Călugărul care a dat numele Rășinariului e printre cele mai bune propuneri de drumeții pentru sibienii de toate vârstele. „Mulțumim celor care au făcut acest loc”

Un traseu ușor, încadrat la cele colinare deși te poartă și pe poteci de stâncă la umbră de conifere, este propunerea Turnul Sfatului pentru rubrica „Turist în județul tău” din această săptămână. Traseul Călugărul – sau Dealul Călugărului – te poartă prin Poiana Pensionarilor de pe Dealul Ganța și își trage numele dintr-o legendă legată de călugărul care a ajuns să dea numele Rășinariului.

Când spunem că traseul este „pentru toți” chiar așa și trebuie înțeles: de la pensionari (nu degeaba poiana poartă numele lor), la novici în ale drumețiilor și până la prunci, cu toții pot descoperi la pas bogata ofertă a naturii pe care sibienii o pot zări de pe balcoanele apartamentelor lor. Am profitat de soarele acestui final de săptămână pentru a ne umple plămânii „cu oxigen din ăla bun” pe traseul spre Dealul Călugărului.

Păduri de toate felurile

Cei care vor să pornească pe Călugărul trebuie să ajungă, mai întâi, în fața clădirii în care funcționează Primăria Rășinari, loc de unde pornesc mai toate traseele marcate în jurul comunei lui Cioran. Pe stâlpii de orientare turistică din fața clădirii veți observa și un indicator inscripționat cu Dealul Călugărului, indicator care poartă marcajul specific acestui traseu, un triunghi albastru pe fundal galben.

De aici porniți pe traseul Călugărul. Indicatiorul este în fața Primăriei Rășinari. Sursa foto: Turnul Sfatului

Urmând acest marcaj desenat pe stâlpii și gardurile din Rășinari, după ce veți șerpui pe străzi traversând și Valea Ștezii, traseul vă va scoate din sat pe un drum de căruță pe sub Cetățuie, adică dealul în vârful căruia se află ruinele ascunse ale cetății medievale din Rășinari.

Veți umbla cu spatele la priveliștea Făgărașilor, sub cerul liber, câteva sute de metri, trecând pe lângă un stingher monument funerar, până la prima din pădurile pe care vă poartă traseul, una de stejari tineri. Pentru că farmecul acestui traseu tocmai acesta este, faptul că te poartă prin multe păduri: după cea de stejari tineri urmează una de conifere, apoi una de fag și carpen, după care din nou umbra deasă a unei păduri de conifere.

Potecile traseului vă poartă pe sub tot felul de păduri. Sursa foto: Turnul Sfatului

Fără câini ciobănești și cu două zone de belvedere

Una din particularitățile acestui traseu este că – parcurgând multă pădure – nu se intersectează cu pășunile pe care își fac stâne ciobanii. Prin urmare, cei care se tem ori nu au experiență cu câinii ciobănești sau cei care vor să iasă la plimbare însoțiți de patrupedul propriu pot alege fără probleme Călugărul. Totuși, chiar pe platoul aflat imediat după ieșirea din Rășinari, aici mai pot fi zărite uneori turme de oi, însoțite – evident – de câini. Cu toate prejudecățile larg răspândite pe subiectul câinilor ciobănești și a stăpânilor lor, întâlnirea cu aceste patrupede poate fi o experiență chiar plăcută. 

Singura zonă în care, uneori, puteți găsi turme de oi este pe platoul de la ieșirea din Rășinari. Sursa foto: Turnul Sfatului

Mai multe detalii pe acest subiect vă recomandăm să citiți aici: VIDEO Cum să procedezi când ești atacat de câinii de la stână, atunci când mergi în drumeții pe jos ori pe bicicletă

Deși veți găsi mai multe puncte cu belvedere, două sunt cele care vă vor opri cu siguranță pentru a face fotografii. Prima zonă este cea de deasupra cătunului Trăinei, la marginea primei păduri de stejari tineri pe care o veți parcurge pe traseu. De aici, peste livezile părăsite de deasupra Trăineiului, veți vedea Poplaca la picioare, Sibiul în depărtare.

Primul punct de belvedere al traseului este deasupra cătunului Trăinei. Sursa foto: Turnul Sfatului

Al doilea punct de belvedere îl veți descoperi după ce veți urca pe dealul Ganța, în vârful căruia găsiți Poiana Pensionarilor: de aici cerul vi se deschide către dealul Fragii, vf. Plaiului sau dealul Burului, de exemplu.

Vederea dintr-un colț al Poianei Pensionarilor. Sursa foto: Turnul Sfatului

Poiana Pensionarilor își are numele dat de Ghiță, un iubitor al muntelui care organiza adesea aici drumeții pentru locuitorii din zonă, aflați la a doua tinerețe. După ce Ghiță s-a prăpădit, prietenii acestuia au decis să îi cinstească memoria și, în poiana pe care el a botezat-o, au cărat cu spatele cele necesare pentru a amenaja o masă cu bănci. Locul a devenit unul de popas obligatoriu pentru cei urmează traseul Călugărului.

Despre acest loc de popas puteți citi mai multe aici: Povestea lui Ghiță. Prietenii i-au dedicat „Poiana Pensionarilor”

La masa amenajată în memoria lui Ghiță. Sursa foto: Turnul Sfatului

„Noi îl facem foarte des”

În ieșirea noastră matinală cu bicicletele pe traseul către Dealul Călugărului ne-am întâlnit cu trei drumeți din Sibiu. Mirela Oprea, Adriana Bunea și Adrian Bechert spun că ies adesea pe acest traseu. „Este un traseu pe care te poți bucura de natură, de priveliști, o oază de oxigen. Traseul este foarte plăcut și ușor, iar noi îl facem foarte des: și de trei sau de patru ori pe an urcăm. Este accesibil și vara și iarna. Acum vrem să ajungem în Poiana Pensionarilor: mulțumim celor care au făcut acest loc de popas, nu știm cine, dar este foarte bine venit”, au povestit cei trei prieteni.

Mirela, Adriana și Adrian vin adesea pe traseul Călugărul. Sursa foto: Turnul Sfatului

„Din Sibiu ajungi foarte ușor: iei autobuzul de Rășinari și, apoi, cu «doiul». Pe acest traseu nu sunt câini, nu sunt turme de oi. Chiar aici (la ieșirea din Rășinari – n.r.) primăvara, mai sunt unele turme, dar fără probleme. Și nici urși nu am întâlnit, nicio sălbăticiune”.

Radu Zaharia, unul dintre cei mai apreciați ghizi montani sibieni, recomandă și el un astfel de traseu pentru cei care vor să descopere, de unii singuri, pasiunea drumețiilor prin bogata natură care năpădește împrejurul Sibiului. „Traseul nu pune probleme din punct de vedere tehnic. Evident, pot apărea situații în care, pe timp de iarnă, în anumite zone precum Poiana Pensionarilor, zăpada să depășească 80 de cm. Dar nici astfel de situații nu ridică probleme deosebite, dacă cei care pornesc în drumeție se echipează corespunzător, cu încălțăminte și îmbrăcăminte adecvate. Mai trebuie atrasă atenția asupra faptului că în lunile fierbinți de vară pe traseu, în ciuda faptului că este umbrit, este foarte cald. Iar cum nu există izvoare pe această rută, drumeții trebuie să fie pregătiți de la plecare”, arată Radu Zaharia.

Legenda numelui: e vorba de călugărul care a dat numele Rășinariului

Celălalt capăt al traseului este în mica poiană de deasupra intersecției dintre drumul județean spre Păltiniș și drumul județean către Gura Râului (poiană în care este amplasat acum un releu de comunicații). Dealul de dincolo de intersecție se numește Dealul Călugărului, iar legendele locului leagă numele dealului și, implicit, al traseului, de sihastrul Gavril.

Conform „Legendelor rășinărene”, scrisă de Corneliu Lubinschi, în cetatea medievală de deasupra satului (cetate pe sub ale cărui ruine trece și traseul în discuție), la vreo 300 de ani după retragerea romanilor care au mai întreținut fortăreața, într-una din puținele încăperi rămase cu acoperiș s-a stabilit un călugăr venit de pe Târnave. Cu timpul, călugărul Gavril a început să fie apreciat de localnici „pentru smerenia, evlavia şi sărăcia biblică în care trăia, dispreţuind toate cele lumeşti”. „Urcau pe rând, sus la el, ca să-i ducă apă şi de-ale gurii doar pentru a primi binecuvântarea lui, pentru că îl considerau un adevărat sfânt, apărător al aşezărilor”, povestește Corneliu Lubinschi.

Potecile traseului te poartă pe multe curbe de nivel. Sursa foto: Turnul Sfatului

Iar în ultimii ani de viață, călugărul Gavril a fost chemat să coboare – cum niciodată nu mai făcuse în ultimi zeci de ani – pentru a rezolva o dispută care împărțea efectiv în două așezarea de la poale. Pe atunci, comunitatea era împărțită în două așezări: Râușor, condusă de cneazul Ion, și Copăcele, condusă de cneazul Dumitru. Și cum localnicii se tot sfădeau despre cum să împartă granița între administrațiile celor doi cneji (ca să știe unde să plătească dările pentru administrarea drumurilor, fântânilor, pazei de noapte etc), pentru a-și rezolva neînțelegerile au decis să îl cheme pe călugărul Gavril. În fața întregii comunități, el a arătat că – din moment ce lumea îi știe de rășinari, adică vânzători de rășină – ar trebui să formeze un singur sat. Și Rășinari a devenit numele celor două cnezate unite sub sfatul călugărului Gavril.

„– Oameni buni! Binecuvântaţi să fiţi voi, părinţii voştri şi bunicii voştri care m-au poftit aici, între voi, acum 70 de ani, ca să port viaţa în curăţenie, în dragoste şi în frica lui Dumnezeu, să mă lumineze şi vouă să vă deschidă inimile, pentru ca lumina aceasta să pătrundă în ele. Bunii voştri s-au întâlnit pe când umblam cu răşină prin părţile Mureşului şi Târnavelor, aşa cum umblau moşii şi strămoşii lor. Mulţi dintre voi trăiţi şi astăzi din vânzarea răşinii. Iată de ce, prin toate părţile vi se spune răşinari. Dacă voi sunteţi răşinari, atunci de ce să nu fie şi Râuşorul şi Copăcele o singură aşezare şi să se cheme Răşinari?

– Aşa este! Are dreptate! Să fim una şi să nu ne mai sfădim atâta. Răşinari, Răşinari! Se auziră voci din toate părţile.

– Atunci Răşinari să rămână numele satului! Rosti sihastrul”,

Din Legende Rășinărene, de Corneliu Liubinschi

Date tehnice

Din punct de vedere tehnic, traseul este unul liniar, în sensul că pe unde mergeți, pe acolo vă și întoarceți. Are o lungime de aproximativ 8,5 km (deci cam 17 km dus-întors) și, în funcție de nivelul de pregătire și numărul de popasuri, poate fi parcurs lejer într-un interval cuprins între patru și șase ore.

Pe multe porțiuni, traseul marcat cu triunghi albastru pe fundal galben urmează poteci umbrite, amenajate pe curbe de nivel, deci nu va trebui să urcați și să coborâți foarte mult: cam 550 de metri este diferența pozitivă de nivel pentru cei care fac traseul dus-întors.

Pentru că nu este vorba de un traseu dificil din punct de vedere tehnic, nici cerințele în ceea ce privește echipamentul nu sunt foarte ridicate. Cu toate acestea, îmbrăcămintea, încălțămintea și protecția pentru soare sau intemperii vor putea influența mult în bine experiența unei drumeții.

Traseul este gândit pentru drumeții, dar poate fi parcurs și pe bicicletă. Cei care vor să pedaleze pe traseu trebuie să aibă o pregătire medie și o bicicletă din categoria MTB.

Pe traseu nu există izvoare, deci va trebui să aveți apă de băut încă de la plecare.

Traseul a fost foarte bine remarcat în cadrul programului Anii Drumeției. Cei care vor să aibă cu ei și o hartă în format digital pot descărca de aici traseul în format .gpx (fișierele .gpx se deschid și utilizează cu aplicații de telefonie mobilă dedicate, cum ar fi GPX Viewer, Strava, Relive etc).

Citește și Propunere de drumeție lejeră la ruinele cetății medievale din Rășinari, „surata” celei din Cisnădioara: „Veșnic este vorba de doi uriași”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro