Comorile din depozitul ASTRA: „Ulciorul de păcăleală”, creație a meșterilor olari sași, era folosit cu haz la evenimentele din comunitate

Muzeul ASTRA din Sibiu deține în colecțiile sale aproximativ 200.000 de obiecte cu valoare istorică, documentară și artistică deosebită și excepțională. Din motive obiective, care țin de lipsa spațiului, ori a finanțării insuficiente, ele ajung foarte rar să fie văzute de publicul larg. În urma unui parteneriat cu ziarul Turnul Sfatului, reporterul nostru a primit acces în depozitele muzeului, sub atenta supraveghere a specialiștilor în patrimoniu. Astfel vă putem prezenta unele dintre cele mai interesante obiecte re-descoperite.

Începem cu Ulciorul de păcăleală sau Cununa feciorilor, care a fost realizat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (cca. 1750-1780) și provine din colecția de ceramică săsească. Spre deosebire de un ulcior obișnuit, care are rolul de a transporta apa și de a o menține proaspătă (sau un alt lichid), ulciorul de păcăleală are o formă neobișnuită, care atrage atenția prin numeroasele guri de băut. De asemenea, stârnește curiozitatea prin culoarea intensă a smalțului.

Menirea lui este mai degrabă aceea de a provoca hazul și de a-i stârni pe cei strânși în jurul lui să bea cu poftă. Practic, cine duce la gură acest ulcior se va păcăli de fiecare dată pentru că vinul va curge prin altă parte și se va stropi, sub amuzamentul vecinilor de masă.

Cine pe cine păcălea?

”Piesa prezentată face parte din colecția Muzeului ASTRA și a aparținut unei Asociații a feciorilor din Valea Hârtibaciului. Este o piesă unicat, lucrată într-un atelier de breaslă, în secolul al XVIII-lea, fiind alcătuită din mai multe vase comunicante, legate prin brațe tubulare care prezintă orificii, prin care curge vinul.

Vinul băut din aceste vase fie se scurgea printr-o deschizătură laterală pe hainele celui care îndrăznea să bea, fie nu curgea deloc, fiind strict decorative”, explică dr. Karla Roșca, muzeograf și șef de secție în cadrul Muzeului ASTRA.

Ulciorul de păcăleală a apărut în vecinătățile urbane din Transilvania. Deși existau numeroase ateliere care realizau ceramică pentru uz gospodăresc în mediul rural, acesta necesita priceperea unui meșter iscusit. Spre exemplu, smalțul, oxizii și culorile erau foarte greu de obținut fără priceperea unui maistru olar. Pe urmă, canalele comunicante din care este format, tuburile de scurgere, vasele și gurile de băut presupun o tehnică de lucru specială.

Folosit în această perioadă a anului

În vecinătățile săsești, luna februarie era una de întâlnire. Se discuta planul de lucru pentru sosirea primăverii, ce avea de făcut fiecare membru al comunității, iar la final tinerii stăteau la „un pahar de vorbă”, în jurul ulciorului de păcăleală.

„Ulciorul de păcăleală sau Cununa feciorilor care aparține Asociației feciorilor (germ. Bruderschaft) este o piesă interesantă folosită în comunitatea săsească, în perioada Cârnilegilor. În luna februarie avea loc întâlnirea breslei, când feciorii se strângeau și după analizarea activității, petreceau. Doar atunci se folosea acest tip de ulcior, fiind diferit de ulciorul folosit la nuntă.

În cadrul ceremoniei de intrare în organizația frățietății acest ulcior făcea parte din obiectele ritualice fiind așezat sub formă de coroană pe capul feciorului mai în vârstă, Altknecht, în timp ce noii membri depuneau jurământul în fața statutelor frățietății. Fiecare dintre proaspeții feciori intrați în rândul frățietății avea datoria să bea pe rând din acest ulcior. Aceștia trebuiau să dea dovadă de îndemânare astfel încât să nu risipească vinul. În a doua zi de Paşte, după confirmare, băieţii şi fetele erau introduşi în organizaţia feciorilor sau a fetelor. Până la cel de-al Doilea Război Mondial, în nicio localitate nu se accepta ca tinerii să nu facă parte din aceste organizaţii”, a mai explicat pentru cititorii Turnul Sfatului, dr. Karla Roșca.

Propus pentru categoria juridică Tezaur

Ulcioarele de păcăleală existente în patrimoniul cultural din România sunt rare în colecțiile muzeale și private, de aceea sunt și unice, în majoritatea cazurilor erau comandate de către Asociație sau vecinătate, breslelor de olari.

În prezent ulciorul de păcăleală prezentat este inclus pe lista obiectelor care urmează a fi clasate în categoria juridică Tezaur, deoarece are valoare excepțională pentru umanitate. Ultima oară el a fost expus în cadrul expoziției „Ceramica din Transilvania – tradiție, artă și modernitate”, organizată de Muzeul ASTRA, la Casa Artelor, în anul 2010.

Date tehnice

Ulcior de păcăleală al Asociaţiei feciorilor

Atelier de breaslă (?)

Valea Hârtibaciului

Datare: secolul al XVIII-lea

Dimensiuni: D: 26,6 cm; Î: 22,5 cm

Material/tehnică: lut, angobă, smalţ, oxizi; modelat manual şi pe roata olarului, ardere oxidantă.

Descriere: Ulcior în formă de coroană format dintr-un inel de bază cu diametrul de circa 26 cm, care stă sprijinit pe patru picioruşe. De pe inelul de bază se înalţă două semicercuri cu câte opt „ţâţe”, patru pe o parte, patru pe cealaltă, care se întretaie şi se fixează la capete pe partea superioară a inelului de bază, la jumătatea distanţei. La punctul de întretăiere a celor două semicercuri s-a format o deschizătură în formă de pâlnie. Între braţele ulciorului, deasupra picioruşelor este realizat câte un vas micuţ, piriform.

Colecţia Muzeului ASTRA, Sibiu

Consultanță de specialitate: dr. Karla Roșca, expert în bunuri cu valoare etnografică. Ceramică transilvăneană și habană, Muzeul ASTRA

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi