Nicușor Dan: de ce nu-i răspunde lui Musk, ce spune despre o decizie a CCR referitoare la Georgescu ori despre demisia lui Iohannis. „Eu mi-aș dori să fiu un președinte implicat”

„Faptul că 50% din locuitorii acestui județ au votat fie Georgescu, fie Lasconi, înseamnă că 50% din locuitorii acestui județ doresc o schimbare”, spune Nicușor Dan, printre altele, într-un interviu pentru cititorii Turnul Sfatului.

În afară de Mircea Geoană și Nicolae Ciucă, în campania electorală din toamna anului trecut niciun candidat la Președinția României nu a venit la Sibiu. Și doar Geoană a stat de vorbă cu sibienii neînregimentați politic, prin intermediul presei locale. Aceasta este contextul în care, în după-amiaza trecută, într-una din sălile Împăratului Romanilor, Nicușor Dan a organizat ceea ce a devenit un eveniment rar în România: o conferință de presă. La finalul acesteia, candidatul la Președinția României a răspuns câtorva întrebări pentru cititorii Turnul Sfatului: despre Iohannis, despre apa caldă din Bucureștiul al cărui primar este sau despre cum ar proceda el, ca președinte al României, să refacă Justiția funcțională.

Reporter: Am văzut afișul dumneavoastră cu sloganul „România onestă”. După sloganul cu „România educată”, nu e un pic cam periculos așa, din două-trei cuvinte, să promiteți o altă țară?

Nicușor Dan: N-am fost așa de subtili, cel puțin eu n-am făcut conexiunea asta. România onestă înseamnă o categorie de oameni - pentru că alegerile nu sunt despre politicieni, sunt despre categorii de oameni - și eu văd că în România există o categorie mare, uriașă de oameni care sunt onești, care muncesc și plătesc taxele, sunt de bun-simț și care doresc să rămână și ei și familiilor să trăiască în România. Și asta este România onestă, asta înseamnă pentru mine această categorie de oameni.

Care există, bănuiesc, în bazinele electorale ale tuturor candidaților la președinție, nu numai la dumneavoastră.

Sigur.

Nicușor Dan, la întâlnirea cu simpatizanții sibieni din 23 februarie 2025. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

Sunteți într-un județ în care la primul tur al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu a câștigat relativ vizibil, adică a avut 26,4%, urmat de Elena Lasconi - 23,6%,Marcel Ciolacu, George Simion și așa mai departe. În contextul ăsta, cum vedeți șansele dumneavoastră în județul Sibiu la alegerile prezidențiale din primăvară?

Am făcut mai multe campanii la București, inclusiv una națională, atunci cu USR-ul, niciodată n-am spus cum vor vota oamenii, că mi se pare că îi jignești când anticipezi. Mai ales politicieni care spun „o să-l bat pe cutare”... De fapt, noi ne ducem și cerem o evaluare din partea oamenilor și e ziua în care ei au cuvântul. Asta e democrația. Nu pot să fac pronosticuri, pot doar să sper că acest mesaj de schimbare, schimbare și Occident, plus faptul că în patru ani în București am avut niște rezultate care i-au făcut pe oameni să mă voteze încă o dată, o să convingă oamenii să mă voteze.

N-ar trebui un mesaj adaptat strict către electoratul sibian, având în vedere aceste rezultate? Au votat Călin Georgescu și Lasconi 50% dintre alegători și niciunul dintre cei doi nu pare în momentul de față să fie alături la de dumneavoastră.

Faptul că 50% din locuitorii acestui județ au votat fie Georgescu, fie Lasconi, înseamnă că 50% din locuitorii acestui județ doresc o schimbare. Există mai multe tipuri de schimbare: o schimbare cu păstrarea direcției occidentale și o schimbare cu o contestare a acestei direcții occidentale, cum face domnul Georgescu. Cred că oamenii nu au avut toate aceste informații la momentul votului. Cred că prin metoda foarte sofisticată de promovare, Călin Georgescu s-a prezentat ca un om care dă o palmă sistemului și ăsta e motivul pentru care mulți dintre oameni l-au votat atunci. Eu cred că mai avem încă două luni, două luni și jumătate în care să arătăm oamenilor că da, au dreptate când contestă cum s-au întâmplat lucrurile în România. Da, au dreptate când vor o schimbare, însă această schimbare...

