„Între Ioana Popa de acum cinci ani, aranjată la patru ace, cum îi șade bine unei directoare de vânzări, și Ioana «de la Suru», așa cum este cunoscută astăzi în lumea montaniarzilor, este drum lung. O cale anevoioasă pe care singură și-a ales-o în ciuda oricărei logici”, scrie Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean (CJ) Sibiu, pe pagina ei de Facebook, în cadrul serialului săptămânal despre oameni și locuri „de poveste” din județ.
După descrierea variantelor de drumeție până la cabana Suru, de sub vârful cu același nume și aflată desupra localității Sebeșul de Sus, pe pagina de Facebook a președintei CJ Sibiu este amintit și modul în care Ioana Popa a ajuns să devină „cabaniera de la Suru”.
Absolventă a Colegiului național „Samuel von Brukenthal” Sibiu și licențiată în Studii Europene la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, Ioana Popa a urmat un program internațional cu dublă specializare în Germania. După ce s-a angajat ca agent de vânzări la un producător de mezeluri de acolo, a avasat în ierarhie, devenind directoare de vânzări pe România.
„A ajuns la Suru printr-un joc al sorții, într-un concediu de odihnă care avea să-i schimbe viața: «Cabana mi-a plăcut enorm. A fost dragoste la prima vedere și în aceeași zi am aflat că era de vânzare. Totul s-a petrecut acum 10 ani, pe vremea când eu chiar nu aveam ceva al meu. Și, oricum, habar n-am avut pe atunci în ce m-am băgat». Așa se face că eventualul apartament pe care urma să-l cumpere în Sibiu, a luat forma unei cabane la 1450 de metri altitudine pe Muchia Moașei din Munții Făgăraș, achiziționată cu nonșalanța pe care mai toți tinerii o au. Cum era de așteptat, decizia Ioanei nu a fost privită cu ochi buni de familie: «Aici au fost grajdurile vechii cabane, cea care a ars în 1996. Tata mi-a spus că am cumpărat cel mai scump grajd din România»”, mai scrie pe pagina președintei CJ Sibiu.
Pentru care Ioana Popa a povestit și cum tot familia, în frunte cu tatăl său, fost inginer în construcii, a ajutat-o să recondiționeze cabana. „Sunt deja patru ani de când am renunțat la poziția de conducere pentru a fi cabanieră. Am simțit că sufletește îmi va fi mai bine, chiar dacă fizic nu-mi va fi deloci ușor. A trebuit să fac cursul de bucătar, am învățat să conduc microbuzul de marfă, să sparg lemne, să fac tot ce face un cabanier în vârful muntelui”, mai declară Ioana Popa pentru pagina de Facebook a președintei CJ Sibiu.
Textul celei care conduce administrația județului abundă de descrieri lirice. „Privind-o, n-ai spune că în mâna de om din fața ta stă suficientă forță pentru a duce în spate o cabană care poate adăposti și hrăni peste 30 de turiști, pe care muntele-i istovește și le face o foame de lup. Să nu uităm de lenjeria care trebuie schimbată, vesela spălată, podelele măturate și cam de tot ceea ce este necesar pentru ca oamenii care-i trec pragul cabanei să se simtă ca acasă. (…) Luminile se aprind prin casele din satele străjuite de falnicul Suru, iar cel mai sclipitor se înfățișează orașul Sibiu, unde odinioară a copilărit Ioana Popa, cea căreia maturizarea a venit cu decizii pe care le înțeleg doar cei care duc muntele în suflet”, se mai arată în textul citat.
Turnul Sfatului a scris în urmă cu un an povestea cabanierilor de la Suru și Bărcaciu. Puteți citi articolul publicat atunci aici Cabanierii din creierii munților: Suru și Bărcaciu. De la „nu mai există, din nefericire”, la „aici trăiești spiritul muntelui”
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 908
Ultimele comentarii
Acum 8 ore
Nustiu
Acum 8 ore
John
Acum 8 ore
Sibian
Acum 8 ore
Till Eulenspiegel
Acum 8 ore
@hermanstander