Miercuri,
10.09.2025
Light Intensity Drizzle
Acum
15°C

Istoria clopului de Măginime: afacerea primului român care a fabricat pălării în Săliște încă funcționează. ”Acum, oamenii sunt mai înalți, au capul mai mare”

Istoria clopului de Măginime: afacerea primului român care a fabricat pălării în Săliște încă funcționează. ”Acum, oamenii sunt mai înalți, au capul mai mare”

Au trecut aproape 130 de ani de când un român a reușit performanța de a înființa în Săliște „prima întreprindere românească”. Ioan Dădârlat, devenit la 1896 proprietarul afacerii și a scris: „Prima Fabrică Română de Pălării” pe o bucată de lemn de brad.

Consiliul Județean Sibiu prezintă o parte din istoria clopului de Mărginime într-un text din seria ”Oameni și locuri de poveste”.

”Am calapoade vechi de peste 100 de ani. Majoritatea sunt mici față de mărimile de azi”

Născut în „capitala Mărginimii”, Radu Ilieș Dădârlat este un munte de om, cu palme mari, înnegrite de la vopseluri, având pielea degetelor bătătorită și străpunsă de acele cu care coase căptușeala pălăriilor. „Cel de-al doilea soț al bunicii mele a fost Ioan Dădârlat, primul și cel mai cunoscut pălărier din Mărginimea Sibiului. Tata a învățat de la el meseria asta grea, chiar dacă a profesat ca tehnician veterinar”, spune meșterul în timp ce îmi arată câteva zeci de calapoade din lemn, atent înșiruite pe un raf în fundul curții.

Astfel, aflu că într-o lume în care totul este schimbător, chiar și craniile nu mai sunt ce au fost: „Am calapoade vechi de peste 100 de ani. Majoritatea sunt mici față de mărimile de azi. Acum, oamenii sunt mai înalți, au capul mai mare, asta-i sigur!” Încearcă și o explicație: „Probabil că este de la hrană. Majoritatea animalelor sunt crescute cu hormoni, plantele sunt modificate genetic, iar toate acestea ajung pe rafturile magazinelor, apoi în mâncarea noastră. Uitați-vă în jur să vedeți câtă lume este obeză”.

Cum se fabrică: postavul vine din Timișoara

Orice pălărie pleacă de la faza de cloș. Adică de la o bucată conică de postav, pe care meșterul o mai găsește doar în zona Timișoarei, lucru ciudat în condițiile în care Mărginimea Sibiului abundă de crescători de oi, iar lână ar fi suficientă. „Cloșul este țesut din lână și melană, niște fire sintetice care țin țesătura laolaltă. Mai este și cloșul din păr de iepure, mai elegant, dar și mai scump”.

Prima operațiune este cea a apretatului: „Cu o pensulă fină aplic un apret, care este un amestec din clei de oase și amidon. Plus un ingredient secret”. Urmează aburirea și trasul pe calapod: „Am mărimi de la 50, până la 62. Odată, am lucrat un 64-65 pentru un bărbat cu o malformație la cap, de aici, dintr-un sat învecinat.”

Urmează curățatul cu peria, apoi se pune din nou la presă, se taie borurile și se tivește panglica: „Aici se simte mâna pălărierului: dacă-i meseriaș, capetele bordurii nu se văd”.

Radu Ilieș - Dădârlat a fost trimis de tatăl său să „fure meserie” la „Paltim”, fosta fabrică de pălării de la Timișoara, prima de acest fel din sud-estul Europei: „Tata a fost un om dur, însă foarte corect. M-a dat pe lângă un maistru, să învăț cum se fac pălăriile de domn. Apoi, am revenit acasă, unde am lucrat cu tata și cu bunica.”

Clopul de pe Valea Hârtibaciului respectă modelul tradițional

Din fostul atelier al lui „Babu Ionel”, cum îi spuneau cei apropiați lui Ioan Dădârlat, au mai rămas câteva duzini de calapoade din lemn de tei, o presă cu abur și o mașină de cusut. „Îmi este drag să lucrez cu ele, au făcut mii de pălării care au ajuns în lumea întreagă. Unele au trecut oceanul și au ajuns în America”.

Potrivit pălărierului săliștean, în județul Sibiu există patru modele de clopuri ciobănești: „Cel de pe Valea Hârtibaciului respectă modelul tradițional pentru că este mai jos și are boruri de 2,5 - 3 centimetri. Apoi, vine clopul din Săliște, care este ceva mai înalt, cu bor de 1  - 1, 5 cm. Poienarii îl vor mai înalt, pentru că sunt mai mândri din fire. La final, vine și clopul modern, pe care-l poartă și Ghiță Ciobanul, foarte înalt, fără boruri. Mie, unul, nu-mi place: zici că-i o claie de fân”.

Cel mai ieftin clop costă 150 de lei

Pălărierul cutreieră târgurile transilvănene în lung și în lat. Constată de la un an la celălalt că numărul purtătorilor de pălării scade, iar prețul materiei prime crește.

„Cel mai ieftin clop de cioban, făcut din lână și melanină, costă 150 - 200 de lei, iar o pălărie din păr de iepure ajunge la 200 de euro. Cele mai  comandate pălării sunt cele ale romilor căldărari de pe Valea Hârtibaciului sau din Țara Oltului, care le vor cu boruri largi și panglici din alea faine”.

La poarta casei de pe strada București din Săliște, o pălărie metalică agățată lângă streașină vestește lumii că aici încă mai funcționează „Prima Întreprindere Română de Pălării”. Aidoma Babului Ionel, meșterul se bazează de fiul său că va duce mai departe priceperea și secretele pălăriilor de Săliște.

Sursa foto: Facebook / Consiliul Județean Sibiu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

2 comentarii

Respect d-le Dădârlat

Acum 6 luni

f. tare! Inca mai avem traditii unice in lume.
Raspunde

HBomb

Acum 6 luni

Da, e chiar cazul să ne lăudăm, mai ales cu faptul că la noi întregi meserii și meșterii care le practicau au dispărut. În Portugalia, Spania, Italia sunt sute de meșteri care fac pălării în mod artizanal, dar noi, care am rămas cu ultimul, avem tradiții unice.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus