Visma Sibiu a găzduit joi seară o întâlnire Sibiu Startup Scene, la care a participat și s-a implicat - pe românește spus - spuma IT-ului local. Adică o parte semnificativă din ce are mai bun acest sector în orașul nostru.
S-a discutat foarte aplicat despre antreprenoriat, despre cum se pot susține startup-urile locale, despre cum poți ajuta un tânăr cu idei, despre cum faci rost de bani să-ți demarezi o afacere. Au fost numeroase subiecte și exemple interesante. Însă altceva a atras atenția: prima oară am văzut vorbindu-se serios despre cum orașul nostru pare să înceapă o trecere de la o economie bazată pe industria automotive la cea orientată spre IT.
Ca să înțelegeți mai bine magnitudinea schimbărilor, gândiți-vă că baza economiei Sibiului în ultimii 20 de ani, cea care a dat pătura socială de mijloc și a tras Sibiul în sus, a fost industria automotive. Toate investițiile acelea de zeci de milioane de euro din Zona Industrială Vest.
Autoritățile estimau într-o vreme că peste 20.000 de oameni ar munci în Zona Industrială de lângă aeroport. Pe măsură ce inteligența artificială capătă un rol tot mai important în viețile noastre, mașinile electrice sunt mai dese pe străzi și mai tehnologizate, IT-ul pare că începe să încline balanța și are toate atuurile ca în următorii 20 de ani să dea noua direcție de dezvoltare a orașului nostru.
Pentru a avea o bază sănătoasă, IT-ul sibian are nevoie de startup-uri. Și aceasta a fost, de fapt, tema principală a întâlnirii de joi de la Visma. ”Avem exemple de renume în IT, din Sibiu, dar scena de startup este într-o fază incipientă”, a precizat Daniel Reisenhauer, managing director Visma și gazdă a evenimentului.
Cătălin Mihacea, președintele Sibiu IT Cluster, a ținut să evidențieze potențialul uriaș al orașului, precizând că în Sibiu ar lucra în prezent aproximativ 5.700 de IT-iști.
”Zona de cercetare și dezvoltare o să devină de foarte mare interes pentru noi, inclusiv prin atragerea de finanțări. Evenimentul de astăzi are scopul de a ajuta la dezvoltarea comunității de startup-uri din Sibiu, de a sprijini elevi, studenți și antreprenori, oferindu-le acces la resurse pentru a crește mai departe comunitatea”, a spus Cătălin Mihacea.
La Sibiu Startup Scene au fost prezenți Lucian Todea – co-fondator și COO al MultiversX, Ciprian Man, co-fondator Growceanu și Alexandru Agatinei, CEO How to Web, printre mulți alții.
Trei exemple din piață
Sibiu Startup Scene a oferit celor prezenți în sală trei exemple, trei afaceri începute de tineri entuziaști în Sibiu cu tangențe sau pasionați de IT.
”Orașul Sibiu este un oraș cu foarte mult talent în zona de IT. Sunt foarte mulți dispuși să-și asume riscuri, însă le lipsește mediul de afaceri, le lipsesc relațiile, ecosistemul”, este de părere Alexandru Măereanu, co-fondator Papervee. ”Sibiul este un oraș mișto, cu foarte mult potențial, cu o zonă IT matură și în dezvoltare” a continuat el.
Alexandru Măereanu a încercat să-i inspire pe alții arătându-le exemplul personal în a pune pe picioare mai multe afaceri. Cu o investiție zero, bazându-se doar pe laptop-urile personale, Măereanu și partenerul lui în afacere au reușit să crească un startup care în 2023 a avut o cifră de afaceri de 350.000 de euro, iar pentru anul estimează că vor ajunge la jumătate de milion de euro.
Alexandra Crișan, fondatoare al startup-ului Mesaj cu suflet, a povestit experiența ei în domeniu, la final stârnind aplauze pentru sfaturile legate de vânzări: ”Nu-mi imaginam vreodată, sincer, că este atât de greu să vinzi ceva oamenilor! Oamenii sunt atât de complicați... Și când un client îți spune că vrea ceva, să nu-l crezi până nu plătește!”.
”Sibiul nu mai este orientat exclusiv pe automotive. Am ajuns să fim foarte specializați pe mai multe tehnologii. Tehnologiile au migrat foarte mult la Sibiu în ultimii ani”, a completat Alexandra Crișan.
Mai departe, Julius Fabini, antreprenor cu origini germane stabilit în România, a vorbit despre oportunitățile și provocările din turism. Pornind de la lipsa de competențe digitale în sectorul rural, Julius a oferit exemplu propriului start-up în agroturism și a insistat pe necesitatea tinerilor antreprenori pentru networking și mentorat.
Stand up cu tâlc
Una dintre cele mai așteptate prezentări a fost cea a lui Cristian Cîmpineanu, co-fondator al companiei I.T. Perspectives. Cu mult umor, dar fără să excludă latura realistă și umană a unei afaceri în IT-ul sibian, Cîmpineanu le-a arătat celor prezenți în sală cum a luat naștere I. T. Perspectives, cum a crescut, cu bune și cu grele, cum s-a maturizat și de ce acum are un rol asumat tot mai pregnant în comunitate.
”Startup-ul meu a fost acum 20 ani. L-am început cu un coleg de facultate în garajul mamei mele, făceam servicii software. Lucram ieftin și foarte mult. Lucram ca tâmpiții până la 3 dimineața pe 500 de euro și ne simțeam zmei. Asta era în 2004. Eram mici și fericiți. Noi nu știam că există inspectori ANAF, sau ITM. Au venit și ne-au băgat mințile în cap”, a început să povestească co-fondatorul I.T. Perspectives.
De la garajul mamei compania a crescut la un apartament pe Mihai Viteazu, apoi a ajuns să ocupe o casă, pas cu pas dezvoltându-se până la sediul inaugurat recent pe malul Cibinului și împărțit cu Bosch.
Cristian Cîmpineanu nu s-a ferit că vorbească sincer despre bani, despre relația cu partenerii și colegii de muncă, nici de problemele apărute peste ani. Din fiecare a fost câteva ceva de învățat.
”Ne-a lipsit mult educația. Sistemul românesc te învață să rămâi în banca ta. Noi după ce citim o documentație mergem la profesoara de limba română să ne spună ce părere are George Călinescu despre asta. Ne lipsește mai ales educația financiară, noi nu știm cum curg banii prin firmă. Nu-ți spune nimeni ce este acela business, cashflow, profit. Toate acestea le-am învățat în perioada de maturizare a firmei. Noi nu știam să ne calculăm prețul de frică, de teamă să ne comparăm cu alții. Din acest motiv am lucrat mulți ani sub preț”, a mărturisit Cristian Cîmpineanu.
La final, Cristian Cîmpineanu i-a încurajat pe toți cei prezenți în sală, IT-iști sau antreprenori, să aibă curaj. Să gândească mare, cu tupeu, să aibă încredere în ei și să se facă auziți în toată lumea.
”Eu cred că trebuie să înțelegem, ca sibieni, că putem să aducem plus valoare, doar că ne trebuie un pic de curaj să pornim. Și curajul acesta poate să vină inclusiv din comunități de genul acesta, să ai sprijin, să ți se pună niște template-uri de gândire la dispoziție, să ți se spună că vine inspectorul ANAF, să ți se spună că ai niște responsabilități față de stat. Și atunci o să treci prin crize mai ușor. Din punct de vedere al software-ului, este o mărturisire de credință până la urmă, trebuie să ne apucăm să ne facem noi produse, pe care să le gândim internațional direct. Nu local! Dacă noi gândim că facem produse software pentru județul Sibiu, mai bine ne lăsăm! Noi avem acum acces la cloud, putem să vindem oriunde în lume, relativ ieftin... deci software-ul trebuie gândit direct internațional. Povestea cineva că unul care-și face un produs un America are direct o piață de desfacere de 300 de milioane de oameni. Brusc. N-are o problemă că-i român, n-are o problemă că în Europa există diferite legislații, n-are o grămadă de alte probleme. Pentru plus valoarea pe care noi, ca sibieni, vrem să o aducem în țară trebuie să gândim direct internațional”, a concluzionat Cristian Cîmpineanu.
Concluzie
În Sibiu se petrece o schimbare majoră. Chiar acum, sub ochii noștri. Sectorul economic cu poate cel mai mare potențial de viitor, cu impact social și financiar masiv în prezent și un viitor indubitabil a atins o masă critică. Sectorul IT din orașul nostru trece de la faza incipientă, cea de formare, la una de stabilizare și maturitate, deja începe să-și pună întrebări: În ce direcție mergem? Ce riscuri există? Ce viitor avem? Încotro ne mai bine? Suntem uniți? Ne ajutăm unii pe alții sau suntem ”de la concurență”?
Dacă acest avânt va fi suficient pentru ca economia Sibiului să treacă în următorii 20 de ani de la automotive la IT, rămâne de văzut. Interesant este că nimeni nu a spus nimic despre a pleca din oraș sau din țară. Toți vor să ajungă mari pornind din Sibiu. Ba chiar se mândresc cu eticheta ”made in Sibiu”.
Sursa foto: Turnul Sfatului/ Ovidiu Matiu
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 3788
de Stefan Dobre
Administrație
Telefon:
0724 605 815
Ultimele comentarii
Acum 12 ore
Cretu
Acum 12 ore
Slava Ucraina
Acum 13 ore
Nustiu
Acum 13 ore
Cretu
Acum 13 ore
@Ron