Luni,
27.05.2024
Cer Senin
Acum
11°C

Direcția pentru Cultură le cere dezvoltatorilor imobiliari de pe Șaguna să revină cu documentația. Nanu: Toată insula aceea urbană trebuie analizată

Direcția pentru Cultură le cere dezvoltatorilor imobiliari de pe Șaguna să revină cu documentația. Nanu: Toată insula aceea urbană trebuie analizată

Firma care a demarat proiectul imobiliar de pe strada Andrei Șaguna, vizavi de Prefectură, a depus documentația la Direcția pentru Cultură Sibiu. Specialiștii în monumente istorice le-au cerut să revină.

Comisia Zonală pentru Monumente Istorice s-a întrunit la începutul acestei luni și a luat în discuție, printre altele, solicitarea SC Pritax Invest SRL pentru elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru zonă Construită Protejată ”instituire subzonă cu caracter mixt”. Rezoluția comisiei, în urma analizei, a fost ”Revenire”.

Cererea societății menționate vine după ce în ultimele luni pe Șaguna au fost dărâmate mai multe imobile aflate în stare avansată de degradare, la cererea specialiștilor rămânând în picioare doar fațadele și bolțile pivnițelor.

Contactat de reporterul Turnul Sfatului, directorul Dan Nanu a explicat că specialiștii trebuie să analizeze unitar toată zona cuprinsă între străzile Șaguna, Dealului, Banatului și Victoriei, înainte de a lua o decizie.

”Ce pot să vă spun este că acolo este nevoie de un PUZCP, adică un PUZ pentru zone construite protejate. După cum ați văzut, în urma solicitării noastre fațada și bolțile pivnițelor au rămas după demolare. Conform legislației dezvoltatorul nu are voie să depășească înălțimea clădirile din zonă, iar pentru procentul de utilizare al terenului este nevoie de PUZCP. PUZCP înseamnă că toată insula aceea urbană formată de străzile Șaguna, Dealului, Banatului și Victoriei trebuie analizată unitar, toate imobilele se iau de către arhitecți la purecat”, a precizat Dan Nanu.

Planuri încă din 2008

Reconversia imobilelor aflate pe strada Andrei Șaguna, numerele 11-15, este un subiect dezbătut public la Sibiu de mai bine de 15 ani. Beneficiarul, Ana Turistic SRL, a avut mai multe tentative de demolare și reconversie a acestor clădiri.

Spre exemplu, Primăria Sibiu a eliberat încă din anul 2012 două certificate de urbanism pentru desfiinţarea a două imobile, cele de la numerele 11 şi 15. Alături de imobilul de la numărul 13, acestea făceau parte dintr-un proiect aprobat de Consiliul Local Sibiu în decembrie 2008.

Potrivit planului urbanistic zonal adoptat atunci, pentru zona respectivă era posibilă construirea unui "centru urban integrat", care să ia forma unei clădiri cu două niveluri subterane şi alte şase supraterane – parter, trei etaje şi alte două etaje retrase.

Administraţia locală a eliberat un alt certificat de urbanism de schimbare a destinaţiei din locuinţă, în birouri, dar fără modificări constructive, şi a imobilului de pe strada Andrei Şaguna, de la numărul 17.

Potrivit proiectului amintit aprobat în baza vechiului Plan urbanistic general al Sibiului, imobilul de la numărul 11 urma să fie desfiinţat, iar cele de la numerele 13 şi 15 urmau să fie supuse reconversiei. Certificatele de urbanism erau obţinute de Dumitru Ghişe, proprietarul Ana Oil, şi de Dumitru Rodean.

În total, centru anunțat atunci avea în plan să folosească o suprafaţă totală de teren de 2.435 de mp, din care să fie edificate clădiri pe 1.900 de metri pătraţi. Cea mai mare suprafaţă pe care se poate construi, de 1.190 de mp, este în proprietatea omului de afaceri Dumitru Ghişe.

Intenţiile de dezvoltare aprobate aveau în vedere un centru multifuncţional, care să includă săli de conferinţe, spaţii de birouri, dar şi spaţii de cazare. Arhitectura faţadelor trebuia să fie în armonie cu vecinătăţile imediat apropiate, în funcţie de care trebuie folosite şi materialele de construcţie şi culorile. Planurile nu s-au materializat. Mai multe detalii pe această temă puteți citi aici.

A început demolarea parțială a clădirilor de vizavi de Prefectură

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

9 comentarii

Sibian

Acum 1 lună

"imobile aflate în stare avansată de degradare" Normal, daca 15 ani le-a fost distrus acoperisul spre curte si lasate sa fie degradate natural. Acelasi scenariu folosit de smecheri pentru a scapa de cladirile de patrimoniu. La fel se intampla si cu resedinta metropolitana de pe Victoriei, cu cladirea de pe Mitropoliei, cu fostul Tribunal etc.
Raspunde

Sibian

Acum 1 lună

Sincer nu m aș fi băgat în așa ceva ,să fi avut toții banii din lume.La cultură sunt niște inspectorii **** dacă tepui cu minte lor .Nu faci nimica niciodată..Exemplu zidul cetății de lângă Neurologie mai bine stăin paragină, decât sa fie frumos. Ei nu concep NOU,,,vine in concordanță cu ,,VECHIUL 

(Acest mesaj a fost moderat din cauza limbajului licențios)

Raspunde

Radu

Acum 1 lună

Profit de articolul despre problema clădirilor să spun că poate s-ar putea interveni cu reconfigurarea traficului în zonă, în sensul că degeaba avem grijă de clădiri dacă strada cu trotuarele sunt zero. Șaguna nu prea e prietenoasă pentru pietoni și bicicliști, cei care ar arunca un ochi la clădiri. (Nici pentru șoferi nu e tot timpul convenabil să ai autostradă pe doar 250m. Are 3 și pe o bucată chiar 4 benzi, e foarte greu uneori să vii de pe Victoriei și să intri pe Bastionului.) Din ce îmi amintesc, sensurile unice Șaguna și Banatului au fost făcute pentru tranzitarea orașului (DN7) înainte să fie făcută centura parte din A1. După mine s-ar putea reveni acum la dublu sens și trotuare mai largi, pistă biciclete, spațiu verde. Știu că sunt ceva idei pentru trafic subteran (urmează studiul de prefezabilitate), dar rămâne de văzut dacă până la urmă va ieși ceva.
Raspunde

Didi

Acum 1 lună

Mafia cu branza in coltul gurii, loveste din nou. Asa e, cand ai niste legi locale, facuta in timp ce mesteci branza...din surse prietenoase. DE CE nu se da o lege locala prin care "beneficiarii" acestor cladiri istorice, sa fie obligati sa le 1. intretina, daca au "beneficiat" sa le detina, pentru o perioada din vietile lor de abia ganditori (ca nu traiesc vesnic, desi nu sunt constienti de asta) 2. Sa le reconstruiasca exact cum erau, in cazul in care au fost ticalosi sa le lase in paragina ca sa cada singure. 3. Sa le vanda, sau sa le fie confiscate, intr-o perioada de timp desemnata, daca nu au bani sa le renoveze, exact cum erau. Ce e asa de greu, domnii de la administratie ? E prea buna branza ? Motorina gratis ? ... Ce va opreste sa faceti aceste lucruri simple ? Branza de burduf sau aia proaspata ?
Raspunde

Bogdan

Acum 1 lună

Ca proprietarii incearca acest truc pentru a-si atinge ambitiile imobiliare, nu ma mira. Nici chiar faptul ca Primaria inchide ochii si nu sanctioneaza aceste fapte nu ma mira. M-am obisnuit. Da, e trist. Ca Directia pentru Cultura duce discutie in zona sterila a PUZCP nu ma mira chiar deloc. De fapt, in cazul acesta fapta evidenta pe care toti se fac ca nu o vad este: distrugerea cu rea credinta si cu intentie a unor imobile cu scopul de a obtine o Autorizatie de Construire care nu se poate obtine conform Legii.
Raspunde

Finu

Acum 1 lună

Cu o nulitate de director, bun să încaseze șpăgi, cu o Autorizație de construcție emisa deja de primăria-adversar a patrimoniului istoric (cu a fost posibil?), cu reacții întârziate ale funcționarilor și comisiei cvasi politice a lui Fuego-Turcan, ce va așteptați? Benzinării sunt mai tari decât guvernul de peste drum. Va apărea un mic ansamblu rezidențial. Poate blocuri. Mama lui de Sibiu.
Raspunde

Asta e

Acum 1 lună

Când niște ciobeni ajung la bani și putere rezultatele se văd. Pe modelul București clădirile respective au fost lăsate în paragină. Trebuiau obligați să le reconstruiască sau eventual exproprierea erau mai indicată.
Raspunde

Luca

Acum 1 lună

Solutia ar fi un pasaj subteran care sa inceapa de la blocul "turn" si sa se termine in sensul giratoriu de pe str Alba Iulia , dar din pacate proiecte majore gasim doar in Oradea , in Cluj ...
Raspunde

Preocupatii

Acum 1 lună

"Toată insula aceea urbană trebuie analizată" este astazi o formulare ipocrita. Pana la aprobarea demolarii acea insula urbana era o structura armonioasa, cu un front la strada Andrei Saguna tipic pentru centrul istoric al Sibiului, continand adesea contraste de inaltime la cornisa. Demolarea a fost in mod fals argumentata de pericolul public pe care acele cladire il constituiau, data fiind starea lor precara de conservare. Aceasta stare a fost creata de lipsa deliberata de intretinere a cladirilor si mai mult de accelerarea degradarii sarpantelor prin desfacerea premeditata a invelitorilor dinspre curtile interioare. In alte tari astfel de fapte sunt pedepsite penal si se soldeaza cu exproprierea. Insa aici, aceasta mica sarada ieftina este alimentata prin articole in presa locala care sustin pericolul iminent de directorul DJC, de suficient de multi membri ai Comisiei de cultura care isi joaca meschin rolurile presupuse de instalarea lor in aceste pozitii aproband demolarea. Si apoi isi scandeaza complezent coruperea prin impunerea derizorie a pastrarii fatadelor si pivnitelor. Adica mentinerea unor portiuni din fatade pe post de compensatie adusa orasului si comunitatii pentru pierderea suferita. Se creeaza astfel si la Sibiu acelasi tip de laissez-passer prin care la Bucuresti se autorizeaza de ani buni demolari si inlocuiri de imobile istorice cu noi cladiri abnorme ce poarta la final o ca trista podoaba, un reziduu din fatada (cu te miri ce decoratii golite de sens) fostei case. E hilar cum directiile si comisiile de cultura (in-cultura), arhitectii, beneficiarii si consumatorii de arhitectura (activi sau pasivi) ajung sa creada intr-un final ca e bine, ca e un compromis acceptabil, chiar ca poate fi vorba de arhitectura. Amintim onorabililor din comisie si domnului director ca si volumul acoperisului face parte din fatada si ca o cladire, fie doar si imaginea ei pastrata in memorie nu se poate reduce la un fragment de fatada. Mai ales in Sibiu unde acoperisurile sunt adesea mai inalte decat registrul vertical al fadadei si constituie un element important al identitatii si al imaginii urbane. "Toate imobilele se iau de către arhitecți la purecat" o zicere superba, ce miroase nu-i asa, a cultura dar si a directiune. Halal!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus