Institutul Național al Patrimoniului cumpără drone pentru monitorizarea clădirilor istorice, pentru centrul-pilot de la Avrig

Institutul Național al Patrimoniului a lansat o licitație publică pentru achiziționarea de drone și echipamente specializate pentru operaționalizarea viitorului centru-pilot din Avrig dedicat întreținerii clădirilor istorice. Valoarea estimată a contractului se ridică la aproape 700.000 lei fără TVA.

Achiziția are loc în cadrul Investiției I.4 – „Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice”, parte a Componentei C5 – Valul renovării din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Procedura este de tip deschis, iar ofertanții pot depune propuneri până la data de 17 iunie 2025.

Conform anunțului de pe platforma de licitații publice, contractul este împărțit în două loturi. Lotul 1 vizează achiziția a trei drone și seturi de accesorii, iar lotul 2 presupune furnizarea a două sisteme UAV compatibile cu integrarea GPR (Ground Penetrating Radar).
Locul de livrare a echipamentelor este la sediul din localitatea Mârșa, orașul Avrig, județul Sibiu.

Un singur ofertant poate depune oferte și câștiga contractul pentru ambele loturi, mai prevede anunțul.

În caietul de sarcini, INP menționează că România deține un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică și consolidare, cu accent pe intervenții care să asigure atât creșterea performanței energetice, cât și stabilirea structurală și funcțională, cu accent asupra tranziției către un parc imobiliar verde și rezilient, ce conservă valorile culturale și care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie.

„Problemele patrimoniului imobil, precizate în «Strategia națională privind protejarea monumentelor istorice» vizează starea precară a imobilelor cu valoare istorică, precum și calitatea generală scăzută a proiectelor de restaurare și conservare ce conduc la pierderea autenticității și lipsa de sustenabilitate a investițiilor. Degradarea la scară largă a monumentelor, având drept cauză abandonul, vandalismul, implementarea slabă a principiilor internaționale de calitate privind intervențiile asupra fondului construit, chiar și aplicare incorectă a măsurilor de consolidare și eficientizare energetică a acestuia, este rezultatul resurselor financiare publice și private insuficiente, investițiile propuse în acest domeniu putând contrabalansa riscul pierderii iremediabile a unor valori capabile să genereze creșterea economică”, se precizează în document.

Cu referire la contractul pentru achiziționarea dronelor, INP menționează că aceste echipamente sunt destinate utilizării în cadrul Centrului-pilot pentru asigurarea întreținerii regulate a clădirilor istorice pentru realizarea inspecțiilor precise și identificarea problemelor: „Utilizarea dronelor permite obținerea de date de poziționare extrem de precise, ceea ce este esențial pentru inspecții detaliate ale fațadelor, acoperișurilor și altor structuri ale clădirii. Drona poate captura imagini și videoclipuri de înaltă rezoluție, permițând identificarea rapidă a fisurilor, deteriorărilor, infiltrațiilor de apă sau a altor probleme care ar putea necesita reparații. Drona poate ajunge în zone  greu accesibile, cum ar fi acoperișuri înalte sau fațade complexe, eliminând necesitatea utilizării schelelor sau a altor echipamente costisitoare și periculoase.

Datele colectate de dronă pot fi utilizate pentru a panifica eficient lucrările de întreținere, prioritizând reparațiile și optimizând resursele. Dronele pot fi utilizate de asemenea, pentru a monitoriza siguranța structurală a clădirilor, identificând eventualele probleme care ar putea pune în pericol siguranța ocupanților”.

Amintim că în primăvara anului trecut Ministerul Culturii a redirecționat 15 milioane de euro la Avrig pentru patru proiecte în domeniul patrimoniului: un laborator și trei centre.

Este vorba despre realizarea unui laborator pentru analiză experimentală a materialelor și soluțiilor tehnice noi (inclusiv de digitalizare) pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice; amenajarea a două centre-pilot – unul pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcții provenite din intervențiile pe clădiri istorice și din desființarea legală a acestora și altul pentru întreținerea patrimoniului cultural imobil, oferind servicii de inspecție și întreținere pentru monumentele istorice; precum și crearea unui centru de formare în domeniul restaurării monumentelor istorice, pentru educarea specialiștilor în tehnicile de restaurare și eficiență energetică.

Citește și: Un buget de 15 milioane de euro și trei premiere dintr-o lovitură la Sibiu în domeniul restaurării clădirilor istorice din România. „Primele rezultate trebuie să le avem până la 31 decembrie”

Oana Zaharia, managerul Institutului Național al Patrimoniului, a declarat anterior pentru Turnul Sfatului că e vorba de „primul proiect care aduce conceptul de economie circulară în restaurare în România”. „E în contextul în care toți ne uităm spre sustenabilitate, dezvoltare durabilă și verde. Apoi, componenta de eficientizare energetică - e prevăzută în toate planurile pentru viitor. Pe partea de clădiri istorice sunt singurele proiecte care ating problema formării specialiștilor - și nu vorbim numai de clădirile care sunt clasate în lista monumentelor istorice. Practic, vom forma specialiști pentru eficientizarea energetică a clădirilor cu valoare arhitecturală și istorică.

Bineînțeles, un centru de consultanță pe partea de proiectare și de abordare a intervențiilor pe monumente istorice nu există la momentul acesta. Este un pionierat în România”, a explicat Oana Zaharia.

Fiind vorba de centre-pilot, Zaharia dă de înțeles că locația din Avrig va fi un exemplu pentru viitoare astfel de centre în toată țara. „Cea mai importantă țintă ar fi ca la finalizarea proiectelor pe PNRR să reușim extrapolarea la nivel de regiuni. Unul pentru toată țara în primul rând nu e fezabil. Spre exemplu, dacă vorbim de reciclare, de reutilizarea anumitor materiale fie pentru repunerea în operă, fie în altă parte, și colectarea acestora e defectuoasă. Ar fi nevoie ca măcar la nivel de regiune să avem câte unul, dacă nu la nivel de județ, ca să fie fezabil din punct de vedere al costurilor”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi