Săptămâna viitoare se deschide șantierul Gușterlandului. Opinie: 16 motive pentru redimensionarea proiectului

Proiecte în care administrația locală investește zeci de milioane de lei sunt demarate fără ca multe din întrebările sibienilor interesați să își găsească un răspuns. Este o concluzie a opiniei redactată de un sibian pe subiectul Gușterlandului, proiect al cărui șantier a fost anunțat a fi deschis săptămâna viitoare.

Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a anunțat că în cursul săptămânii viitoare va fi inaugurat șantierul zonei de agrement din dealurile Gușteriței, proiect care a primit numele de Gușterland. Proiect lansat de actualul primar al Sibiului în campania electorală din 2020, Gușterlandul a ajuns în faza de execuție în cadrul unui contract semnat în luna noiembrie a anului trecut cu sibienii de la Con-A Operations. Cu o valoare de 54,87 de milioane de lei, contractul prevede realizarea proiectului tehnic și a execuției zonei de agrement într-un termen de 15 luni, termen în care nu intră și lunile de iarnă.

„Săptămâna viitoare se deschide șantierul. Vrem să vă arătăm cum arată Gușterița acum și cum va arăta când va fi gata”, a anunțat primarul Astrid Fodor, în cadrul unei conferințe de presă organizată în cursul zilei de marți.

Așa arată, în prezent, o parte din pășunea peste care va fi construit Gușterlandul

De la atribuirea contractului, proiectul a suferit câteva modificări, motiv pentru care luna trecută Primăria Sibiu a depus din nou proiectul la Agenția de Protecție a Mediului. „O măsură de precauție”, au motivat reprezentanții administrației locale, care au anunțat că au decis să pună din nou în dezbatere Gușterlandul în contextul în care intenționează să atragă fonduri europene nerambursabile pentru execuția acestuia.

Varianta revizuită a proiectului atrage criticile lui Jens Kielhorn, inginerul care locuiește în cartierul Gușterița, autor al mai multor opinii pe subiectul unor investiții publice și membru al Consiliului de administrație al Tursib, printre altele. 

Redăm mai jos opinia transmisă de Jens Kielhorn, formulată – totuși – în contextul în care lucrările au fost anunțate a fi demarate în cursul zilelor următoare. 

Observații asupra proiectului „Amenajarea unei zone de Agrement și Ecoturism pe dealurile Gușterița (Gusterland)”

Introducere

Doresc să clarific de la bun început că  nu resping în mod fundamental proiectul, dar consider că este absolut supradimensionat. Această supradimensionare duce la faptul că obiectivul menționat în Memoriu (p. 5) drept justificare a proiectului „Valorificarea patrimoniului istoric și natural din Gușterița” nu este atins, ci contracarat. Întrebarea este despre ce patrimoniu vorbeşte Memoriul. Patrimoniul istoric este în primul rând monumentul din Primul Război Mondial, care nu este menționat în Memoriu. Patrimoniul natural este pășunea seculară a sașilor transilvăneni, care va fi distrusă funcțional și vizual. În opinia mea, terasa panoramică și un loc de joacă mai mare, nesupravegheat în apropiere ar fi fost suficiente.

Detalii

1. Este surprinzător că, potrivit Certificatului de Urbanism (eliberat de Primărie), pentru un proiect de această amploare nu este necesar un PUZ. La fel de surprinzător este faptul că de data aceasta, Primăria nu a desfășurat o consultare publică înainte de a licita lucrările, așa cum face de obicei chiar și pentru proiecte mici, cum ar fi străzile cu sens unic sau modificările traseelor de autobuz. De ce planurile acestui proiect nu sunt publicate și nu sunt disponibile cetățenilor interesați, nici măcar la cerere?

2. Un alt aspect este lipsa desăvârșită în Memoriu a unui concept de operare pentru parcul de agrement. Nu se precizează cine va administra Gușterland, un operator privat (prin licitație) sau un operator public (Primăria) sau ce costuri anuale de operare și întreținere vor apărea pentru contribuabili pe lângă costurile de investiție de peste 60 milioane lei. Lipsește complet o analiză cost-beneficiu. Care este deficitul anual estimat și cum va fi finanțat acesta în vremurile de criză care se așteaptă în curând în Sibiu, datorită migrației industriei auto către Orientul Îndepărtat? De ce orașul face concurență inițiativelor private ușor accesibile din Păltiniș (Arka-Park, Arena Platoș)? Este într-adevăr operarea unui parc de distracții o sarcină a orașului?

Sursa foto: Jens Kielhorn

3. Nu există informații despre orele de funcționare planificate, de exemplu, dacă parcul va fi deschis pe tot parcursul anului sau doar în sezonul estival (ca de exemplu, lacul Binder). Nu se spune nimic despre orele de deschidere. Va fi închis seara? De ce este necesară o iluminare completă? Vor exista tarife de intrare pentru pietoni și bicicliști sau doar pentru utilizarea atracțiilor? Va fi întregul teren împrejmuit? Dacă da, va mai exista o posibilitate de a ocoli terenul pe drumul existent pentru vehicule și pietoni până la monument?

4. Lipsesc complet un studiu de trafic și un concept de trafic. Nu ar trebui să se urmărească, într-un proiect de această amploare cu pretenții ecologice, ca majoritatea vizitatorilor să vină cu mijloace de transport public? Ce modal split se așteaptă? De ce sunt atrase mașinile pe drumul lung prin Str. Răchiței cu 300 de locuri de parcare într-o vale îngustă? De ce nu se înființează un autobuz navetă din centrul orașului (de exemplu, gară, unde sunt întotdeauna locuri de parcare libere) spre Gușterland și se renunță la locurile de parcare? Care vor fi costurile parcării? Cum se va preveni ca oamenii să evite parcările scumpe și să parcheze cum vor ei  de-a lungul Str. Răchiței pe zonele verzi? Accesul la Str. Răchiței ar trebui să fie restricționat cu excepții pentru rezidenți și autobuzul navetă printr-o barieră. Astfel, acest drum de câmp actual nu ar trebui să fie extins la tripla sa lățime, așa cum este prevăzut în Masterplanul de Transport, cu toate exproprierile și defrișările asociate.

Sursa foto: Jens Kielhorn

5. Toate atracțiile și toate căile parcului sunt prevăzute să fie iluminate, deși este complet neclar dacă parcul va fi deschis pe întuneric. Iluminarea ridică problema poluării luminoase a zonelor neiluminate până acum, afectând negativ flora și fauna.

6. Până acum, zona planificată a fost folosită ca pășune comunală a fostei localități preponderent săsești Gușterita (Hammersdorf). După unirea cu Sibiul, acest patrimoniu comunitar secular al Hammersdorf-ului a trecut în posesia orașului Sibiu. Până în prezent, zona este folosită ca pășune pentru oile, vacile și caprele fermierilor din zonă. Este vorba de un peisaj cultural format de-a lungul generațiilor prin pășunat, fiind astfel foarte valoros din punct de vedere ecologic și aproape unic în Europa. Acestea ar trebui să fie păstrate (vezi https://transylvanian-wood-pastures.eu/). Din păcate, se pare că proiectul Gușterland, care ar trebui să păstreze patrimoniul natural, va realiza contrariul. Natura va fi distrusă. În special prin parcarea uriașă (aproximativ 4000 mp), care este planificată exact peste actuala adăpătoare de animale și pentru care pârâul ce alimentează astăzi această adăpătoare va fi umplut. De asemenea, pentru instalația de schi estival (aproximativ 4000 mp), o pășune va fi acoperită cu plastic. Ar trebui, prin urmare, să se verifice dacă pășunatul va fi permis și în cadrul parcului de distracții. Numai așa se poate menține pe termen lung structura peisajului. Parcarea și instalația de schi estival nu sunt sustenabile din punct de vedere ecologic. Ar trebui să se renunțe la ele.

Sursa foto: Jens Kielhorn

7. În Memoriu nu se menționează câți și ce copaci vor fi tăiați. Soarta teilor bătrâni din spatele monumentului și a stejarilor vechi răspândiți pe teren este complet neclară. Având în vedere experiențele anterioare cu acțiuni de defrișare neglijente și inutile ale administrației orașului, în special pe malul Cibinului, sunt necesare măsuri de precauție.

8. Lărgirea/astuparea Str. Răchiței, care în prezent este de fapt un drum de câmp, nu face parte din Memoriu. Această extindere a drumului într-o zonă până acum naturală va duce la o presiune de construcție puternică asupra zonelor verzi adiacente (inclusiv construcții ilegale), așa cum am văzut deja în alte locuri (de exemplu în Cisnădioara, cartierul Arhitecților). Este de temut o urbanizare haotică și o extindere necontrolată, cu distrugerea corespunzătoare a naturii. Prin urmare, accesul prin Str. Răchiței și efectele sale ar trebui incluse în studiul de impact asupra mediului al acestui proiect. În cele din urmă, Str. Răchiței eva fi  extinsă special doar pentru Gusterland. Un studiu de trafic, care din păcate nu a avut loc și care ar trebui să evalueze mai multe variante alternative, ar trebui realizat urgent. Ar trebui prevenită creșterea semnificativă a traficului în această zonă ecologic sensibilă, de exemplu, prin autobuzul navetă propus mai sus și prin restricționarea accesului pentru autoturismele private. Astfel, ar putea fi eliminată și parcarea supradimensionată, care ar distruge fatal acest mic bazin.

9. La fel ca toate celelalte componente ale acestui proiect, și clădirea administrativă uriașă este supradimensionată. Nu este clar în Memoriu de ce sunt necesare aceste spații. Și aici ar trebui să se planifice cât mai restrâns posibil pentru a menține costurile de operare reduse.

10. Pentru pista de vară de bob se menționează în Memoriu o lățime a traseului de 3 m. Această lățime nu este justificată și ar avea prin lățimea sa un impact semnificativ asupra naturii.

11. În două locuri, poteca pietonală va trece printr-un tunel sub linia de înaltă tensiune. Construirea tunelului înseamnă, prin urmare, că trecerea pe sub linia electrică fără tunel, cum este acum, este periculoasă?

Sursa foto: Jens Kielhorn

12. Pista de ciclism mult lăudată are doar 3,34 km lungime. Este dezamăgitor că, cu un buget de peste 60 milioane lei, nu se pot amenaja mai mulți kilometri de pistă de biciclete. În loc să se realizeze decorațiuni scumpe (iluminare, clădire administrativă, lift pentru persoane cu dizabilități, schi de vară etc.), banii ar trebui investiți în mai mulți kilometri de pistă de biciclete.

13. Pista de schi estival planificată este menționată în Memoriu o dată ca pistă de antrenament și o dată ca pistă pentru începători. Ce ar trebui să fie, de fapt? Nu se precizează nimic despre materialul folosit și compatibilitatea acestuia cu mediul. Este în orice caz discutabil să se acopere suprafețe ecologice valoroase cu materiale sintetice.

De asemenea, nu este clar ce lucrări de terasare sunt necesare pentru a nivela pista de schi estival.

14. Protecția aerului (Memoriu p. 35+47): aici se ia în considerare doar traficul pe durata construcției, nu și traficul suplimentar al vizitatorilor.

15. Impactul vizual asupra mediului (Memoriu p. 48): Impact pozitiv asupra peisajului prin aspectul îngrijit: zona este astăzi atât de frumoasă peisagistic, încât prin amenajarea unei infrastructuri de agrement discutabile nu poate avea decât un impact negativ.

16. Impactul asupra climei (Memoriu p. 48): și aici lipsește mențiunea efectului negativ al traficului auto suplimentar.

Concluzie

Închei cu rugămintea de a reconsidera dimensiunea acestui proiect, de a crea un concept de trafic ecologic sustenabil și de a renunța în special la parcare, clădire administrativă și pistă de bob. Înainte de realizare, ar trebui efectuat un PUZ corespunzător cu participarea cetățenilor. Nu poate fi acceptat ca cetățenii să fie puși în fața faptului împlinit.

Memoriul se găsește la adresa: https://www.turnulsfatului.ro/uploads/media/2024/5/22/memoriu-de-prezentare-primaria-sibiu-gusterland-2bky.pdf

Observații se pote face la adresa: [email protected]

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro