Răspunsul Muzeului Brukenthal după subiectul brățării (non)dacice: Limbajul istoricului este în ”condițional-optativ”. ”Programul secretariatului astăzi a fost aglomerat”

Actualizare sâmbătă 21 septembrie, ora 9.29

(n.r. inițial, din greșeală, redactorul a scris actualizare duminică, în loc de sâmbătă)

Directorul general al Muzeului Național Brukenthal, Alexandru Chituță, susține într-un răspuns transmis Turnul Sfatului că s-a corectat termenul ”brățară dacică” în ”brățară antică” pe pagina de Facebook înainte de a primi mailul transmis de ziar, deoarece așa s-a considerat că e mai bine, însă nu este nici acum sigur că s-a procedat corect.

”Există mai multe materiale de presă și stiri care vorbesc de această brățară dacică ce va fi expusă la Sibiu. Unul dintre video-urile de prezentare a brățării, prezentată de specialistul în arheologie prof. univ. dr. Carol Căpiță  are acest titlu de „brățară dacică”. Am considerat, după citirea comunicatului, că este mai bine să menționăm brățară antică, chiar dacă în presa scrisă și tv de până acum s-a vorbit de brățara dacică”, transmite Chituță.

El spune însă că istoricul citat de Turnul Sfatului, Marian Țiplic, ar fi dat o indicație și că nu ar fi o chestiune obligatorie.

”Observ însă din materialul dvs, că dl. Marian Țiplic afirmă „Corect ar fi să vorbim despre geți până la începutul sec. I d.Chr.”

Așadar, dl. profesor folosește în limbajul domniei sale modul  condițional-optativ. Acesta este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită (optativ își are originea în latinescul „optare“, care înseamnă a dori). Să înțelegem, așa cum se menționează în articolul dvs că este mai degrabă o dorință decât o chestiune obligatorie, sau...?”, se întreabă directorul Muzeului Național Brukenthal.

De asemenea, el susține că editarea pe pagina de Facebook s-a făcut înainte de primirea mailului de la Turnul Sfatului și susține că nu a știut de solicitarea ziarului decât la ora 19, în plus, precizează el nu înțelege de ce un articol la care e semnalată o actualizare are un alt titlu decât cel inițial.

Redăm integral schimbul de mesaje avut între autorul articolului și directorul Muzeului Național Brukenthal.

Mail transmis de Alexandru Chituță la ora 18.49

bună seara

în legatură cu emailul dvs adresat astăzi la ora 13.26 și cf cu materialul publicat

Gafă a Muzeului Brukenthal: ”brățara dacică” de dinainte de daci. Istoric: ”Ar fi de făcut o corecție”. Muzeul corectează pe Facebook, dar tace

fac următorul răspuns:

1.Emailul dvs a fost adresat la ora 13:26 iar Muzeul a făcut editarea pe facebook la ora 12: 45! Nu aveam cum „să tăcem” dacă s-a făcut editarea înainte de emailul primit.

Am observant că materialul a apărut pe pagina dvs www.turnulsfatului.ro la ora 11:22. Dacă emailul dvs a fost primit pe adresa [email protected] cum puteam să răspundem înainte de publicarea materialului. Vă rog frumos să ne răspundeți cum puteți dvs face acest lucru și vom învăța și noi?

2. Programul secretariatului astăzi a fost aglomerat și nu am avut cum să vă răspundem într-un timp droit de dvs. În baza colaborării Muzeului Național Bruekenthal cu Turnul Sfatului, așa cum s-a întâmplat de cele mai multe ori, diferitele solicitari (și din partea dvs) au venit direct la nr. de tel. 0745398885, adică la numărul personal. Astăzi nu am primit niciun mesaj cu privire la subiectul dvs.

Așadar, consider că afirmațiile „Muzeul corectează pe Facebook, dar tace”  și „Turnul Sfatului a trimis Muzeului Brukenthal un mail care semnala eroarea și în care se solicita un punct de vedere. Nu a venit niciun răspuns, însă mesajul de pe pagina de Facebook a instituției a fost schimbat.” sunt mincinoase și malițioase.

3. Există mai multe materiale de presa și stiri care vorbesc de această brățara dacică ce va fi expusă la Sibiu. Unul dintre video-urile de prezentare a brățării, prezentată de specialistul în arheologie prof. univ. dr. Carol Căpiță are acest titlu de brățară dacică. Am considerat după citirea comunicatului că este mai bine să menționăm brățară antică.

Observ însă din materialul dvs, că dl. Marian Țiplic afirmă „Corect ar fi să vorbim despre geți până la începutul sec. I d.Chr.”

Așadar, dl profesor folosește în limbajul domniei sale modul  condițional-optativ. Acesta este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită (optativ își are originea în latinescul „optare“, care înseamnă a dori). Așadar este mai degrabă o dorință decât o chestiune obligatorie.

Acesta este comunicatul nostru, așteptăm răspunsul dvs la întrebarea adresată și linkul cu răspunsul Muzeului Național Brukenthal.

Va mulțumesc

cu respect,

Alexandru Constantin CHITUTĂ

Răspunsul transmis de Turnul Sfatului, semnat de Alin Bratu, la ora 19.14

Bună,

1. Articolul inițial a fost publicat la ora 11.22, ulterior a fost descoperită eroarea din el și s-a trimis mailul, iar apoi s-a făcut actualizarea, așa cum apare și acum pe site. Veți vedea pe pagina de Facebook a Turnul Sfatului ora la care a fost publicat primul articol, iar ulterior al doilea. (11.28 e ora apariției pe Facebook a articolului inițial și la ora 16.56 a apărut actualizarea). Deci sunteți în eroare.

Din ce văd eu, editarea dvs. pe Facebook s-a făcut la ora 12.19, nu la 12.45 așa cum susțineți, deci chiar mai devreme (vedeți poza de deschidere din articol), deci s-ar putea să nu fie ceva sincronizat în aplicație sau să se fi făcut editări repetate.

Nu e scris nicăieri în articol că în urma mailului transmis de către noi ați schimbat cuvintele pe Facebook. Este precizat însă că deși s-a corectat eroarea pe Facebook, nu ne-ați explicat și de ce, deși am solicitat asta în mail.

2. În colaborarea mea cu dvs. niciodată nu mi-ați declarat nimic la telefon, m-ați rugat să trimit mail. Asta am făcut și acum, am sărit prima etapă, la fel voi face și în viitor, pentru că timpul meu contează. Nu am publicat imediat după modificarea dvs. de pe Facebook articolul, am așteptat câteva ore o reacție. Care nu a venit, deși era făcută corectura pe Facebook.

Ulterior, am înțeles de la colegii mei că ați trimis un comunicat de presă, în urmă cu aproximativ două ore, în care apare din nou ”brățară dacică”. Nu am mai continuat polemica, deși este absolut impardonabil pentru un muzeu național. Brățara a fost dacică, s-a corectat antică, s-a revenit dacică...

3. Dacă nu e nimic greșit, așa cum insinuați, de ce ați mai editat postarea??!!!

Vă rog să luați în considerare ce am spus mai sus și să reveniți cu un punct de vedere. Altfel, mă voi vedea silit să public inclusiv acest mesaj.

Cu bună credință,

Alin Bratu

Răspunsul transmis de directorul Alexandru Chituță la ora 19.34:

buna seara

va trimit raspunsul la emailul primit cu următoarele completari

Către dl. Alin Bratu

în legătură cu materialul publicat

Stimate domnule,

1.Emailul dvs a fost adresat la ora 13:26 iar Muzeul a făcut editarea pe facebook la ora 12: 15! (a fost greșeală de tehnoredactare 45). Nu aveam cum „să tăcem” dacă s-a făcut editarea înainte de emailul primit!

Nu am cum să fiu în eroare, atâta vreme cât pe pagina dvs nu apare și ora actualizării, ci doar ora 11:22!

Am observat că materialul a apărut pe pagina dvs www.turnulsfatului.ro la ora 11:22. Dacă emailul dvs a fost primit pe adresa [email protected] după apariția materialului cum puteam să răspundem înainte de publicarea materialului. Vă rog frumos să ne răspundeți cum puteți dvs face acest lucru și vom învăța și noi?

Dacă s-a făcut o actualizare a materialului dvs, cum menționați, nu are cum să afirmati în titlu că nu am răspuns!

Totodată nu aveam cum să vă răspundem în legatura cu editarea materialului, dacă eu am văzut emailul dvs la ora 19:00!

2. Programul secretariatului astăzi a fost aglomerat și nu am avut cum să vă răspundem într-un timp dorit de dvs. În baza colaborării Muzeului Național Brukenthal cu Turnul Sfatului, așa cum s-a întâmplat de cele mai multe ori, diferitele solicitari (și din partea dvs) au venit direct la nr. de tel. 0745398885, adică la numărul personal. Astăzi nu am primit niciun mesaj cu privire la subiectul dvs.

Așadar, consider că afirmațiile „Muzeul corectează pe Facebook, dar tace”  și „Turnul Sfatului a trimis Muzeului Brukenthal un mail care semnala eroarea și în care se solicita un punct de vedere. Nu a venit niciun răspuns, însă mesajul de pe pagina de Facebook a instituției a fost schimbat.” sunt mincinoase și malițioase.

3. Există mai multe materiale de presă și stiri care vorbesc de această brățară dacică ce va fi expusă la Sibiu. Unul dintre video-urile de prezentare a brățării, prezentată de specialistul în arheologie prof. univ. dr. Carol Căpiță are acest titlu de „brățară dacică”. Am considerat, după citirea comunicatului, că este mai bine să menționăm brățară antică, chiar dacă în presa scrisă și tv de până acum s-a vorbit de brățara dacică.

Observ însă din materialul dvs, că dl. Marian Țiplic afirmă „Corect ar fi să vorbim despre geți până la începutul sec. I d.Chr.”

Așadar, dl profesor folosește în limbajul domniei sale modul  condițional-optativ. Acesta este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită (optativ își are originea în latinescul „optare“, care înseamnă a dori). Să înțelegem, așa cum se menționează în articolul dvs că este mai degrabă o dorință decât o chestiune obligatorie, sau...?

Afirmația dvs că greșeala e impardonabilă o consider pur personală, nu profesională!

Invităm, de pe acum, sibienii și vizitatorii să se bucure de această brățară ce va fi expusă în viitor la Muzeul de Istorie Casa Altemberger!

cu respect,

Alexandru Constantin CHITUTA

Actualizare:

”Brățara dacică adjudecată în Licitația Artmark de Istorie ajunge pentru expunere la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu:  „Este o premieră!””, anunța vineri după-amiază Muzeul Național Brukenthal pe pagina de Facebook, preluând un articol Agerpres, care relua o serie de comunicări a casei de licitații Artmark pe această temă.

Brățara dacică din aur, ”veche de 3.000 de ani este datată aproximativ sec. XII-IX a.Chr”, se precizează în anunț, fapt ce intră în contradicție cu ce am învățat la istorie, chiar și în istoria predată în școlile din România.

Contactat de Turnul Sfatului, istoricul Marian Țiplic a precizat și el că este o greșeală, menționând însă că e lăudabilă inițiativa de a expune artefactul.

”În presă se rostogolește o știre, care, de altfel, merită să fie propagată, despre o achiziție a unei piese de aur in cadrul unei licitații organizate de Artmark. Piesa în discuție este numită “dacică” și asupra acestui aspect ar fi de făcut o corecție. De ce? Deoarece, în mod normal, despre daci vorbim în special începând cu secolul al I înainte de Christos. Corect ar fi să vorbim despre geți până la începutul sec. I d. Chr., apoi despre daci sau geto‑daci până la apariția provinciei romane Dacia”, precizează profesorul ULBS.

Turnul Sfatului a trimis Muzeului Brukenthal un mail care semnala eroarea și în care se solicita un punct de vedere. Nu a venit niciun răspuns, însă mesajul de pe pagina de Facebook a instituției a fost schimbat.

Astfel că ”brățara dacică de aur” a devenit ”brățara antică de aur”, inclusiv în citatul din managerul interimar al instituției, Alexandru Chituță.

Articolul inițial:

O brațară dacică de aur a fost cumpărată la licitație de un colecționar anonim, cu prețul de 35.000 de euro, Colecționar care a acceptat ca bijuteria să fie expusă o periaodă la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.

Brățara dacică din aur, veche de 3.000 de ani este datată aproximativ sec. XII-IX a.Chr. și a fost adjudecată în evenimentul care a avut loc marți seară (17 septembrie), la Palatul Cesianu-Racoviță, în prima licitație din noul sezon al Casei A10 by Artmark.

Managerul muzeului sibian spune că va anunța în curând data de la care această brățară va putea fi vizitată la Sibiu. „Ne pregătim ca piesa să fie expusă la Brukenthal într-un modul expozițional distinct, împreună cu texte și cu date despre aceasta și proveniență – așadar îi vom rezerva un loc aparte, astfel încât brățara să poată fi vizitată în toată splendoarea sa. În decursul timpului, Muzeul Național Brukenthal a mai expus lucrări achiziționate în licitațiile Artmark, precum atunci când am expus două picturi celebre de Nicolae Grigorescu – «Car cu boi» (în 2010) și «Fata cu mărgele roșii» (în 2011),” transmite Alexandru Chituță.

Spectaculoasa bjuterie a fost achiziționată cu 35.000 de euro, de la un preț de pornire de 7.000 de euro, de un colecționar de artă și istorie care a dorit să o păstreze în expunere în cadrul unei instituții muzeale. Astfel, după prima întâlnire cu publicul, care a fost prilejuită de expoziția excepțională, cu intrare liberă, găzduită de Galeriile Artmark, brățara antică va putea fi admirată în continuare de iubitorii de istorie românească veche, ce o vor putea viziona în expunerea permanentă a secției de istorie a reputatului Muzeul Național Brukenthal.

„Am primit cu bucurie propunerea Casei de Licitații A10 by Artmark de a expune, prin generozitatea cumpărătorului anonim, brățara dacică achiziționată la licitația din data de 17 septembrie. Muzeul Național Brukenthal are o colaborare foarte bună cu Artmark. În decursul timpului, am avut diverse alte colaborări, precum NFT-urile realizate recent cu zece cele mai importante capodopere de la noi, care au făcut obiectul unei licitații caritabile cu scopul de a strânge fonduri pentru lucrări de restaurare atât de necesare activității pe care o desfășurăm.

Ne bucurăm că sunt colecționari, așa cum se întâmplă și în cazul de față, care, atunci când achiziționează o piesă importantă, cum este și această brățară dacică, doresc să o expună pentru o perioadă de timp într-un muzeu, pentru ca și publicul larg să o poată vedea. Am consultat și noi expertiza realizată de doamna dr. Corina Borș (cercetător științific / arheolog expert în Secția Arheologie din cadrul Muzeului Național de Istorie a României – n.r.) pentru această piesă și am decis ca această piesă să fie în viitor expusă în cadrul Muzeului «Casa Altemberger» din cadrul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu. O așteptăm, așadar, cu bucurie și cu nerăbdare, atât eu, cât și colegii noștri, pentru că este o brățară cu o importanță deosebită, atât pentru istoria țării, cât și pentru arta și cultura românească. Felicităm colecționarul care a dorit să achiziționeze această piesă și mulțumim Casei de Licitații A10 by Artmark pentru colaborare și dialog.  De data aceasta, însă, suntem cu atât mai bucuroși cu cât este pentru prima dată când Muzeul Brukenthal poate expune o piesă de o asemenea importanță pentru istorie, care provine din perioada dacică, dintr-o colecție privată. Este o premieră pentru noi”, declară dr. Alexandru Constantin Chituță, directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu.

Brățara provine din localitatea Costești, județul Argeș, dintr-o colecție privată moștenită pe linie maternă timp de șase generații. Conform relatărilor familiei, Ilie și Rada Neacșu au lăsat-o fiicei lor, Catrina Caterina, care, mai apoi, a lăsat-o moștenire fiicei sale, Catrina Ioana, străbunica actualului deținător. Brățara este cunoscută în literatura de specialitate, fiind documentată prin menționarea sa, în anul 2014, în Repertoriul Arheologic al județului Argeș (pct. 125): „Pe teritoriul localității a fost descoperită, întâmplător, înainte de 2005, o brățară din bară de aur torsadată, cu un sistem de închidere de tip «ochi cu cârlig», datând probabil de la începutul primei Epoci a Fierului. Diametrul este de max. 9,2 cm, iar greutatea de 23,4 gr. Se păstra în posesia urmașilor descoperitorului”. Acest artefact reprezintă o descoperire rară pentru zona geografică Muntenia și perioada cronologică de referință, mai ales că, potrivit specialiștilor, nu sunt cunoscute alte analogii directe pentru teritoriul actual al României.

Brățara se înscrie în categoria pieselor de podoabă din metal prețios, fiind purtată de un personaj din elita acelor timpuri. Acest exemplar era parte a elementelor de port asociate cu elita societăților care preced epoca geto-dacică pe teritoriul actual al României, atât masculină, cât și feminină.

„Este o discuție întreagă în cercetarea românească despre așa-numita comoară getică. Piesele de tip asemănător de la Muzeul Național de Istorie, în primul rând celebrele brățări dacice regăsite în ultimele două decenii, sunt piese de tezaurizare. Așadar sunt piese care nu erau destinate portului, ci unei forme speciale de tezaurizare. Știm că în societățile pre-monetare, metalul era tezaurizat sub forma unor obiecte pe care le reîntâlnim și ca obiecte de uz comun. De aceea avem lingouri în forme de elemente de bijuterii, peste tot în Europa. Brățara aceasta totodată cu siguranță a fost purtată. Dincolo de valoarea intrinsecă a unui obiect de tezaur, este un obiect care indică foarte bine evoluțiile sociale și politice din spațiul românesc. Așadar este un act extraordinar să poți să licitezi pentru o astfel de piesă”, a explicat prof. univ. dr. Carol Căpiță, din cadrul Departamentului de Istorie Antică și Arheologie al Facultății de Istorie București – pentru canalul YouTube Artmark.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de T.S.