Șelimbăr - oraș sau cartier al Sibiului? Noul Plan de Amenajare a Teritoriului Județului Sibiu propune comasarea

O serie de schimbări semnificative sunt necesare pentru a îmbunătăți eficiența administrativă a județului Sibiu și calitatea vieții locuitorilor, reiese din studiul de fundamentare a organizării teritoriale a județului, parte din noul Plan de Amenajare a Teritoriului Județului (PATJ), intrat în etapa de avizare. Unul dintre scenariile studiului sugerează alipirea comunei Șelimbăr la municipiul Sibiu, măsură ce ar putea aduce mai multe beneficii pentru dezvoltarea integrată a zonei decât declararea localității ca oraș.

PATJ Sibiu este un document complex, cu caracter director și reprezintă programul de dezvoltare social-economică a județului pentru următorii 10 ani. Documentul conține informații privind strategia de dezvoltare spațială, rețeaua de localități, locuirea, zonificarea teritoriului, structura socio-demografică, structura activităților, contextul suprateritorial etc.

Documentaţia PATJ conţine piese scrise şi piese desenate (planşe) cu privire la analiza situaţiei existente; diagnosticul prospectiv şi general; strategia de dezvoltare teritorială a judeţului; Planul de acţiune pentru implementarea prevederilor PATJ; Politici publice teritoriale, programe şi proiecte, precum și mai multe studii de fundamentare, printre care cele istorice și arheologice, cu privire la riscurile naturale sau privind organizarea teritoriului județului, la care ne vom referi în continuare.

Studiul de fundamentare privind organizarea teritoriului județean detaliază multiple disfuncționalități în organizarea teritorială actuală a județului. Printre acestea se numără expansiunea „excesivă și nejustificată” a intravilanului (numită în document „urban sprawl”); lipsa infrastructurii și a serviciilor publice și izolarea rurală.

Concret, studiul subliniază că extinderea neplanificată a intravilanului în zona periurbană a Sibiului, inclusiv în Șelimbăr și Cisnădie, a dus la pierderea terenurilor agricole, la probleme de congestionare a traficului​​, dar și la lipsa sentimentului comunitar în rândul locuitorilor „prin crearea unor spații (cartiere) lipsite de identitate, dar totodată, de cele mai multe ori, și de cele mai elementare dotări sociale sau comerciale”.

Cu referire la infrastructură și la serviciile publice, studiul de fundamentare descrie amănunțit comunele și orașele din județ în care se înregistrează o dotare insuficientă cu servicii publice esențiale și infrastructură tehnico-edilitară, afectând calitatea vieții locuitorilor​​. Spre exemplu: 

„(...) În afară de cinematografe, care au dispărut încă de la rangul anterior, dintre dotările care lipsesc anumitor oraşe de rangul 3 din judeţul Sibiu (e vorba de nouă oraşe: Cisnădie, Avrig, Agnita, Dumbrăveni, Copșa Mică, Ocna Sibiului, Săliște, Miercurea Sibiului și Tălmaciu - n.n.) se numără: tribunalul (de fapt, acesta este specific doar reşedinţelor de judeţ, şi în consecinţă această cerinţă este o eroare a legii), judecătoria şi parchetul (care există doar la Agnita, Avrig și Săliște), notariatul (nu există la Copșa Mică, Ocna Sibiului și Dumbrăveni), spitalul (există doar la Cisnădie și Agnita, în vreme ce la Săliște există o unitate medico-socială), liceul (nu mai există la Ocna Sibiului), hotelul (nu apare deloc sau este subdimensionat faţă de numărul de 50 de locuri de cazare cerut de lege, cu excepţia oraşelor Ocna Sibiului și Miercurea Sibiului, care au și statutul de stațiuni turistice, și a orașului Dumbrăveni), creșa (nu există practic în niciun oraș), muzeul (nu există la Copșa Mică, Dumbrăveni, Tălmaciu, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului), sala de expoziții, etc.

(...)

Majoritatea celor 53 de reşedinţe de comună din judeţul Sibiu deţin dotările, instituţiile şi serviciile enumerate în lege. Există însă și excepții. Loamneș este singura comună care nu deține grădiniță, în vreme ce comunele Ludoș, Alma și Brădeni nu dețin cabinete medicale. Farmaciile și punctele faramceutice lipsesc în majoritatea comunelor din Podișul Secașelor (Loamneș, Păuca, Ludoș), Podișul Hârtibaciului (Mihăileni, Bruiu, Merghindeal, Brădeni, Iacobeni, Alțina, Marpod, Bârghiș), unele comune din Culoarul și Dealurile Târnavei Mari (Alma, Ațel, Dârlos, Hoghilag) și izolat în Mărginimea Sibiului (Poplaca, Râu Sadului, Boița). Câteva comune, chiar dintre cele mari (Șelimbăr, Gura Râului, Târnava, Iacobeni) nu dețin bibliotecă. Situația terenurilor de sport este una dintre cele mai diverse, dar nu toate comunele mai dispun de un teren de sport amenajat”.

Scenariul alipirii Șelimbărului la municipiul Sibiu

Studiul propune câteva scenarii și alternative de dezvoltare pentru ameliorarea situației din județ, iar una dintre acestea se referă la alipirea comunei Șelimbăr la municipiul Sibiu la capitolul urbanizare. 

În cazul județului Sibiu, se menționează în studiul de fundamentare, numărul de centre urbane este destul de ridicat, peste media națională. „Singura comună care ar putea îndeplini criteriile actuale pentru a trece la statutul urban este Șelimbăr, care este însă o comună periurbană a municipiului Sibiu și care în momentul de față funcționează mai degrabă ca un cartier al municipiului (de fapt, mai multe cartiere, având în vedere că este vorba de mai multe localități rurale incluse în această comună)”, scriu autorii studiului.

În document se precizează că este discutabil dacă eventuala promovare a comunei Șelimbăr la statutul de oraș ar aduce beneficii, atât comunei (viitorului oraș), cât și municipiului Sibiu, cu care aceasta întreține relații foarte strânse, subliniind însă necesitatea de îmbunătățire a gradului de dotare și echipare al comunei Șelimbăr, în raport cu populația existentă în acest moment. „Dar o bună parte a populației este angrenată în activități economice și sociale în municipiul Sibiu, fiind vorba așadar de o populație preponderent navetistă, și care totodată beneficiază de dotările existente în municipiu. Din această perspectivă, beneficiile ar putea rezulta mai degrabă din comasarea comunei Șelimbăr cu municipiul Sibiu, prin includerea sa ca și cartier propriu-zis al municipiului, sau prin integrarea ambelor unități administrativ-teritoriale într-o unitate administrativă de nivel superior, de tipul zonei metropolitane (care ar include totodată și alte unități administrative din apropierea municipiului Sibiu)”, scrie în studiul de fundamentare privind organizarea teritoriului județean.

În ceea ce privește numărul de comune din județul Sibiu, acesta s-a stabilizat după anul 2004, când s-au înființat comunele Boița și Alma, precizează autorii studiului: „În momentul de față, numărul de comune este suficient de mare și nu există condiții pentru înființarea de noi comune. În schimb, există un număr de 13 comune care se situează sub pragul demografic de 1500 de locuitori și care, în cazul unei reforme administrative majore la nivel național, ar putea să fie supuse unui proces de comasare sau unificare administrativă”.

Studiul mai propune, pentru îmbunătățirea conectivității dintre localități, modernizarea căilor de comunicație sau dezvoltarea parteneriatelor intercomunitare, fiind oferite ca exemplu grupurile de acțiune locală.

Studiul poate fi consultat aici. Acesta a fost realizat de Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca în baza unui contract de prestări servicii semnat în cursul lunii august 2022 de CJ Sibiu.

Amintim că actualul Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Sibiu (PATJ) a fost elaborat în 2013. În luna octombrie, CJ Sibiu a prelungit valabilitatea documentului, până la finalizarea noii versiuni. Contractul încheiat cu UBB Cluj prevede un termen de realizare a documentației de maxim 36 de luni, adică august 2025, din care 24 de luni sunt alocate actualizării planului și 12 luni pentru avizare și aprobare.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor