Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului Nicolae Ceaușescu, era din 1988 prim-secretar al județului Sibiu, funcție echivalentă cu cea de președinte a Consiliului Județean de acum, însă cu puteri mult sporite, având inclusiv atribuțiile prefectului din prezent.
Aproximativ 6.000 de sibieni din cartierul Hipodrom 3 pornesc cu un an înainte o revoltă plecată din cauza frigului cumplit din apartamente. Refuză să mai plătească taxele, iar cazul ajunge prin note informative redactate de către Securitate inclusiv la Nicu Ceaușescu.
Cele câteva blocuri din acest cartier, trei asociații de locatari arondate centralei termice numărul 10, nu mai au căldură și apă caldă de câteva săptămâni. Cauza era cunoscută de către autorități, nu era prima dată când se întâmpla asta, însă ani la rândul nu s-a luat nicio măsură.
”Au fost stabilite patru fisuri pe conducta principală pe unde sînt semnalate scăpări destul de însemnate care oricînd pot provoca avarii, explozii și accidente”
În iarna dintre 1986 și 1987 erau nopți în care temperatura scădea sub 20 de grade, iar frigul din apartamentele de aici era cumplit. Culmea a venit la sfârșitul lunii ianuarie, când oamenii au fost informați că trebuie să plătească pentru căldură și apă caldă, în condițiile în care dormeau acoperiți cu mai multe plăpumi și pături, iar de apă caldă nici nu putea fi vorba. Au refuzat să plătească, iar Securitatea l-a informat imediat pe Nicu Ceaușescu, atenționându-l de starea de nemulțumire generală din această zonă a Sibiului.
”Centrala termică nr. 10 este o centrală automată care este situată la cap de coloană gaz metan, motiv pentru care presiunea gazului este mai scăzută decît în alte zone ale municipiului Sibiu. Cînd temperatura este sub zero grade, presiunea scade și mai mult atingând valori de 0,1 – 0,2 bari (cea normală fiind de 0,5 bari minim pentru a asigura temperatura necesară apei pentru încălzit și apă caldă menajeră)”, se precizează în document cu privire la cauzele pentru care sibienii de aici stăteau în frig.
”În decembrie 1986 și ianuarie 1987 temperatura atmosferică a atins valori de -23 grade Celsius. În această situație, presiunea gazului a fost foarte scăzută, determinând în programul menționat mai sus, imposibilitatea încălzirii cazanelor pentru realizarea căldurii necesare și a apei calde menajere din apartamentele deservite în care locuiesc circa 6.000 de persoane, mai ales în perioada 26 decembrie 1986 – 25 ianuarie 1987. Deși conducerea asociațiilor de locatari s-au adresat organului municipal de partid și de sta de mai multe ori până în prezent nu s-a obținut niciun rezultat„, scrie în nota securității semnată 19 septembrie 1988.
Astfel că oamenii au refuzat să mai plătească, iar la sfârșitul anului 1986 datoriile sibienilor de aici au ajuns la 650 mii de lei, aici intrând inclusiv penalizări impuse de autoritățile comuniste, ”iar obligazarea (n.r. obligativitatea) achitării facturii pe ianuarie 1987 ar duce la creșterea acestora la aproape dublul sumei menționate mai sus, situație în care nemulțumirile locatarilor vor spori în intensitate”, se mai precizează în document.
Securitatea îi sugerează prim-secretarului Nicu Ceaușescu să se facă un program de funcționare a centralei termice de aici, pentru prevenirea ”fenomenelor negative”.
”În același timp, sunt necesare măsuri de reparare a conductelor de gaz metan, deoarece au fost stabilite patru fisuri pe conducta principală pe unde sînt semnalate scăpări destul de însemnate care oricînd pot provoca avarii, explozii și accidente, cu urmări pentru viața și integritatea locuitorilor”
Un locatar din Hipodrom 3 spune acum că nu își amintește despre evenimentele de atunci. El era însă arondat centralei termice numărul 9, iar vecinii săi nu s-au plâns că la ei ar fi fost mai frig decât în alte zone ale orașului.
”Nu am auzit de așa ceva, nu știu să fi fost mai frig la ei decât în alte părți. Dar e posibil să se fi întâmplat și să nu se ducă vorba, pentru că astfel de lucruri nu se discutau cu vecinii”, spune bărbatul.
Nicu Ceaușescu era informat despre lipsurile din magazine
O notă a Securității din septembrie 1988, document ”strict secret” ce a fost văzut de prim-secretarul județului Sibiu, Nicu Ceaușescu, are o serie de informări cu privire la ce spun câțiva sibieni despre cum se trăia atunci.
Documentul aflat în arhiva CNSAS dă numele și prenumele unor sibieni și câteva cuvinte rostite de aceștia în anumite conjuncturi. Evident că nu știau că sunt urmăriți de către Securitate, iar organele de represiune l-au informat pe Nicu Ceaușescu de faptul că împotriva lor se va ”intensifica controlul”.
Ce scrie în document:
”Tovarășului prim-secretar
Acționînd cu continuitate prin măsuri operative specifice complexe și prin realizarea une penetrări informative mai eficiente, în scopul cunoașterii realităților operative, s-au obținut noi date și informații cu privire la persistența unor nemulțumiri și stări de spirit negative, pretabile să afecteze climatul de muncă și să degenereze în acțiuni ostile, generate de modul în care se realizează aprovizionarea populației cu produse agroindustriale și alte articole.
Exemplificăm în acest sens opiniile următoarelor persoane:
Teodor Alexandru, de 68 de ani, avocat pensionar, domiciliat în municipiul Sibiu, aflat în atenția noastră pentru antecedente politice reacționare a spus:
”... aprovizionarea este sub orice critică, că nu lipsesc numai alimentele, lipsesc toate, pantofi, ciorapi, lenjerie, săpun, pastă de bărbierit și tot ce cauți. La ușa magazinelor scrie mereu: nu avem, sînt în concediu, închis pentru renovare și tot felul de alte pretexte...”
Părău Elena, de 56 de ani, tehniciană, domiciliată în municipiul Sibiu, necunoscută în evidențele de securitate s-a exprimat astfel:
”... Cu aprovizionarea avem probleme serioase, pîinea este pe cartelă și acum se spune că nu avem făină. Necazuri mari și scumpete. Trăim într-o lume care tinde spre îmbogățirea unora, cum ar fi gestionarii...”
Limpede Maria, de 62 de ani, casnică, domiciliată în Sibiu, necunoscută în evidențele noastre, a spus:
”La alimentare nimic, nici măcar zahăr vanilat nu găsești, sare, oțet, chibrituri, hârtie de scris, este un haos peste tot, dar suntem bogați!”
Leonardi Maria, profesoară pensionară din Sibiu, necunoscută în evidențele de securitate, referindu-se la aceleași aspecte s-a exprimat astfel:
”Aprozarele nu au nimic, iar particularii cer mult. Mai nou abia de ne mai poate da rația... Pîine e infectă și tot veche ne-o dă. N-am crezut niciodată că o să ajung să mă întreb seara, oare ce mănînc? Unt, nu, margarină, nu, brînză, nu, uleiul e foarte rău., Sărăcia s-a generalizat pe țară”.
Fleischer Hilde, de 43 de ani, de profesie contabilă, în prezent casnică, referindu-se la lipsa unor medicamente, a spus:
”Am vorbit la farmacie și mi-a spus că n-au medicamentul ce-mi trebuie. Am auzit de oameni bolnavi de cancer care nu găsesc citostatice, fiind toate de import, iar noi nu avem voie să importăm nimic, nici măcar medicamente. Situația oamenilor bolnavi nu interesează”
Asupra persoanelor menționate și în toate cazurile identificate, am intensificat controlul nostru informativ pentru prevenirea unor manifestări necorespunzătoare, influențarea pozitivă, limitarea și anihilarea efectelor negative pe care le-au determina în mediul și anturajul lor.
De asemenea, controlăm prin mijloace diversificate evoluția acestui fenomen, pentru a interveni cu măsuri preventive în caz de necesitate
Locotenent colonel Măceșanu Constantin
24 septembrie 1988
Strict secret
Migrarea sibienilor spre centralele de apartament în era lui ”Ilie Gigacalorie”
În 2003, la 3 ani după ce Klaus Iohannis ajungea primar al Sibiului, doar jumătate dintre sibienii din municipiu mai erau arondați la centralele termice de apartament, și se înregistra un număr tot mai mare de cereri de debranșare.
SC Energie Termică era condusă atunci de Ilie Grădinar (foto sus), supranumit în perioada de atunci „Ilie Gigacalorie„, din cauza problemelor legate de alimentarea cu apă și căldură din perioada post-Revoluție.
”La ora actuală, Sibiul este debranșat în procent de 50 la sută, mai precis 47,1 la sută, majoritatea sibienilor care s-au debranșat fiind din zonele Ștrand, Terezian, Turnișor. Cei mai puțini sunt în zona Hipodrom, iar în Valea Aurie procentul este mediu”, explica atunci Iohannis situația.
Ilie Grădinar spunea atunci că este conștient și el că oamenii se debranșează și a declarat că tocmai de aceea a oprit investițiile, axându-se pe vânzarea de microcentrale. Pe de altă parte, Ilie Grădinar va mai administra o parte dintre centralele la care s-a făcut contorizarea. „Că sunt sau nu eu de acord, nu avem ce face. Situația asta nu este numai la Sibiu, ci în toată țara. Am fost zilele trecute la un seminar pe această problemă și semnalele sunt foarte clare: în doi, trei ani de zile nu va mai exista sistemul centralizat nicăieri în țară. Nu putem obliga oamenii să rămână în sistem și ați văzut că dacă le-am spus că nu asta este soluția tot s-au debranșat... asta este voința lor și gata”, a declarat pentru Ziarul Obiectiv, Ilie Grădinar, directorul de la SC Energie Termică în octombrie 2003.
Ulterior, multe din spațiile în care au funcționat centralele termice de cartier au fost achiziționate de societăți apropiate directorului.
Fiul lui Ilie Grădinar, Alexandru Grădinar a fost numit în timpul mandatului de președinte de către Klaus Iohannis ca ambasador al României în Danemarca și Slovenia.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: fiul lui ilie gradinar , cat costa gigacaloria , centrale termice de cartier , nicu ceausescu in sibiu , Sibiu , Nicu Ceauşescu , Centrale Termice , Ilie Grădinar
Vizualizari: 10529
Ultimele comentarii
Acum 8 minute
Johan
Acum 9 minute
Arcas Gabriel
Acum 32 minute
KrisNMC
Acum 1 oră
AndreiM
Acum 1 oră
Mitraliera din bocanc