Aleșii sibienilor au votat creșterea taxei de salubrizare cu 40%, de sâmbătă. „Chestiunile acestea de fațadă, că apărăm interesele cetățenilor, sunt de doi bani”

Propunerea Primăriei Sibiu de majorare a taxei de salubrizare a fost adoptată cu votul a 13 din cei 21 de consilieri locali prezenți la ședința de joi. Un singur consilier a venit cu propuneri concrete de eficientizare a sistemului care acum funcționează în pierdere, în timp ce social-democrații au marșat pe eșecul modernizărilor aflate în responsabilitatea Consiliului Județean. Opiniile au fost mai multe.

Toate cele trei tipuri de abonamente prin care sunt acoperite costurile ridicării, transportului, sortării și depozitării deșeurilor vor costa, începând cu 1 februarie 2025, cu 40,71% mai mult. Mai pe înțelesul tuturor, abonamentul Practic (pe care îl plătește majoritatea covârșitoare a sibienilor) va costa 59 de lei pe lună, față de 42 de lei până acum, pentru locuințele în care sunt declarate trei sau mai multe persoane.

Noile și vechile valori ale taxei de salubrizare. Sursa: proiect de hotărâre

Indexarea vine în contextul în care, anul trecut a fost primul în care sumele colectate din taxele de salubrizare la nivelul Sibiului au fost mai mici decât cheltuielile cu 8,7 milioane de lei. Iar cum legislația nu permite ca astfel de cheltuieli să fie suportate de către Primărie din alte surse, executivul local a propus indexarea cu 40,71%, echivalentul indicelui de creștere a prețurilor din 2021 (anul în care a fost instituită actuala taxă) și până acum.

Taxa de salubrizare majorată va intra în vigoare de la data de 1 februarie 2025. Cei care au plătit deja integral pe tot anul această taxă vor trebui să achite diferențele.

Un singur consilier a venit cu propuneri concrete

Deși discuțiile între aleși s-au întins pe mai bine de 45 de minute, Diana Mureșan (USR) a fost singurul consilier local care a venit cu propuneri concrete de reducere a costurilor sistemului de colectare selectivă. Din discuțiile cu ceilalți consilieri a rezultat că a fost și singurul consilier local care s-a pus în pielea sibienilor care vor să înțeleagă cum (nu) funcționează sistemul de colectare selectivă.

Într-o expunere mai lungă și bazată pe informațiile culese de la responsabilii de la Salubrizare, Diana Mureșan a arătat cum din cele aproximativ 77.000 de imobile din Sibiu de la care se percepe taxă de salubrizare, doar 2.000 plătesc abonamentul cel mai ieftin, Eco (plătit de cei care locuiesc la case și golesc cel mult o dată pe lună pubela de rezidual și de către cei de la bloc dacă reciclează activ zece kilograme de deșeuri).

Iar trecerea de la abonamentul Practic la Eco nu se face automat, deși există un sistem automat de citire a numărului de goliri ale pubelelor. Care nu funcționează optim dacă operatorii Soma golesc manual pubelele (pentru că ridicate și golite manual pubelele nu mai trec prin dreptul cititorului de cip-uri amplasat pe autospeciale), iar gunoierele sunt dotate cu două tipuri de cititoare de cip-uri (unele care funcționează pe o rază mai scurtă, altele cu rază mai largă de citire).

Diana Mureșan. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

Prin faptul că sistemul nu funcționează, deși a fost construit pe principiul „plătește pentru cât arunci”, nici care aruncă mai mult gunoi (golesc săptămânal, cei care locuiesc la case, pubela de rezidual) nu sunt încadrați automat la un nivel superior de tarifare (cel Maxi). „Deci noi avem un regulament pe care nu sunt în stare să le aplicăm”, a concluzionat Diana Mureșan, intrând în detalii tehnice precum validarea punctelor de consum.

Ea a venit cu două propuneri. Prima este corelată cu introducerea la nivel național a sistemului de garanție – returnare a recipientelor din plastic, sticlă și aluminiu. „Sistemul de garanție – returnare există de mai bine de un an, iar în prezent pubela galbenă, destinată plasticului și metalului, este golită tot o dată la două săptămâni. De când există SGR, nu mai e nevoie colectarea pubelei galbene de două ori pe lună. Cred că ar fi suficient o singură dată. Iar pe partea colectării de deșeuri biodegradabile, pubelele maro sunt golite săptămână de săptămână. Acum, iarna, nu cred că e nevoie în fiecare săptămână, deoarece nu este la fel de multă vegetație. Știu că avem un contract cu Soma, dar poate putem negocia să schimbăm programul de ridicări, ceea ce duce la scăderea costurilor. Dacă am fi echilibrat programul de ridicări, probabil ar fi fost nevoie de o creștere mai mică a taxei de salubrizare. Ceea ce spun acum vă rog să luați la modul constructiv, de îmbunătățire, nu stăm groaznic, dar cred că există spațiu enorm de îmbunătățire”, a propus Diana Mureșan.

Marian Popa, directorul Serviciului public salubrizare, protecția mediului și administrarea domeniului public din cadrul primăriei, a arătat că, în ciuda tuturor inconvenientelor, sistemul de gestionare a deșeurilor din oraș este printre cele mai performante din țară. „Toate propunerile doamnei consilier sunt avute în vedere de noi de doi-trei ani. Am avut dialog pentru reducerea frecvențelor”, a arătat Marian Popa. Doar că dialogul nu a avut succes pentru că există norme sanitare (de exemplu referitoare la ridicarea deșeurilor biodegradabile) care obligă la ridicarea săptămânală a deșeurilor.

Marian Popa. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

Iar dacă astfel de situații se întâmplă în alte părți, atunci sunt în afara legii, a mai arătat Popa, după ce a fost invocat faptul că la Mediaș s-a redus frecvența colectării. „Cei de la Mediaș sigur nu fac mai bine decât noi, nu au un contract legal. Noi nu putem negocia separat cu operatorul, trebuie făcut centralizat la nivelul întregii zone 1. Putem reduce iarna pe biodegradabil, dar pentru asta trebuie să avem și un aviz legal. Pentru că în secunda doi când nu vom mai colecta săptămânal biodegradabilul se va găsi cineva care să ne reclame la Ministerul Sănătății sau la Autoritatea Națioanală de reglementare că noi nu colectăm săptămânal”.

Cei care fură

Președinte a numeroase asociații de locatari, Lucian Hunyadi (consilier local din partea PNL) a scos în evidență situația celor care se sustrag de la plata taxei de salubrizare, prin faptul că fie declară imobilele ca fiind nelocuite, fie declară un număr mai mic de locuitori. „Sunt multe apartamente în care sunt declarate zero persoane, produc gunoi, dar nu plătesc. Sunt mulți care nu își declară copiii. Tocmai de aceea am discutat cu domnul Popa, pentru a veni cu o propunere să reducem această «evaziune», să o numesc așa”, a declarat Hunyadi.

Lucian Hunyadi. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

Abordarea sa a primit cifre concrete din partea lui Ionuț Ghișe (USR), potrivit căruia, deși în municipiul Sibiu locuiesc aproximativ 166.000 de persoane, taxa de salubrizare este plătită doar pentru 129.000 de persoane. „Sunt 37.000 de persoane – 25% din populație, aproape - care nu sunt înregistrate și nu plătesc deloc. Cetățenii de bună credință plătesc și deșeurile celorlalți. Gradul de colectare trebuie să crească”, a spus Ghișe.

Acest motiv a fost invocat și de Constantin Dincă (AUR) pentru a justifica votul „împotrivă” pe care l-a dat el și colegul său de partid. „Până în 2023 , bugetul taxelor de salubrizare a avut excedent, iar din 2024, deficit. Asta înseamnă că nu s-a încasat. Știu agenți economici, din zona hotelurilor și restaurantelor, care vin cu saci încărcați cu deșeuri și îi aruncă în zona blocurilor. De asemenea, am văzut cetățenii care aduc cu portbagajul și aruncă în zona blocurilor deșeurile. Pe noi, cei de la AUR, nu ne-ați convins deloc și de aceea vom vota «împotrivă»”, a spus Dincă.

După cum susțin reprezentanții Primăriei, din 2024 sumele încasate din taxa de salubrizare au fost cu 8,7 milioane de lei mai mici decât facturile emise pentru aceste servicii. Asta în condițiile în care factura lunară pentru aceste servicii este de aproximativ patru milioane de lei.

„N-avem ce face”

Reprezentanții PSD în Consiliul local Sibiu au adus în discuție lipsa investițiilor promise în sistemul de gestionare a deșeurilor. În principiu, eșecul administrației județene în a atrage fondurile necesare amenajării unei stații de tratare mecano-biologică (TMB) a deșeurilor, care să reducă din cantitățile de deșeuri care sunt depuse în groapa de la Cristian (din cauză că nu sunt îndeplinite țintele de colectare, toți locuitorii județului Sibiu sunt penalizați, prin perceperea unei taxe penalizatoare de 160 de lei pentru fiecare tonă de deșeu depozitat la Cristian; taxa penalizatoare se plătește din taxa de salubrizare și este virată direct în conturile Administrației Fondului de Mediu).

„PSD va vota împotriva acestei ajustări, taxa de salubrizare va afecta considerabil întreaga populație. Am semnalat și eu nereguli în activitatea Soma, cunoaștem cu toții situația actuală, că țintele nu au fost îndeplinite. În 2024 cantitatea nu a scăzut, nu a crescut mult, dar nu a scăzut. Nu este normal să plătim mai mult pentru servicii care nu sunt de calitate. Sunt zile în care deșeurile nu au fost ridicate, fără a se comunica. Și eu am sesizat că se aruncă direct gunoiul și nu se citește. Cu ani în urmă s-a promis o scădere a acestei taxe. S-au promis niște investiții, nu mi se pare normal să plătim mai mult deoarece conducerea Consiliului Județean Sibiu a dat greș.  Mă refer la stația de tratare mecano-biologică, care cu siguranță ar fi contribuit la diminuarea deșeurilor reziduale care ajung la groapa de gunoi. Mai mult, Primăria a pus gratuit la dispoziție terenul gratuit pentru această stație, dar a fost refuzată. Domnul director Popa ne-a spus că acum se reiau discuțiile pentru acest TMB”, a spus Corina Bokor, fost viceprimar al Sibiului timp de zece ani. „Referitor la această taxă, am rugămintea să se refacă anumite calcule”, a mai spus ea.

Corina Bokor. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

FDGR, formațiunea cu cele mai multe voturi în Consiliul local Sibiu din rândul căreia face parte și primarul orașului, a susținut poziția executivului local. 

„Stimate antevorbitoare, dumneavoastră credeți că mie îmi convine să plătesc mai mult? Nu îmi convine, evident, după cum nimănui nu îi convine din această sală și dn acest oraș. Dar n-avem ce face, asta este, ați auzit motivele. Or, chestiile acestea de fațadă, că, vezi-Doamne, noi apărăm interesele cetățeanului, astea sunt de doi bani. Asta nu înseamnă că Soma nu-și poate îmbunătăți activitatea și nu trebuie să țină cont de aspectele critice care s-au ridicat”, a declarat Paul Porr, care este și președinte la nivel național al FDGR. 

Paul Porr. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

„Toate propunerile făcute aici sunt binevenite, dar nu prea cred că mai avem ce schimba acum, deoarece sumele colectate trebuie să acopere costurile. Acum nu se va mai schimba acest proiect de hotărâre, dacă am fi vorbit înainte de ședință, am fi putut fi mult mai eficient”, a declarat și Alexander Guib (FDGR).

Pe aceeași linie a fost și singurul reprezentant al Forței Dreptei în Consiliul local, Victor Leția. „Clar, nu ne convine să plătim în plus, dar nu avem de ales. Efectiv nu avem ce face. Nu ne oprește nimeni ca peste un an – doi, dacă se fac investiții, să reducem această taxă. Știu că se poate capitaliza politic, că lumea este cu ochii pe noi”.

La final, cele 13 voturi „pentru” au fost date de FDGR, PNL și FD, cele două „abțineri” – de USR, iar cele șase voturi «împotrivă», de PSD și AUR.

Investiții?

Pentru eficientizarea colectării selective în zona blocurilor, Primăria Sibiu a promis implementarea unor „insule ecologice”, cu acces rezervat doar locuitorilor arondați. Investițiile nu au mai fost făcute din cauza autorităților centrale. „Avem la Ministerul Mediului două contracte de finanțare pentru 200 de insule ecologice și pubele pe care le așteptăm de doi ani. Din cele 22 de loturi ale licitației, Sibiul este în două loturi pentru care licitația s-a anulat”, a arătat Marian Popa.

Astrid Fodor. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

Ce se va întâmpla cu aceste „insule ecologice”, care ar trebui finanțate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu se știe. „Din 2022 discutăm de această achiziție. Suntem în 2025, două loturi au fost anulate, iar răspunsul este că nu știm ce vom face mai departe. Vorbim de situația de la blocuri, dar stăm cu toții sub semnul întrebării. Ne-am gândit să avem noi voie să facem această licitație, răspunsul este deocamdată negativ, deoarece s-ar putea să nu se mai poată realiza. Am fost foarte optimistă când a apărut PNRR. Dar se pare că se tergiversează foarte multe proiecte”, a declarat și primarul Astrid Fodor.

Citește și Primăria Sibiu propune creșterea taxei de salubrizare cu peste 40%: de la 500 la 700 de lei pe an, pentru o familie cu trei persoane sau mai mult

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro