O tânără din Venezuela stabilită în Sibiu a mers acasă să voteze. „Dacă știau că ești împotriva guvernului, nu îți dădeau mâncarea. Fac poze la proteste, văd cine protestează”

Yeni, un nume fictiv ales pentru o tânără care lucrează de mai mulți ani în Sibiu, a mers acasă, în Venezuela, pentru a participa prin votul ei la scoterea țării de sub dicratură.  

HotNews a vorbit cu ea despre protestele violente care au cuprins țara după ce liderul autoritar, Nicolas Maduro, și-a anunțat victoria în alegeri, deși procesele verbale de la secții arată că a obținut doar 30%, în vreme ce candidatul opoziției a câștigat cu 67%.

Yeni are 26 de ani și a venit în România, la Sibiu, unde lucrează într-o companie internațională de limbă spaniolă. S-a întors acasă să voteze.

Tânăra povestește pentru HotNews cum a încercat regimul din Venezuela să împiedice procesul electoral: „Au deschis secția doar după ce o persoană în vârstă a leșinat și au venit niște jurnaliști”.

Yeni s-a mutat în Sibiu în 2021, unde lucrează la un call center în limba spaniolă. S-a întors acasă, în Venezuela, după trei ani, pentru a-și vizita familia și pentru a vota la aceste alegeri pe care le consideră foarte importante.

Cum să votezi într-o dictatură

Nu a fost ușor să voteze. A trebuit să aștepte opt ore în fața secției de votare.

„Deși trebuiau să deschidă secțiile la 6 dimineața, se făcuse aproape 10 și continuau să ne ignore ținând ușile închise sau inventând scuze cum că aparatele de vot nu funcționau sau că nu ajunseseră martorii. Toate astea pentru a ne descuraja să votăm. Au deschis abia în momentul în care o persoană în vârstă, care stătea la coadă, în soare, de atâta timp, a leșinat, și au apărut câțiva jurnaliști.”

Yeni consideră că s-a schimbat ceva în societatea venezueleană în ultima perioadă. Că nu îi mai poți distinge dintr-o privire pe cei care sunt de partea guvernului, așa cum o făceai înainte, după modul de a vorbi, de a fi, oamenii din categoriile sociale defavorizate, explică ea.

Cu aceștia membri ai guvernului organizau întâlniri recurente pentru a le insufla ideologia și a împărți pachete cu mâncare. „Acum nu mai poți să-ți dai seama cine e pro-guvern și cine nu.”

Această polarizare socială creată de guvernul socialist pe parcursul ultimelor decenii, este definită de specialiști ca fiind poziționarea radicală a persoanelor sau grupurilor de o parte sau de alta a dezbaterii. O poziționare exclusivă, în care fiecare parte neagă legitimitatea celeilalte, în general cu o încărcătură emoțională puternică și cu reverberații în viața personală.

Sursa foto: Pixabay

Ideologia din Venezuela care a destrămat familii și prietenii

„Inclusiv membri ai familiei mele nu și-au vorbit ani de zile, până de curând. Eu aveam 11 ani când o colegă de școală a venit și mi-a spus că nu mai putem fi prietene cu o altă fată pentru că ea și familia ei erau chaviști (n.r.- adepți ai fostului președinte Hugo Chavez). Te întrebi: de ce vorbesc copiii despre lucruri din astea?”, povestește Yeni.

Tânăra îmi explică că a crescut într-o țară unde, în fiecare cartier, existau persoane plătite de guvern, jefes de calle („lideri de stradă”) pentru a împărți pachete cu mâncare, alături de care ofereau și flyere cu ideologie politică:

„Dacă știau că ești împotriva guvernului, nu îți dădeau mâncarea. Aceleași persoane fac poze la proteste, văd cine protestează și depun plângeri împotriva lor.”

Proteste cu oale și tigăi în cartiere care nu au protestat niciodată

În timp ce merge cu autobuzul spre Caracas, Yeni vede grupări militare. Dar este liniște, „ca și cum cineva ar fi murit, ca și cum țara ar fi murit,” îmi explică fata.

Când intră, însă, într-unul dintre cartierele sărace, cocoțate pe dealurile ce împrejmuiesc centrul, aude sunete de oale și tigăi (cacerolazo), o formă de protest pașnic care a caracterizat guvernele chavist și madurist încă de la început. E deja seară…

„Cartierele astea nu au protestat niciodată pentru că au fost mereu ușor de cumpărat. Cei care obișnuiau să protesteze aparțineau mai degrabă claselor medii, pentru că își vedeau nivelul de viață afectat cu adevărat. Ce se întâmplă acum este total diferit.”

Este 29 iulie, luni dimineața, și Yeni se află în autobuzul care o duce din San Diego, provincia Valencia din Venezuela, în Caracas. În ziua următoare va lua zborul înapoi spre România.

Peste 1000 de persoane dispărute și 13 ucise în timpul protestelor

Grupuri private de Telegram și conturi de Instagram abundă de video-uri care expun fără filtru ce înseamnă o dictatură, scrie Hotnews. Mii de venezueleni din toate colțurile țării au ieșit în stradă să protesteze și să ceară rezultate verificabile. Pe buzele tuturor se află numele Mariei Corina Machado și a candidatului desemnat de ea, Edmundo González.

După numele lui Nicolás Maduro urmează strigăte puternice: „coño de tu madre” și „maldita basura, no te queremos” („gunoi blestemat”, „nu te vrem”). Pe 30 iulie mai mult de 1000 de persoane erau declarate dispărute și treisprezece omorâte în timpul protestelor. Cel puțin cinci statui ale lui Hugo Chavez au fost dărâmate în timpul manifestațiilor. Dar rămâne la putere.

Sursa foto: Arhiva personală

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi