Miercuri,
19.06.2024
Cer Senin
Acum
16°C

„Putem să facem destul de multe lucruri cu ce avem acum. De exemplu, să obținem must de bere”. ULBS a inaugurat Ferma Didactică de la Rusciori

„Putem să facem destul de multe lucruri cu ce avem acum. De exemplu, să obținem must de bere”. ULBS a inaugurat Ferma Didactică de la Rusciori

Cu o investiție de aproape 19 milioane de lei, Ferma Didactică de la Rusciori din cadrul Facultății de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului (FȘAIAPM) a ULBS a fost, azi, oficial, deschisă. Aici va fi noua casă pentru 800 de studenți care își văd viitorul în domeniul agriculturii sau care vor să inoveze în industria alimentară. Activitatea fermei este desfășurată pe 37 de hectare de plantații, iar modernizarea a presupus construcția și extinderea noilor spații de studiu și cercetare în cadrul unei clădiri noi, care este și proprietatea universității. „Ne dorim să administrăm întreaga fermă”, a declarat rectorul, referindu-se la aspectul juridic al locației.

Inaugurarea a avut loc într-un miros irezistibil de pâine proaspătă ce venea din unul dintre laboratoarele fermei, cel de tehnologii alimentare, dar și de micii care se prăjeau pe grătar pentru a fi savurați după partea oficială. Din toate bucatele pregătite pentru a marca evenimentul s-au înfruptat și ministrul Culturii, directorul ADR Centru, primarul din Șura Mică, consilierul Ministerului Agriculturii, alături de conducerea universității.

Reabilitarea Fermei Didactice de la Rusciori a presupus crearea unui spațiu educațional și de cercetare pentru cei peste 800 de studenți, dar și pentru cadrele didactice ale FȘAIAPM. Prin intermediul acestui proiect au fost create și modernizate nouă laboratoare de specialitate (de analiză senzorială, de tehnologii alimentare (fermentative și de panificație/morărit), de analiză sol, apă, aer, de genetică și biodiversitate, de protecție a culturilor agricole, de tehnologii agricole, de management și econometrie, inclusiv cercetare-dezvoltare GIS și GPS); patru spații de depozitare aferente laboratoarelor de specialitate; un amfiteatru; o sală de seminar; o sală profesorală; o sală de mese, precum și alte spații administrative și tehnice care susțin activitatea didactică și de cercetare. Totodată, a fost creată o stație pilot de procesare a legumelor și fructelor.

Valoarea nerambursabilă a proiectului a fost de 17,1 milioane lei din totalul de 18,7 milioane lei. Ferma include peste 200 de echipamente și accesorii moderne și poate găzdui concomitent 417 studenți, reprezentând - așa cum au subliniat atât reprezentanții universității sibiene, cât și oficialii prezenți - „un pas important pentru dezvoltarea învățământului agricol și pentru pregătirea practică a studenților, consolidând poziția ULBS ca un pilon al educației și inovării în domeniul agricol din România”.

Laboratorul de tehnologii alimentare fermentative a fost unul dintre cele pe care le-am vizitat și noi, acolo unde Mariana Păcală ne-a explicat cu ce se ocupă echipa din care face parte.

„Cu ce avem acum, putem să facem destul de multe lucruri cu scop didactic, dar și cu scop practic. De exemplu, putem să obținem must de bere; să-l fermentăm și să obținem o bere. Nu chiar produsul finit, pentru că e un produs delicat, cu dioxid de carbon și e îmbuteliat sub presiune. Dar putem să analizăm acest produs. Dar ceea ce e foarte important e că având aceste aparate - și aici, și în celelalte laboratoare - putem să facem cercetare foarte serioasă. Dar și să obținem și produse noi (...) Rezultatele pe care le obținem aici sunt cele pentru lucrările de licență, de disertație, dar lucrăm și pe partea de publicații”.

Ca Tony Blair

Primul care a pus stăpânire pe noile spații ale fermei didactice, încă înainte de a începe partea oficială a evenimentului, a fost mirosul de pâine proaspătă. Acest lucru a determinat ca cele două grupe formate pentru a fi ghidate prin laboratoare, pentru a cunoaște facilitățile fermei, să intre mai ales pe la cel de panificație. Acolo, mai multe tave cu chifle cu mac, cu semințe de susan sau floarea soarelui sau cele cu ceapă au fost produsele care au alungat foamea celor prezenți. Afară au fost amenajate mai multe mese cu produse ale producătorilor locali, iar multe dintre ele fiind pregătite de actuali studenți sau foști absolvenți ai facultății, dar și de producători locali din alte județe. Toată atmosfera a fost întreținută și de cântece populare live. A fost ca un mic festival gastronomic care a încununat finalizarea unui proiect care, din câte s-a înțeles, a fost plin de birocrație.

Înainte de aceasta însă, a avut loc partea oficială a evenimentului, cu discursuri. Raluca Turcan, ministrul Culturii, a vorbit despre sumele atrase de Sibiu pentru educație. A profitat de situație pentru a sublinia că acest lucru s-a întâmplat „datorită guvernării”. Ea a mai menționat că „ULBS și Academia Forțelor Terestre au finalizat anul acesta proiecte de 42 de milioane de euro pentru digitalizare”.

Simion Crețu, director ADR Centru, a vorbit despre importanța domeniului educației, dând exemplul fostului premier al Marii Britanii: „Tony Blair, în timpul mandatelor sale, a pus educația pe primul loc în programul de guvernare, deoarece nevoile erau mari”. Acesta a ținut să laude județul Sibiu, declarându-l ca fiind „unul dintre cele mai dezvoltate județe din România, iar calitatea vieții aici este superioară, cu un salariu net ce depășește 1000 de euro”, precizând că și universitatea a contribuit la aceasta.

Singura comună cu facultate

Valentin Ristea, primarul din Șura Mică, a fost prezentat de decanul facultății drept „singurul primar care are în comună o facultate”. „Pomicultura are o tradiție îndelungată în Șura Mică. Aici s-au replantat diverse soiuri de pomi începând cu anii 1960 în fostele vii; așa au luat naștere mai multe arii de pomi fructiferi cu producție mare, în special destinată exportului, dintre care piersicile erau cele mai căutate. A fost creat soiul Raza de Soare, care era cel mai căutat. Vagoanele care plecau din gară aveau la mijloc cuburi de gheață. Propun ca Raza de Soare să rămână marcă și amprentă pentru generațiile pe care vreți să le formați”, a spus primarul.

Ionuț Diaconeasa, consilier în cadrul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Regionale, a subliniat că FȘAIAPM este „singura din regiunea Centru care pregătește studenți pentru agricultură. Deși tehnologia avansează, există încă tineri care aleg să se îndrepte spre zona rurală și agricultură”.

Rectorul ULBS, Sorin Radu, a completat-o pe decanul facultății, Camelia Sava, care a spus că „mai am o rugăminte la Ministerul Agriculturii”. Acesta a dat de înțeles că prezența universității la Rusciori încă nu e deplină: „Ne dorim ca universitatea să administreze această fermă într-o formă mai coerentă din punct de vedere juridic. Ferma a fost creată pentru studenți, oferindu-le condiții de pregătire profesională în domenii de top”.

„Cu ajutorul aparaturii destinate agriculturii de precizie (receptori GPS, ghidaje uniplot, drone cu softuri speciale, senzori pentru evaluarea în timp real a indicilor de calitate ai fiecărei lucrări, etc.) instruim studenții în aplicarea la nivel de fermă a unor tehnici moderne privind diagnosticarea stării de vegetație a culturilor agricole și executarea de lucrări rezultate din această diagnoză de precizie. În felul acesta sunt îndeplinite două obiective ale agriculturii contemporane, respectiv eficiența utilizării resurselor și protecția mediului prin transformarea sistemelor de agricultură convențională în sisteme de agricultură durabilă. Aceasta este o cerință importantă a prezentului în economia bazată pe cunoaștere și oferă soluții la ceea ce înseamnă creșterea producției agricole în condițiile protecției mediului pentru generațiile viitoare”, a concluzionat decanul Camelia Sava.

Interviu

După turul prin noua clădire a fermei didactice de la Rusciori, am întrebat-o pe Camelia Sava la ce rezultate ne așteptăm să iasă de aici și de ce a fost grea realizarea.

Ce suprafață are în prezent ferma didactică și ce fel de plantații?

Este o fermă în suprafață de 37 de hectare, pe care majoritatea suprafeței este plantată cu măr – cultură pomicolă. Dar avem și o suprafață de 3 hectare nouă, care este în sistem intensiv și care are toate facilitățile - de acoperire împotriva grindinei, sisteme de irigare performante, se poate lucra mecanizat, unde avem toate speciile pomicole, pornind de la cireși, piersici, caise, prun, măr, pentru a le arăta studenților și a putea să învețe pentru fiecare specie tipul de lucrări care se realizează.

E gândită ca o fermă pomicolă didactică și am încercat să avem din fiecare soi al speciei câteva exemplare.

Ce rezultate ne așteptăm să iasă de aici?

Deja avem un proiect Horizon, finanțat cu fonduri europene (este vorba despre un proiect ce are ca obiectiv principal este facilitarea creșterii capacității de adoptare și integrare a inovațiilor din domeniul bioeconomiei – n.n.).

Având în vedere numărul mare de aparatură și echipamente din laboratoarele de aici, așteptăm să depunem aplicații la următoarele apeluri pentru cercetare și desigur pentru publicații în urma acestor cercetări.

Cercetările vor fi tot în domeniul pomiculturii?

Cercetările vor fi interdisciplinare - pe domeniile agricultură, industrie alimentară, siguranță alimentară, biodiversitate, genetică. 

Totuși, plantația de măr fiind una veche, de peste 70 de ani, e o sursă de germoplasm extrem de valoroasă care poate fi utilizată. Din cauza schimbărilor climatice, rezistența soiurilor noi este destul de scăzută, dar acestea au rezistat în timp la toate vicisitudinile atmosferice, respectiv au o rezistență nativă, și putem să creăm cu ele apoi soiuri noi.

Ne așteptăm și la invenții?

Sperăm să scoatem și brevete de invenții pentru tehnologii moderne, pe industrie alimentară.

Ați spus în cadrul prezentării că mai aveți o rugăminte la minister. Care e aceasta?

Vrem să administrăm întreaga fermă; acum în proprietate avem doar clădirea.

Ați spus că și implementarea proiectului a fost dificilă. De ce a fost greu?

Imediat după ce lansezi anunțurile de licitații vin foarte mulți ofertanți - și pentru construcție, și pentru proiectare. Din păcate, noi am fost ghinioniști. Am avut o firmă de proiectare din Satu Mare, am lucrat foarte greu cu ei. Apoi, în momentul în care firma de construcție a câștigat licitația, o firmă cunoscută în județ a contestat rezultatul și acest lucru a durat timp de doi ani. Noi nu am dorit să favorizăm pe cineva, am dorit ca la finalul proiectului să dormim liniștiți.

În general, e vorba de partea birocratică. În momentul în care am scăpat de acest lucru, totul a mers bine. Echipa de management, chiar dacă a fost mică, s-a perfecționat în timp. Am învățat și am avut parte de un constructor care a ridicat toată clădirea timp de un an și câteva luni. Iar pentru echipamente au venit firme de top din țară, care au adus aparatura așa cum s-a cerut prin caietul de sarcini.

Foto principală: ULBS

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

2 comentarii

Newman

Acum 1 săptămână

Se reface ferma partidului cu alta denumire.
Raspunde

SIBIAN

Acum 1 săptămână

Sa vedem ce specialisti mai sunt de la care sa aiba ce invata viitorii holticultori !
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus