Casa memorială „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș: în căutarea umanismului pierdut

Când e prea mult haos în viața publică, când armele înlocuiesc rațiunea, iar înarmarea devine un laitmotiv, cel mai bun lucru e să te deconectezi de la această actualitate și să faci un exercițiu de întoarcere în trecut. Nu pentru că „înainte era mai bine”, ci pentru că acolo poți găsi umanismul pe care cu greu îl mai găsești azi. În casa memorială „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș poți face acest exercițiu pasionant.

În prezent, centrul Mediașului e „ocupat” cu lucrările de modernizare a centrului său istoric, dar asta nu înseamnă că orașul de la nordul județului nu oferă nimic de văzut. Când am ajuns acolo, am țintit să vizitez un singur obiectiv, Casa memorială „St. L. Roth”, după ce zilele trecute mi-am dat seama că nu cunosc prea multe despre această personalitate decât că a fost preot, a participat la Revoluția din 1848 și că a fost împușcat de maghiari, deși nu a fost un dușman al lor.

Casa se află în apropierea pieței centrale și a cetății din Mediaș, pe strada J. Honterus, la nr. 10, fiind administrată de Muzeul Municipal Mediaș și Direcția municipală de Cultură. Aceasta a fost achiziționată în 1969 de la ultimii descendenți ai familiei lui Roth din perioada respectivă, care locuiau la Moșna și inaugurată la 25 septembrie 1970. Aici au fost transferate obiectele păstrate în biserică, împreună cu alte obiecte personale.

Casa memorială este compusă din trei încăperi, în care poți găsi informații esențiale despre viața și activitatea lui Roth, contribuțiile sale în domeniul educației și implicarea sa în Revoluția pașoptistă de la 1848, precum și obiecte de mobilier, dar și haina pe care a purtat-o în momentul execuției, alături de tulburătoarea scrisoare către copiii săi scrisă înainte de a fi împușcat.

Trei încăperi ce găzduiesc o parte din istoria regiunii Transilvania

Prima încăpere are o formă dreptunghiulară și oferă date despre viața și activitatea sa, pe care le găsești pe afișe atârnate pe pereții din stânga și dreapta. Acestea sunt puse în contextul unor evenimente care au avut loc în Europa. Un bust din ipsos este amplasat într-o nișă în peretele opus intrării. În încăperea următoare, care este cea mai mare, în formă pătrată, atrage atenția un mobilier inedit. Este secretair-ul la care a lucrat Roth. Atmosfera este completată de câteva fotolii, un portret în care e înconjurat de elevii săi. În cea de-a treia încăpere, despre care se știe că a fost camera de lucru a lui Roth, este tratat ultimul episod al vieții și activității lui. Fotografii, texte, hărți și documente pot fi consultate. 

Personalitatea lui Stephan Ludwig Roth este una dintre cele mai importante ale comunității săsești din Mediaș, dar e prea puțin cunoscută de români. Am avut norocul atunci când am ajuns la casa memorială să găsesc un grup de turiști veniți din Cluj, însoțiți de reprezentanți ai Centrului de informare turistică și Muzeului Municipal din localitate, de la care am aflat detalii inedite despre Roth.

Cine a fost Stephan Ludwig Roth

Născut în 1796, Stephan Ludwig Roth provenea dintr-o familie cu tradiție clericală, tatăl său fiind prim preot la Biserica Evanghelică din Mediaș. Ca urmare a așteptărilor familiale, și-a început studiile teologice, iar în 1817 a plecat în Germania, la Universitatea din Tübingen, unde a studiat Teologia și Istoria.

Însă, atras de noile curente educaționale europene și inspirat de mari gânditori precum J. J. Rousseau și Hegel, Roth a descoperit o pasiune profundă pentru pedagogie. Această nouă direcție l-a condus în Elveția, la Yverdon, unde a studiat alături de Johann Heinrich Pestalozzi, cel mai renumit pedagog al vremii. Deși familia l-a convins să revină la Tübingen pentru a-și finaliza studiile teologice, preocuparea sa pentru educație nu a dispărut.

A „fondat” ora de educație fizică

După întoarcerea sa în Transilvania, în 1821, Roth a devenit profesor la Gimnaziul Evanghelic din Mediaș, instituție care, din 1917, îi poartă numele. A fost un dascăl inovator, introducând, în premieră pentru întregul Imperiu Habsburgic, orele de educație fizică în programa școlară. De asemenea, el a îmbinat sportul cu muzica, generând controverse în rândul dascălilor tradiționaliști, aflați sub influența bisericii evanghelice.

Din cauza viziunilor sale progresiste, Roth a fost forțat să renunțe la cariera didactică în 1837 și s-a orientat către preoție, activând inițial la Mediaș, apoi la Nemșa și Moșna.

Implicarea în Revoluția de la 1848

În timpul Revoluției de la 1848-1849, Roth nu a fost un lider militant pe câmpul de luptă, ci a jucat un rol administrativ, gestionând diverse teritorii, inclusiv Dumbrăveni și Cetatea de Baltă. Pe măsură ce armata maghiară avansa, s-a retras la Moșna, unde a fost arestat și trimis la Cluj.

Condamnat la moarte de către tribunalul maghiar, Stephan Ludwig Roth a fost executat pe Cetățuia din Cluj la 10 mai 1849. Martorii oculari ai execuției au relatat că plutonul de execuție a tras cu ochii închiși. Era foarte firav, ca și aspect, micuț de statură, preot plăpând, nimeni nu-l vedea un pericol din punct de vedere militar/revoluționar.

Un gânditor incomod

Aflăm că Roth a fost o voce puternică în dezbaterile privind identitatea lingvistică a Transilvaniei. Lucrarea sa „Lupta între limbi în Transilvania” (1842) critica încercările de impunere a limbii maghiare în administrație, argumentând că, dacă ar trebui să existe o limbă oficială, aceasta ar trebui să fie limba română.

Stephan Ludwig Roth este un exemplu pe care ar putea să-l urmeze cei care astăzi își spun suveraniști. Probabil că acest sas a iubit mai mult limba română și națiunea din care a făcut parte decât cei care urlă de la tribuna Parlamentului împotriva „soroșiștilor”. E remarcabil să avem o astfel de personalitate în istoria noastră, dar e imposibil să nu ai sentimente de rușine când te gândești la urmașii lor politici de astăzi.

Moștenirea

Viața personală a lui Roth a fost marcată de tragedii: a avut două soții, ambele decedând timpuriu, și opt copii, dintre care doar cinci au supraviețuit. Obiectele expuse în casa memorială au fost achiziționate de la ultimii descendenți ai familiei sale, iar astăzi, singurii săi urmași locuiesc în Ungaria și Austria.

Stephan Ludwig Roth rămâne un simbol al curajului intelectual, al reformei educaționale și al luptei pentru drepturile comunităților transilvănene, dar în primul rând ale românilor; un om care și-a dedicat viața progresului și justiției sociale.

Scrisoarea pe care a redactat-o în ultimele ore le vieții sale, adresată copiilor săi, scoate în evidență un umanism greu de găsit astăzi. Aici și-au lăsat amprenta și concepțiile sale politice și naționale, afirmând că „pentru propriul meu popor am avut mereu gânduri bune, fără a avea gânduri rele pentru celelalte popoare”.

„N-am fost nici în viață, nici la moarte un dușman al națiunii maghiare. Să mă creadă pe cuvânt pe mine, care mă aflu pe pragul morții în clipa în care ne părăsește orice prefăcătorie”, mai scria el.

Vizitarea Casei memoriale „Stephan Ludwig Roth” este obligatorie pentru cei care ajung în Mediaș. Nu numai pentru „suveraniști”, ci chiar și pentru cei care își spun „progresiști”. Or, Roth a fost „unul dintre cei mai progresiști intelectuali ai Transilvaniei”, după cum menționa istoricul Vasile Netea, care și-a dedicat o mare parte a activității sale studiului Ardealului.

Casa memorială se poate vizita de luni până vineri între 9:00 – 17:00. În perioada iunie-august, aceasta este deschisă și în weekend, între 10:00-14:00.

Prețul unui bilet este de 4 lei pentru adulți și 2 lei pentru elevi, pensionari și studenți.

Pentru informații suplimentare sau organizări de tururi ghidate, pot fi contactați reprezentanții Muzeului Muncipal Mediaș, la numărul de telefon 0369 445 024.

Mulțumesc Muzeului Municipal Mediaș pentru informații și deschidere!

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi