O fotografie în care un tânăr lector universitar de la Universitatea București poartă o fustă, un top, sandale și pălărie a provocat o adevărată isterie pe Internet. Fotografia l-ar înfățișa pe lectorul universitar dr. Andrei Nae, care predă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universității din București, iar reacțiile au însemnat peste 5.600 de comentarii și peste 7.000 de distribuiti.
Fotografia a apărut pe pagina de Facebook a jurnalistei Mara Bănică, iar Universitatea București a explicat prin purtătorul de cuvânt că Andrei Nae are dreptul să se îmbrace cum crede de cuviință.
Sursa foto: Facebook / Mara Bănică
„Trăim într-o țară democratică. Domnul n-a venit indecent, expunând lucruri care nu se expun. Există un cod de etică și incluziune, așa cum obligă legea, ce punct de vedere aș putea să formulez? Trăim într-o țară în care oamenii au libertatea să se exprime. Cu siguranță nu sunt prevederi care să te oblige să te încalți cu pantofi de o culoare sau cu pantaloni nu știu de care. Regulile sunt în limitele legii. Un astfel de regulament ar fi împotriva Constituției. Nu poți să dai un regulament care nu respectă legislația națională”, a declarat Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al instituției.
Sursa foto: Facebook / Ștefan Baghiu
Ștefan Baghiu (foto sus, în centru), lector la Facultatea de Litere și Arte a ULBS și membru în colectivul redacției revistei Transilvania, este și el de aceeași opinie, explicând faptul că în final hainele nu sunt altceva decât ”efectiv bucăți de pânză care nu înseamnă nimic”, iar românii ar trebui să depășească mentalitatea colectivă ”în care unii sunt "proști" sau "încuiați" (și se sperie de bărbați în rochii) și alții sunt "deștepți" sau "deschiși"”, a transmis el într-un comentariu pe pagina sa de Facebook.
”Motivul central aici este că avem o cultură critică inerțială la nivel de mase, care nu este bazată pe lecturi sau pe comunicare, ci pe transmitere de informații - deseori false. Trebuie să știm că ceea ce învățăm și ceea ce e "cunoaștere fermă" este deseori fals sau incomplet. Există un esențialism care definește educația formală de la noi, iar toate formele de teorie critică care ar putea intra în școli sunt văzute drept "capricii" sau "mode" sau "ideologii". Nu știm, la nivel general, că a cere bărbaților să se îmbrace ca bărbați e probabil cea mai ideologizată formă socială de care dispunem și care ni se manifestă. Să știi asta nu înseamnă neapărat "să te îmbraci în femeie". Eu mă îmbrac în "bărbat" (and kind of like that) deși știu asta foarte bine. Dar, pe scurt, nu știm că ceva e ideologie până nu ni se spune - cu teroare - că ne va distruge societatea "non-ideologică" - adică societatea "naturală", dar care de fapt e supracontrolată, atât prin discurs, cât și prin inerția tradiției. Nu e simplu de schimbat așa ceva și nici nu avem mecanismele să o facem: Nae mai dinamitează aceste categorii fixe, dar trebuie să se producă o "revoluție interioară", cum cerea Ibăileanu la 1911 (ca să nu mai fim, spunea el acum 113 ani, clasiști sau să devenim feminiști). Să nu ne mințim - fără o reconsiderare a tipului de educație pe care îl oferim, fără a scoate oamenii din obscurantism prin lectură și cunoaștere universală și gratuită, față de care statul să aibă o răspundere capitală - nu prea avem cum să schimbăm ceva în societatea noastră”, spune profesorul sibian.
El se referă și la faptul că românii, de obicei, văr într-un profesor un model, un reper, o valoare, iar unn profesor nu este un model pentru ceea ce este el, ca persoană, ci pentru cum împlinește o imagine de model.
”Dacă predă "ce trebuie" este bun. Dacă arată "neutru" este bun. Este, deci, un model prestabilit: un profesor este un model "dacă" devine fix ceea ce se așteaptă societatea să fie. Asta ar însemna că modelele noastre trebuie să fie de fapt proiecțiile noastre - ceea ce e destul de problematic. Un model este și o persoană care te face să te schimbi, care te face să vrei să știi lucruri, nu unul pe care îl imiți ca să devii o proiecție prestabilită. Aici paradigma culturală românească, de cultură mică ce nu prea poate inova (nu are puterea, resursele, invstițiile, tehnologiile pentru a inventa civilizațional, e în periferia inovației) - aceea imitațională - se întâlnește cu marea paradigmă modernă a funcționarului public - peste care nu poate trece.
Funcționarul public - profesorul aici - trebuie să fie fad, șters, nepersonal, non-dialectic. El mediază între un "eu prezent" și un "eu viitor", ceea ce înseamnă că el nu se poate pune în calea acestei transformări.
Profesorul - ca psihologul, omul de la ghișeu etc. - trebuie să fie neutru, să nu iasă în evidență, tocmai pentru a nu mă distrage la o transformare prestabilită. Ca parte dintr-un mecanism social tot mai mecanicizat, el trebuie să fie element care asigură fluiditatea mecanismului (cunoașterea curge, transformă, dar nu prin blocaje, ci prin eliminarea lor, prin reducerea lor). Dacă apare cum e el de fapt distruge sistemul, blochează mecanismul, tocmai pentru că îl umanizează - devine deci uman, se reumanizează în termenii lui Freire. Așa ceva e inacceptabil, tocmai pentru că atunci ne dăm seama că sistemul este făcut din oameni, ceva ce ne poate distruge, ceva ce ne poate compromite”, mai spune profesorul.
Ștefan Baghiu concluzionează explicând că ”atacul la adresa lui Nae este și un astfel de atac de frică”.
”Queer-ul are această calitate de virus în sistem, tocmai pentru că ne amintește că sistemul e uman. Asta ne distruge ideea că suntem aici în siguranță, într-o structură autonomă care ne veghează. Poate mai mult decât spaima "valorilor care s-au pierdut", aici avem spaima "umanizării sistemului", care e poate și mai mare pentru o societate conservatoare ca a noastră”, a scris Baghiu pe pagina sa de Facebook.
Cine este profesorul Andrei Nae
Andrei Nae este lector la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine unde predă cursul de masterat ”Jocurile video şi identitatea culturală” şi cursul opţional ”Introducere în studiul jocurilor video ca medii narative” pe lângă seminare de practica limbii engleze şi literatură americană, notează ziarul Adevărul.
Începând cu 2019 este directorul proiectului de cercetare "Discurs colonial în jocurile video" finanţat de UEFISCDI.
Andrei Nae a publicat mai multe studii sub forma de cărţi, capitole şi articole printre care se numără monografia Immersion, Narrative, and Gender Crisis in Survival Horror Video Games publicată de Routledge în 2021”.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: stefan baghiu ulbs , sștefan baghiu , cine e andrei nae , profesor universitar imbracat , profesor , ulbs
Vizualizari: 19160
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Dincă Constantin
Acum 3 ore
Sibiu 2025
Acum 3 ore
Sibian
Acum 3 ore
Baciul obsecvios
Acum 4 ore
Hermannstadt