Nu este una mesianică...

Nu. Poate să ne ducă în mai rău decât am fost dacă aceasta contestă direcția occidentală.

Despre Iohannis: a fost un primar de succes

Nu putem ignora și faptul că sunteți în orașul fostului președinte. A fost ceva din mandatele de primar ale lui Klaus Iohannis care v-a atras atenția și ați aplicat și dumneavoastră la Capitală? Nu se compară Sibiul cu Bucureștiul, da....

Klaus Iohannis a fost un primar bun în Sibiu. Ca să vă răspund general, sunt multe lucruri care s-au întâmplat în special în orașele mari din vestul României înainte de a se întâmpla în București, pentru că Bucureștiul a avut tot timpul problema asta de alocare insuficientă a banilor către Primăria Capitalei, față de sectoare. Și atunci Bucureștiul a acumulat un deficit de dezvoltare. Sibiul, înaintea Bucureștiului, a taxat parcarea, a reglementat parcarea, a definit niște zone pietonale care au atras turiști, a avut șansa de a fi Capitală Culturală Europeană și în felul ăsta s-a profilat ca o destinație turistică. A avut șansa unui bun manager al teatrului, care a definit Festivalul Internațional de Teatru. Una peste alta, a fost un primar de succes.

Și atunci credeți că a luat o decizie bună când a lăsat primăria și a candidat la președinție? Cam în situația asta sunteți și dumneavoastră.

Bineînțeles, persoane diferite, momente diferite. Nu cred că trebuie să vorbim de persoane, cred că trebuie să vorbim de un moment al societății și de problemele pe care societatea le are la momentul respectiv. Eu nu am candidat la alegerile din noiembrie considerând că am niște lucruri de făcut la București, considerând că o să fie niște alegeri cum au fost toate celelalte dinainte, în care niște candidați din bazinele partidelor vor lua cumva voturi din acele bazine. Alegerile din noiembrie au dovedit că nu mai suntem acolo, că există uriașă revoltă a oamenilor față de modul în care se face politică și administrație. Și de aici a venit întrebarea firească, în această situație, dacă sunt în politică și dacă există o necesitate a societății, dacă eu sunt persoana aia sau nu.

Întrebare mea era: credeți că Iohanis a procedat bine? Poate veți spune că e devreme să vedem în ansamblu mandatele.

Ce pot să spun cu certitudine este că, în 2014, Ponta ar fi fost o soluție mult mai proastă pentru România decât Iohannis. Să ne ducem acum înapoi, să vedem ce alte alternative ar fi avut România, este un exercițiu care mi-ar lua mult timp să-l fac.

Nicușor Dan. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

A fost bine că a demisionat Iohannis acum din funcția de președinte?

Dacă mă întrebați despre exact ceea ce s-a întâmplat în ziua aia, a fost bine că a făcut asta. Dacă ne uităm înapoi, cum s-a întâmplat asta? Aveam un președinte care avea o cotă de încredere foarte redusă și un act electoral absolut legitim al partidelor izolaționiste, care au simțit asta și, săptămână de săptămână, presau cu suspendarea președintelui și partidele prooccidentale care și-au dat seama că în perspectiva unor noi alegeri prezidențiale, prin susținerea președintelui, pierd puncte electorale. Deci, a fost un joc electoral, care e absolut legitim în democrație. Și atunci partidele astea i-au transmis președintelui „nu vom mai putea susține poziția ta”. Și atunci președintele Iohannis, ca să scutească toată lumea de un timp și de o dezbatere, a demisionat. Deci, a fost o consecință logică a unui fenomen. Dar nici fenomenul acesta cu atacul izolaționiștilor... trebuie să vedem de ce președintele Iohannis avea cota de încredere atât de mică și putem merge mult înapoi în timp.

Apa caldă din București

Alegătorul din Sibiu nu știu dacă va sta să înțeleagă problemele din București din cauza cărora nu există apă caldă. Cum veți povesti dumneavoastră, pe scurt, sibienilor, că sunteți nimerit să fiți președinte cât timp noi de aici, de la Sibiu, fără să intrăm în detalii, știm că acolo la București, într-o capitală a Europei, nu există apă caldă?

Dacă dumneavoastră veți fi întrebat despre primarul, să zicem, din Tecuci, credeți că e un primar bun sau un primar rău? Eu, de asemenea... În prima ședință din prima zi de mandat, în 2020, am întrebat dacă mai trecem o iarnă sau nu cu sistemul de termoficare… Și acum mai există avarii, dar sunt zone întregi care nu mai au problema asta. Și dacă facem un sondaj pe București, cred că 95% din oameni spun că e mult mai bine decât în urmă cu patru ani.

Iohannis, de la început spunea că nu o să fie un președinte jucător, precum predecesorul său. Cum s-ar defini președintele Nicușor Dan în raport cu predecesorul său, cum ar face altfel decât Klaus Iohannis?

Președintele Iohannis a făcut niște greșeli. Una foarte-foarte importantă, de fond, de substanță, este că a neglijat lupta anticorupție, ăsta este principalul meu reproș. Iar apoi, o greșeală care poate să fie foarte ușor evitată, aceea de a comunica. Pentru că în momentul în care a comunicat, în puținele interacțiuni cu presa pe care le-a avut, a comunicat la obiect și a lămurit lucrurile care erau în discuție. Chiar nu înțeleg de ce nu a ales să comunice mai des cu presa. Dar reproșul principal este că a neglijat lupta anticorupție. Eu mi-aș dori să fiu un președinte implicat. Bineînțeles că sunt mii de probleme în România. Trebuie să le identifici pe cele mai importante, cele care le influențează cel mai mult pe celelalte. De exemplu, marea evaziune fiscală. Și să te concentrezi pe una câte una, pe rezolvarea lor, aducând specialiștii care să te ajute să le definești și să presezi pentru rezolvare.

Cum poate îmbunătăți președintele Justiția

Ca președinte, resursele sunt limitate în ceea ce privește capacitatea de intervenție. Mai devreme, în conferința de presă, ați spus cum parchetele ar putea să fie mai implicate, cum în sălile de judecată lucrurile s-ar putea desfășura mai repede. Dar cum puteți să determinați astfel de modificări? Adică dacă veți ajunge președinte, credeți că se rezolvă totul prin numirea sau susținerea unui anumit procuror general? Sau veți veni în fiecare zi la televizor, cum făcea Băsescu, și veți spune care sunt problemele? Care vor fi pârghiile la care veți apela pentru a face lucrurile ca, în Justiție, de exemplu, lucrurile să funcționeze?

Sunt mai multe răspunsuri. În primul rând că există un echilibru de putere între președinte, Parlament, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dacă vorbim de zona de Justiție, în care fiecare din actorii aceștia au atribuții care sunt împărțite și președintele are niște puteri în acest ecosistem. Ăsta e un răspuns. Și s-a dovedit că președinții de dinainte au fost niște președinți puternici care au putut să impună niște lucruri dacă și le-au dorit. Al doilea răspuns este că există o putere a președintelui care este dată de legitimitatea populară, pe care i-o dă votul. Al treilea răspuns este că, specific pe zona de Justiție, pe de o parte, președintele poate participa la ședințele CSM-ului, are atributul de a numi procurorii șefi și prin aceste atribuții care sunt mai mari decât în alte zone ale statului, poate să influențeze decizii. Adică dacă președintele îi spune prim-procurorului și șefului DNA „eu cred că avem o mare problemă cu mare evaziune fiscală și voi aveți atribuții pe această zonă”, evident, fără ca președinte să vorbească de dosarul lui X sau de dosarul lui Y...

Trebuie să discute public, adică să auzim public discuția asta și noi, cei din țară?

Da, eu cred că ar fi bine să auzim asta și public. Și acel șef de parchet care, eventual își dorește un nou mandat de trei ani, auzind asta de la președintele care îl numește, eu cred că are un interes să se ducă în acea zonă de corupție.

Georgescu, Șoșoacă, CCR

Promite pace, promite prosperitate prin forțele proprii, promite demnitate în fața celorlalți. De ce nu-i bun Călin Georgescu ca președinte al României. Este și cel mai bine cotat candidat în momentul de față.

Călin Georgescu nu este Călin Georgescu, în opinia mea. Călin Georgescu înseamnă o uriașă revoltă a oamenilor față de modul în care s-a făcut politică până acum și un mod foarte inteligent, sofisticat de a se fi promovat pe rețelele sociale. Și el nu a devenit candidatul cu ideile, cu soluțiile pe care spuneți că le propune pentru România. În opinia mea, el a devenit un instrument pentru mulți români exasperați de ce se întâmplă în România pentru a schimba modul în care s-a făcut politică până acum. Și este sarcina noastră în această campanie electorală să spunem care este pasul doi după un eventual câștig al lui Călin Georgescu. Eu cred că oamenii care îl votează, mulți dintre ei nu-l votează neapărat pentru soluțiile lui. Îl votează pentru faptul că identifică foarte corect niște probleme. Oamenii se regăsesc în critica pe care ei înșiși o fac față de sistemul politic. Este în sarcina noastră ca în pasul doi să dovedim că soluțiile pe care el le propune, cele mai periculoase fiind contestarea apartenenței noastre la NATO și inclusiv revendicări teritoriale și așa mai departe, sunt absolut nocive pentru România. Pentru că în momentul în care arde casa vecinului, nu ieși afară să spui... Domnul Georgescu iese și spune „mie îmi place pacea”. Când arde casa vecinului, tu chemi un pompier, ca să fii sigur că are apă pentru casa ta. Nu stai așa și spui „mie nu-mi place focul”.

Pare o discuție așa ca o negociere despre ce poate face Curtea Constituțională: să candideze ăla, să nu candideze? Nouă, celor care nu stăm să analizăm limbajul tehnic din Justiție, așa ni pare. Ce părere aveți, dacă tot în logica asta discută toată țara: ar fi bine să fie lăsați să candideze Diana Șoșoacă și Călin Georgescu?

Haideți să începem cu partea mai simplă care s-a produs deja cu Diana Șoșoacă. Am citit cu mare atenție motivarea deciziei Curții Constituționale prin care candidatura sa a fost interzisă și, în opinia mea, este o decizie corectă juridic. Curtea Constituțională s-a raportat la un cadru legislativ pe care l-a aplicat, avea atribuțiile să-l aplice și față de acest cadru legislativ a constatat că această candidatură nu este compatibilă și a interzis-o. Juridic corect, însă democratic nu e corect, în opinia mea. Eu nu contest ceea ce a făcut Curtea Constituțională. Eu contest acel cadru legislativ pe care l-a aplicat și care i-a permis să interzică o candidatură. Eu cred că democratic este ca orice persoană, mai puțin, nu știu, cineva care propune exterminare în masă sau știu eu ce bazaconii, să poată să candideze. Adică marja de apreciere a Curții Constituționale să fie foarte, foarte restrânsă. Asta despre cazul Șoșoacă. Acum, dacă ne uităm în viitor, pentru doamna Șoșoacă mi se pare evident că Curtea Constituțională trebuie să aibă aceeași opinie, într-o logică juridică. Pentru Călin Georgescu, nu știu, e o chestiune de apreciere. Faptul că alegerile s-au anulat din cauza sa, din cauza modului în care s-a desfășurat campania, ține de partea de finanțare și nu de opiniile sale. Acum, Curtea Constituțională va trebui să vină cu o judecată nouă cu privire la opiniile sale cu privire la constituție, structuri euroatlantice. Dacă acestea sunt extrem de deplasate față de cadrul constituțional e o dezbatere juridică în care eu nu vreau să intru în momentul acesta.

Părerile americanilor și definiția progresismului

Sunteți totuși primarul Capitalei. De ce nu răspunde nimeni din aparatul de stat al României lui Elon Musk? În fiecare zi, pe X, ne face în toate felurile țara. De ce, în momentul de față, primarul Nicușor Dan nu-i răspunde? Evident, răspunsul nu va fi pentru americani, va fi tot pentru publicul român.

Asta pentru că, dincolo de modul în care o face...

Poate are dreptate?

Dincolo de modul în care o face - care nu este deloc politicos față de o națiune suverană, dacă vorbim de sfera de gândire în care se găsește - pe fond, din perspectiva lui, vedem că avem niște alegeri anulate, că statul care le-a anulat nu dă niște explicații foarte credibile și că ziare absolut echidistante din Europa Occidentală pun la îndoială modul în care au fost anulate. Având doar această perspectivă, pe fond, pare întemeiat. Problema statului român nu este că nu răspunde ca să intre într-o dezbatere, problema statului român este că nu răspunde la problema de fond care se adresează: adică de ce am anulat alegerile? Legat de anularea alegerilor, eu am o opinie care este la nivel de opinie, pentru că m-am consultat cu oameni care fac consultanță politică, oameni care au făcut zeci de campanii la viața lor și care spun că o campanie ca asta, cum a fost cea a lui Călin Georgescu, foarte inventivă tehnologic, e o campanie pe care nu există firme în România care să o facă. Pe de altă parte, la o estimare simplă, e o campanie care costă milioane sau zeci de milioane de euro. Și atunci, treaba statului român e să vadă care au fost companiile, cine a făcut plățile, astfel încât să lămurim, în special pentru români, de ce am anulat alegerile. Astfel încât mulți români să recâștige o minimă încredere din democrația din România.

Credeți că statul român nu e capabil să nu vrea să descopere circuitul ăsta al banilor și al firmelor sau al actorilor care au lucrat?

Nu știu. În orice caz, faptul că am anulat alegerile a fost un mare eșec. Faptul că au trecut mai bine de două luni și în continuare nu reușim să lămurim este un alt eșec.

Nicușor Dan, în interviul pentru Turnul Sfatului. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului

Ultima întrebare nu-mi aparține, ci am luat-o de la o persoană care nu v-ar vota niciodată. Ce înțelegeți dumneavoastră prin progresism și suveranism?

Sunt două chestiuni diferite. Este o dezbatere care se poartă în toate societățile care permit dezbaterea, între dreptul individului și drepturi ale comunității. Progresism este curentul de gândire care spune, în esență, că dreptul individului prevalează, chiar dacă manifestările sale vatămă niște obiceiuri, valori ale comunității. Conservatorismul este curentul de gândire care spune că anumite manifestări ale individului trebuie să nu vatăme aceste valori ale comunității. Asta este dezbaterea. Suveranism este, în opinia mea, altceva. Suveranism reprezintă dreptul statului, a unei societăți care e organizată în formă de stat, de a lua decizii pentru ea însăși. Și în România. De asta termenul de suveranist în România este folosit cu totul și cu totul impropriu, pentru că, inclusiv în Constituția României, România este un stat suveran și noi toți suntem niște suveraniști pentru că respectăm Constituția României. Discuția este despre izolaționism versus, să-i spunem, globalism. Cei care se definesc suverani sunt de fapt niște izolaționiști și mulți se tem de probleme pe care nu le discutăm niciodată.

Nu se discută deschis, de exemplu, despre transsexuali, pentru că și aici ajunge discuția în zona mare a celor care votează, dar sunt discuții care nu se poartă în zona politică. Problema locuirii a apărut în discursul politic din România târziu, deși există demult în societate. Cum veți avea dumneavoastră contact cu cetățenii în cazul în care veți fi președinte, cum veți afla nemulțumirile lor? Că bănuiesc că nu veți sta pe TikTok?

Cred că unul din rolurile importante ale președintelui este de a fi mediator între societate și clasa politică și actul de guvernare. Președintele nu trebuie să stea pe TikTok, dar echipa pe care o are trebuie să extragă din TikTok, din mass-media centrală și locală, din sondaje de opinie, care sunt principalele preocupări ale românilor și să încerce să încerce să răspundă la ele, definind direcții de acțiune care - cele mai multe - trebuie să fie realizate de executiv.

Vezi mai jos înregistrarea video a interviului:

Cele mai relevante mesaje transmise de Nicușor Dan în conferința de presă de la Sibiu pot fi citite aici: Nicușor Dan, la Sibiu: „Urmează o campanie atipică. Nu mai contează opțiunile de partid. Vocea voluntarilor va fi mai importantă decât vocea politicienilor”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro