Istoria anilor în care U Cluj  s-a mutat la Sibiu. Toți jucătorii au intrat în Mișcarea Legionară. De foame, prindeau pești cu mâna din Cibin și îi duceau la un restaurant să-i gătească

Între august 1940 și 1945 U Cluj s-a numit Universitatea Sibiu și s-a mutat aici, după ce Ardealul a fost cedat Ungariei, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar campionatul a crescut de la 12, la 13 echipe pentru a face loc echipei. S-a considerat că jucătorii ardeleni și clubul merită onoarea de a juca în prima ligă, ca semn de respect pentru perioada prin care treceau.

Aliate cu Germania nazistă România și Ungaria a intrat într-un arbitraj extern, după ce maghiarii au solicitat o parte însemnată din Transilvania. În urma arbitrajul de la Viena,   România a fost nevoită să-i cedeze Ungariei Nord-Vestul Transilvaniei. Granița cu România era pe Feleac, iar Universitatea din Cluj a fost mutată la Sibiu, cea mai mare parte. Câteva facultăți au fost mutate la Timișoara. Așa începea istoria lui ”U” în variantă sibiană.

Ion Antonescu deschide noul an universitar la Sibiu. Promite mutarea clujenilor la Alba Iulia

În noiembrie 1940, ziarul Universul relata despre vizita mareșalului Ion Antonescu la Sibiu, la deschiderea anului universitar. El a spus atunci că mutarea universității clujene la Sibiu este doar temporară și că acesta va fi mutată definitiv la Alba Iulia. Motivul, spunea el, Sibiul trebuie să rămână cu biserica și ASTRA, era suficient atât.

„Pentru că Ardealul nu trebue să aibă Universitatea lui pe drumuri de pribegie. Pentru că lăsând Sibiului rosturile sale duhovniceşti şi aşezările sale etnice şi comerciale, trebue să dăm totuşi Universităţii Ardelene zările sale proprii. Pentru că acolo unde este mintea, este şi puterea şi unde este unitatea sufletului să zidim Cetatea Culturii Româneşti, dinTransilvania, la Alba-lulia.

În Alba-lulia marelui şi nepieritorului Mihai, în Alba-lulia unirii şi a încoronării întregitoare a lui Ferdinand I şi a Reginei Maria, acolo va fi cetatea spirituală de peste Carpaţi, a Neamului lui Mihai I.

Ne-o poruncește trecutul şi umbrele lui sfinte. Ne cheamă acolo viitorul. Vom sprijini cu toate jertfele noastre această întemeiere. Fiindcă aşa răspunde un Neam întreg și mândru la actele brutale de dărâmare ale altora”, spunea în discursul său Ion Antonescu.

Cu o lună înainte apăruse deja în Monitorul Oficial al României mutarea universității clujene la Sibiu și Timișoara.

”Monitorul Oficial octombrie 1940

Art. V.

Universitatea „Regele Ferdinand I“ din Cluj se mută la Sibiu, cu toate facultățile, biblioteca universitară, întregul inventar și personal de toate categoriile, afară de Facultatea de științe.

Facultatea de științe de la Universitatea din Cluj se mută provizoriu la Timișoara, cu întregul inventar și personal de toate categoriile, rămânând încadrată organic la Universitatea „Regele Ferdinand I“ din Sibiu.

Rectorul universității, împreună cu pro-rectorul și decanii facultăților respective sunt însărcinați cu așezarea și organizarea acestei universități.

Art. VI. Facultatea de agronomie din Cluj se mută la Timișoara, cu întregul inventar și personal de toate categoriile și se încadrează în politehnica locală.

Art. VII. Academia de muzică și artă dramatică, Teatrul Național și Opera Română din Cluj, se mută, cu întregul inventar și personal de toate categoriile la Timișoara.

Art. VIII. Academia de înalte studii comerciale și industriale din Cluj se mută la Brașov cu întregul inventar și personal de toate categoriile”.

U Sibiu in meciul cu CFR Severin / Sursa foto: Sportul Clujean / arhiva Romulus Lazăr

Toți jucătorii Universității Sibiu intră în Mișcarea Legionară

 Gazeta Sporturilor relata în octombrie 1940 faptul că toți jucătorii clubului de fotbal, mutat acum la Sibiu, au intrat în Mișcarea Legionară din Sibiu.

„Formația universitară de la Sibiu a fost încadrată în cursul zilei de azi în Legiune. De remarcat că Universitatea este cea dintâi grupare românească din țară care intră complet în rândurile Legiunii”, scria în articolul din ziarul de sport.

”Activitatea pe tărâm sportiv a grupării refugiată azi din Cluj este unanim cunoscută. Au fost timpuri, cari nu sunt prea depărtate, când «șepcile roșii» întrețineau deliranta admirație a clujenilor și vremuri în care Universitatea a realizat performanțe cari vor rămâne în analele sportului românesc.

Refăcută, în urma tristelor evenimente din Ardeal, echipa studenților din Cluj se anunță azi ca una din formațiile cele mai periculoase. Dar marele merit al Universității stă mai ales în propaganda românească pe care a făcu-o totdeauna prin sportul cavaleresc practicat de-a lungul unei glorioase cariere.

Iată piatra de temelie pe care se clădește azi cetatea verde a Universității, azi când întreg lotul de jucători au primit botezul întru Legiune„, scria Gazeta Sporturilor.

Primul meci: înfrângere la Sibiu cu Sportul Studențesc

Mutarea echipei de la Cluj la Sibiu a venit cu reale probleme. O parte dintre jucători nu au dorit să vină inițial, și s-a reușit cu greu formarea unei echipe. Clubul, deși a fost promovat artificial în prima ligă de fotbal, a solicitat amânarea primei partide, cea programată, „acasă„, la Sibiu, cu Sportul Studențesc.

Ziarul Timpul scria la finalul lunii octombrie 1940 că Universitatea a făcut o cerere la federația de fotbal, solicitând amânarea jocului cu Sportul Studențes,c fixat pentru duminică 20 octombrie, și programarea primului meci din ligă la 27 octombrie. S-a refuzat.

”Termenul de zece zile până la data primului joc fiind prea scurt pentru o pregătire cât de cât suficientă, conducerea a cerut amânarea cu o săptămână a datei inițiale. Neacordându-se această amânare, conducerea grupării studențești a hotărît să se prezinte la jocul din 20 Octombrie a. c., în condițiunile sportive insuficiente impuse de împrejurări.

Ținem să asigurăm publicul sportiv că valoarea echipei Universitatea nu va fi acela care va rezulta din prima ei întâlnire, insuficient pregătită sportivicește, lipsa de fonduri, lipsa de posibilități de încartiruire la diverse părți ale țărei, ca refugiați, lipsa echipamentului, rămas la Cluj, lipsa de posibiltăți de încartiruire la Sibiu, lipsa de antrenament sunt tot atâtea elemente cari au cerut eforturi considerabile pentru a putea fi măcar parțial eliminate, și pentru casă se acorde primei eșiri în public a echipei Universitatea Cluj toate circumstanțele atenuante„, preciza clubul, parcă în căutarea unei scuze pentru ce ar fi urmat să se petrează la prima partidă jucată la Sibiu.

 Chiar și așa, bucureștenii au reușit doar un 2-1. Presa vremii spunea că studenții din capitală au venit la Sibiu cu mulți jucători lipsă.

”La Sibiu, Sportul Studențesc a câștigat greu cu 2:1. O victorie așteptată și un scor așteptat. Sportul Studențesc a prezentat o echipă necompletă, iar „U“ una neantrenată și incompletă....”, era cronica meciului din Universul Sport.

Ungaria anunța investiții în fotbalul clujean. ”Stadionul de aici va fi cel mai frumos și mai modern din Ungaria”

În același timp, în Ardealul ocupat de Ungaria, autoritățile anunțau ample investiții în infrastructura sportivă. Pentru strângerea legăturilor dintre cele două populații se programau meciuri amicale de fotbal între echipe ”ardelenești” și formații din Ungaria.

„O delegație a federației ungare de football, delegație alcătuită din 100 de persoane, a făcut o vizită la Cluj și cu acest prilej au văzut stadionul local. La înapoiere, oaspeții au declarat că stadionul este formidabil, adăugând că atunci când va avea și tribune va fi cel mai frumos și mai modern din Ungaria.

După matchul cu echipa Ardealului, cercurile Ferencvarosului au lăsat să se înțeleagă că clubul pestan va achiziționa câțiva dintre jucătorii care au făcut parte din echipa Ardealului. Care sunt însă, nu se știe.

OTT (forul superior din Ungaria) a alocat un fond special pentru amenajarea terenurilor din Ardeal. Astfel, a alocat suma de 20.000 de pengoe (n.r. pengheu, în limba maghiară pengő, a fost unitarea monetară a Ungariei, care a intrat în circulație la 21 ianuarie 1927, când a înlocuit coroana ungară, iar la 31 iulie 1946 a fost înlocuită cu forintul) pentru stadionul din Cluj (pentru gazonare). Pe de altă parte, ministerul cultelor a fixat suma de 300.000d e pengoe pentru construirea tribunelor pe stadionul din Cluj.

Lipsa banilor și peștii din Cibin

Condițiile jucătorilor clujeni în Sibiu nu era tocmai bună. Nu aveau terenuri de antrenament, locuri de cazare, iar echipa era lipsită de fonduri.

Sportul capitalei scria în același an că la Sibiu s-a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru echipa de fotbal.

”Listă de subscripție pentru Universitatea. De abia reorganizată Universitatea trece prin mari greutăți financiare. E și explicabil. O grupare costă mulți bani și încasările în aceste timpuri sunt extrem de reduse. Ziarul „România Nouă" cotidianul de afirmare a românismului din Sibiu a organizat o listă de subscripție în favoarea „șepcilor roșii". Până acum s'au colectat 10.200 lei”, scria ziarul.

O descriere a situației de la Sibiu a lui Mircea Luca, legendă a lui „U” făcea valuri după revenirea acasă. El a relatat că de foame, jucătorii studenților au deprins tehnica pescuitului cu mâna pe Cibin, iar pentru a-și asigura necesarul de hrană aceștia duceau peștele prins la restaurantul Răscruci, unde primeau mâncare gătită, scrie sportulclujean.ro.

Campanie pentru ca ”U” să rămână la Sibiu

Cuvintele lui Ion Antonescu din 1940 nu au fost uitate și mulți sibieni se așteptau ca după numai câteva luni echipa să părăsească orașul, pentru a merge în Alba Iulia, așa cum a spus șeful guvernului.

Gazeta Sibiului scria la finalul anului 1940 că Sibiul are numeroase motive care îi dă dreptul să găzduiască celebra universitatea clujeană, dar și echipa de fotbal.

”De ce Sibiul are dreptul să adăpostească Universitatea din Cluj? Între oraşele care reclamă cinstea de a primi Universitatea şi echipa din Cluj, este şi Sibiul. S’a obiecţionat de unii că Sibiul nu ar fi potrivit, fiindcă aici s’ar afla centrul poporului săsesc.

Spre orientarea tuturora publicăm statistica populaţiei acestui judeţ de la 30 Iunie 1940.

La această dată trăiau in judetul Sibiu, inclusiv oraşul Sibiu, dar fără armată, 215.203 locuitori, dintre cari Români 140 .39, saşi 62.494, unguri 9.329, evrei 1.398 şi diverşi 1.643.

Observăm că şi în oraşul Sibiu românii sunt deja în majoritate.

Judeţul Sibiu are 90 de comune, dintre care numai una singură este curat săsească, Cisnădioara (Michelsberg), pe când românii au 46 comune curat româneşti. Majoritate de populaţie săsească se găseşte în 17 comune dintre cele 90 comune ale judeţului, pe când românii au în 69 de comune majoritate de populaţie românească.

În 4 comune populaţie este jumătate românească, jumătate săsească.

Din aceste date statistice oficiale, a căror autenticitate se poate controla de oricine, se poate deduce că Universitateadin Cluj, dacă se mută la Sibiu, se găseşte într’un mediu cu o covârşitoare majoritate de populaţie românească”, preciza ziarul.

U Cluj / Sibiu a pierdut Cupa României în finală. A pierdut 7-1 cu Rapid

Clujenii deveniți sibieni au ratat șansa câștigării unui trofeu în 1942, atunci când au pierdut finala în fața rapidiștilor. A fost 7-1 pentru bucureșteni, iar Rapid câștiga atunci pentru a șasea oară consecutiv trofeul, record neegalat până astăzi.

U Sibiu a ajuns în finală după ce a trecut de FC Brașov (4-1), Juventul București (2-1), Chinezul (5-2) și Aurul Brad (4-1).

Finala cu Rapid s-a jucat în București, în fața a 10 mii de spectatori, iar golul sibienilor a fost marcat de Dăscalu.

Echipa U Sibiu din finala cu Rapid: Aurel Boroș - Nicolae Bretoteanu, Mircea Medrea - Octavian Chirilă, Ovidiu Muscă, Dumitru Jifcovici - Petru Moldoveanu, Coriolan Coman, Toni Dascălu, Olimpiu Medrea, Țăranu.

Divizia A din ediția de campionat 1939-1940 avea 12 echipe, iar campionatul a fost câștigat de către Venus București, în timp ce alte două echipe din București s-au clasat pe următoarele locuri: Rapid și Sportul.

În sezonul 1940 - 1941 echipa era băgată în prima ligă și U Cluj, devenită în majoritatea ziarelor Universitatea Sibiu, termină sezonul pe locul 11, cu 8 meciuri câștigate. În sezonul 1941/1942, campionatul s-a desfășurat pe zone geografice, unde „studenții” și-au câștigat seria, dar au pierdut meciul cu Rapid din semifinale, scor 1-4.

În sezonul 1942-1943, Universitatea Sibiu termină pe locul 7, cu 7 victorii, într-o primă ligă de fotbal cu doar 12 de componente. Campionatul era câștigat de FC Craiova, iar pe locul 2 se clasa Rapid.

În ultimul sezon în Sibiu ”U” termină pe locul 4, după Rapid, Unirea Tricolor București și CSM Reșița. Sibienii reușeau tot 7 victorii, obțineau 15 puncte, la fel ca reșițenii, însă diferența a fost făcută de golaveraj.

„U” Cluj a revenit în orașul natal în 1945.

Sibiul va avea din nou o echipă în prima ligă de fotbal de abia în sezonul 1947 – 1948, atunci când Gaz Metan Mediaș termina campionatul pe locul 11. Erau atunci în prima ligă 15 echipe.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi