoi au şi-un colectiv
De inovatori, activ
De-a mers in lume zvon
Că a scos un milion
Numai dintr-o inovaţie!
E mindrie şi-obligaţie
Ca in anul care vine
Să munciţi mereu mai bine.
Să ne-oprim şi la „Balanţa"
Să ne-ntimpine-eleganţa
Noilor zeci de cintare
Fără de asemănare
Că-s cerute — nu-i de şagă —
Şi la noi, şi-n lumea ntreagă!
Hai şi pe la „Libertatea“
Unde planul, calitatea,
Se imbină armonios.
Iar gustul pentru frumos
II puteţi proba-n vitrine:
Că-s stofele-n magazine.
Să te-ntreci cu dinşii ? Punte!
Textiliştii sunt in frunte
Şi la „Steaua", la Orlat,
„Firul roşu". Au lucrat,
Planul l-au executat
Nu aşa, oricum, să ştiţi
Multe zeci, sute de mii
Au făcut economii !
Tuturor noi le urăm
Ca in anul şaizăşdoi
Să obţină izbinzi noi.
Iar acuma, măi bădie
Să pornim spre Cisnădie
Textilistelor de-aici
O urare să le zici
Căci in anul ce-a trecut
Ţesături ele-au făcut
Din volan şi din relon.
Noi cuvinte-n lexicon
Şi pe la uzine frate
Doar covoare fermecate
Şi aşa frumos lucrate,
Că zici pe bună dreptate
Fetele din Cisnădie
Au motive de mindrie !
Să ne-ntoarcem dragi tovarăşi
Spre Sibiul nostru iarăşi
Pe şoseaua asfaltată,
Anul ăsta terminată.
Sursa foto principală: razvanpop.ro
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 12140
Ultimele comentarii
Acum 49 minute
@Emil
Acum 1 oră
Z
Acum 1 oră
Emil
Acum 2 ore
...
Acum 2 ore
Emil