Din Sibiu, pe scenele și platourile de filmare din București. Povestea actriței Diana Anca Florescu: „Eu mă întorc acasă, de fiecare dată. Aici am crescut cu drag de datină, de casa părintească, de cântec popular, de colindători”

De Crăciun, Turnul Sfatului vă prezintă povestea actriței Diana Anca Florescu. Originară din Sibiu, Anca a stat de vorbă cu noi despre începuturile carierei sale, despre proiectele pe care le are la București, dar și despre cum își petrece Crăciunul și amintirile pe care le are din copilărie, legate de această perioadă.

Copilăria și-a petrecut-o la Sibiu, apoi drumurile au dus-o la București unde a urmat cursurile Universității de Artă Teatrală și Cinematografică, I.L. Caragiale. Începuturile carierei sale includ și trupa Laguna, în care Anca a cântat alături de Nicoleta Luciu. În prezent, actrița face parte din distribuția serialului „Iubire cu parfum de Lavandă” al postului Antena 1.

„Am copilărit o perioadă în apartamentul bunicilor mei, situat în Sibiu, pe strada Karl Marx, în Orașul Vechi. Intrarea se făcea pe o poartă mare din lemn cu boltă tradițională. Intram într-o curte interioară unde mai multe corpuri de clădiri purtau amprenta veche a citadelei. Este încă vie amintirea mirosului ce mă îmbia, deopotrivă de la arcadele de trandafiri și de la cele de Mâna Maicii Domnului. Ici-colo, mă chema și un miros fin de lămâiță, iar vis-a-vis de doamna Maurer, tufa de iasomie ce ascundea odorul celor opt pisici pe care le avea în grijă. Alte flori multicolore din micile grădinițe ale vecinilor împodobeau primăvara, vara și toamna târzie întreaga curte în formă ovală.

Aleea principală pavată cu piatră de râu își găsea sfârșitul în capul unei scări din lemn masiv, peste care timpul ce trecuse lăsase un alt iz, ce semăna a dulceață de prune cu vanilie. Să fi tot fost vreo douăzeci de trepte cu balustradă plină și copertină. Am descoperit la scurt timp după ce am rămas acolo că, de sus până jos, pe partea dreaptă a scărilor și lipită de balustradă, meșterul iscusit atașase o bârnă de susținere, lungă și suficient de lată cât să ne servească drept tobogan. Acolo, în spațiul meu de poveste, am jucat primele roluri în ,„spectacolele-scenete” pe care le organizam cu copiii din vecini”, își amintește Anca despre amintirile copilăriei din Sibiu.

Câțiva ani mai târziu, de data aceasta într-o formă avansată, Anca beneficia și de costume, câteva elemente de decor, recuzită și regizor în persoana Oanei Secaș, cea mai mare din grupul de prieteni de pe stradă, iar astfel spectacolele au continuat.

„Mai târziu, vacanța de vară dintre clasa a IV-a și clasa a V-a a venit cu o surpriză: un anunț despre un curs de dans de societate. Câteva săptămâni mai târziu, aflam că Liceul de Artă înființează prima clasă pentru studii de balet. Însă cursurile începeau din clasa a IV-a. Eu urma să intru în clasa a-V-a. Doamna învățător Maria Biriș de la Școala numărul 5 (în prezent Școala Regina Maria) unde urmam pe-atunci cursurile claselor I-IV, a fost elementul catalizator, îngerul păzitor, factor de decizie: Vrea să facă balet? Minunat! Eu zic că merită s-o lăsați să repete anul pentru visul ei! Ai mei au fost de acord. Am reluat clasa a IV-a, iar examenul de Bacalaureat l-am susținut cu partitura rolului ,,Paquita” de Ludwig Minkus. În perioada liceului am susținut spectacole de balet, în Sibiu și în Germania”, a mai spus ea.

„Chemarea mea a venit în timpul cursurilor universitare”

Anca spune că nopțile de vară le petrecea adesea pe garajul din spatele curții, sub bolta înstelată, visând să devină artist. După absolvirea liceului a continuat studiile la Facultatea de Drept Simion Bărnuțiu, iar în urma examenului de admitere în barou a dobândit titlul de avocat.

„Însă chemarea mea a venit în timpul cursurilor universitare când deja îmi petreceam timpul între concertele cu trupa Laguna și examenele de la drept. Am fost distribuită în primul serial ProTV, iar doi ani mai târziu am fost admisă la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografie I.L. Caragiale București, cu nota 10 pe linie.

Copil fiind, mă pricepeam să stârnesc hohote de râs sau să pregătesc tot felul de farse pentru cei din familie. Aveam mereu plăcerea de a fi numită bufonul, clovnul sau artista casei - desigur, ultima titulatură era o încântare. Dumnezeu mi-a ascultat rugăciunile, iar eu am înțeles chemarea. Am muncit și muncesc în continuare cu recunoștință pentru ceea ce doar El a ales să devin. Și sunt atât de fericită că mi-am împlinit visul de a fi artist!”, a mai spus ea.

Perioada Laguna

Perioada Laguna rămâne una prezentă în mintea și sufletul Ancăi. Pe lângă succesul profesional, aceasta i-a adus Ancăi și o prietenie sinceră cu Nicoleta Luciu.

„Aveam un ritm năucitor, eram mereu pe drum, spre un oraș sau altul, cu entuziasmul și avântul vârstei. De multe ori, când reascult Laguna, zâmbesc pentru că-mi mai amintesc câte ceva din tumultul de-atunci. Când lipsesc detalii, sun la Nico și rămânem țintuite-n telefon zeci de minute. Am păstrat o prietenie sinceră și bogată. Și pentru aceasta sunt recunoscătoare”.

Proiecte din prezent

În prezent, Anca este actor pe scenele de teatru din București și face parte din distribuția serialului „Iubire cu parfum de Lavandă” al postului Antena 1. De asemenea, colaborează și cu studiourile de film Ager, pentru dublaj voci.

„Cu mare drag pășesc pe scena Teatrului Odeon sau a Teatrului  Național de Operetă și Musical, a teatrului Bulandra sau pe platoul de filmare din Giurgiu. Drumul meu a fost mereu condus de Bunul Dumnezeu. Am înțeles în schimb că nimic nu poate fi realizat fără muncă, fără siguranța și stoicismul credinței în visele mele, fără rugăciune și recunoștință”.

Spectacolul cel mai drag îi este „NexT to Normal”. Este un spectacol de musical cu o poveste tulburătoare a unei familii care în aparență trăiește „normal”.

„Este o poveste cu un fir fascinant în care ne regăsim toți, fără îndoială, în căutările sau în alegerile noastre. Personajul meu, Diana Goodman, are una dintre cele mai dificile partituri muzicale și de arta actorului dintr-un clasament al spectacolelor de pe Broadway. Îmi doresc enorm să ajung să văd montarea spectacolului din 2024, de pe West End”. explică ea.

Cum își petrece sărbătorile și Anul Nou

Ca în fiecare an, Anca a ales să-și petreacă Crăciunul în familie, acolo unde găsește echilibru, pace și liniște.

„Anul acesta, de altfel ca în fiecare an, mă bucur de Nașterea Domnului, în familie. Eu nu trec niciodată prin Sibiu. Eu mă întorc acasă, de fiecare dată. Aici am crescut cu drag de datină, de casa părintească, de cântec popular, de colindători, de oameni faini, mereu cu vorba iscusită. Aici am aflat cele mai mari secrete despre cum să ai masa bogată, casă curată și binecuvântarea Celui de Sus. Acasă e liniște. Și în afara ei, uit cum mă simt când îmi privesc părinții, sora, familia, când îi ascult și îi îmbrățișez strâns. Acasă vin pentru că îmi amintesc cine sunt. Anul Nou, îl voi petrece cu prietenii, în Maramureș”, a mai spus ea.

De Crăciunul din copilărie o leagă mirosul bradului proaspăt, sunetul colindelor, și plimbările lungi în parcul Sub Arini.

„Crăciunul copilăriei era mereu cu multă zăpadă… cred că toți ducem dorul zăpezii…cine știe? Poate se încumetă Bunul de Sus… Abia așteptam să aducă tata bradul. Doamne ce miros de brad era în toată casa! Apoi în Ajunul Crăciunului, spre seară, îl împodobeam toți patru. Decojeam portocale și mama punea cojile pe plita sobei din bucătărie, mi-e tare dor de soba din bucătărie.

Erau toate gata în Ajun și seara, așteptam colindătorii. Primii veneau cei din familie. Se umplea casa de râsete și de colinde! Pe noi ne podidea somnul și ne duceau ai noștri pe rând, care cum nimeream la somn. Adormeam cu ciudă căci cei mai mari mergeau mai departe prin oraș sau rămâneau la noi până mai târziu.  Dimineața, totul era curat, toate puse la locul lor și masa deja aranjată pentru micul dejun. Mergeam apoi cu sora mea cu sania, pe pârtiile din parcul Sub Arini și după multe ore, veneam acasă cu țurțuri în păr, înghețate și flămânde. Astfel îmi amintesc că aveam bunicii aproape…ce dor nestins de ei…ce mult îmi lipsesc. Era tare cald și bine de Crăciun. Și acum e la fel de fiecare dată căci Bunul Dumnezeu îngăduie să vin acasă”, a mai spus ea.

Cum vede Sibiul acum

Actrița nu ajunge pe cât de des și-ar dori la Sibiu, iar atunci când vine vrea să petreacă cât mai mult timp în locurile dragi, lângă cei pe care-i iubește și îi prețuiește. Anul acesta își dorește să-i arate fiicei sale câteva din locurile tainice în care-i place să-și amintească de trecut printre care Catedrala Ortodoxă cu hramul Sfintei Treimi, Liceul de Artă,  Strada Cetății, Muzeul Brukenthal, Biserica Româno-Catolică „Sfânta Treime” sau Biblioteca Astra.

„În prezent,  Sibiul meu se leagă de amintirile mele. Așadar, îl regăsesc etern ca parte a sufletului meu. Există însă și un aspect mai puțin drag mie: de câțiva ani, stilul arhitectonic specific Sibiului și zonei, are mult de suferit. Este dezolant să  văd case sau blocuri în negru, picturi murale, fresce sau în tempera mâzgălite și amestecate cu ART nou-veniți sau cu o lipsă crasă a bunului gust, într-un haos elucubrant. Pot doar să constat că există o lipsă a interesului pentru protecția sibienilor, a bunurilor lor, a istoriei acestui oraș minunat, a cărui vârstă extraordinară de 833 de ani ar trebui să îmbie la respectul tradiției. Ar fi mai multe dureri despre „chiciurile” care oare că împânzesc orașul însă mă opresc aici”, a mai spus ea.

Sfatul pentru un tânăr artist: Urmează-ți visul

Spre finalul poveștilor cu Anca am întrebat-o și sfatul pe care l-ar da unui tânăr artist, aflat la început de drum.

„Sfatul meu pentru cel sau cea care vrea să devină actor este: Urmează-ți visul! Nu abdica de la scopul tău și urmează-l cu abnegație. Munca, perseverența, constanța în antrenarea mijloacelor sunt esențiale pentru reușită. Vor fi momente când te vei îndoi de tine, de scopul tău, de visul tău. NU RENUNȚA! Păstrează respectul pentru generațiile dinaintea ta și pentru cele ce vin din urmă! Oferă o șansă fiecărei clipe! Poartă considerație tuturor celor implicați în această profesie, de la doamna de serviciu care se îngrijește mereu ca spațiul în care-ți desfășori activitatea să fie curat până la coordonatorul de proiect, regizorul spectacolului sau directorul unei instituții de cultură. Nu judeca pe nimeni pentru deciziile sale pentru că nu îi cunoști motivele și pentru că fiecare întâlnire este o lecție de viață, indiferent de natura percepției sau de felul în care izbutești să o înțelegi sau nu. Răspunsurile vor veni la momentul potrivit”

Un mesaj în prag de sărbători

Anca Florescu are și un mesaj pentru noi, toți cei care în aceste zile sărbătorim Nașterea Domnului.                    

„În fiecare dimineață, înainte să ies pe ușă în lume, spun această rugăciune: „Doamne, gândul Tău să fie gândul meu, vocea Ta, să fie vocea mea, pașii tăi să fie pașii mei, voia Ta, să fie voia mea!”. Această rugăciune o rostesc când mă gândesc la toate aspectele vieții mele: familie, carieră, prieteni, iubire, sănătate. Dumnezeu să ne ierte și să ne ocrotească în toate! Doresc tuturor ca Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos să ne lumineze sufletele, să ne dea putere să trecem peste încercările vieții, să ne deschidă inima spre iubire și compasiune! Iar Anul Nou ce vine, să ne facă mai buni, mai răbdători, să ne aducă mai aproape de cei dragi. Toate gândurile mele bune, spre voi! Doamne-ajută!”.

Foto: Arhiva personala/ Diana Anca Florescu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).