Un buget de 15 milioane de euro și trei premiere dintr-o lovitură la Sibiu în domeniul restaurării clădirilor istorice din România. „Primele rezultate trebuie să le avem până la 31 decembrie”

Pentru prima dată în România, conceptul de „economie circulară” va fi introdus în domeniul restaurării clădirilor istorice, acest lucru însemnând reutilizarea materialelor de construcții. În premieră, vor fi formați specialiști în eficientizarea energetică a clădirilor cu valoare arhitecturală și istorică. În același timp, un pionierat în România va fi crearea unui centru de consultanță pe partea de proiectare și de abordare a intervențiilor pe monumente istorice. Toate se vor întâmpla la Avrig, în județul Sibiu, în cadrul unui proiect de 15 milioane de euro al Institutului Național al Patrimoniului (INP). Cu alte cuvinte, județul Sibiul va da ora exactă în domeniul protejării și valorificării patrimoniului imobil în România, după modelul unor centre asemănătoare din Belgia, Italia sau Germania - lidere în acest domeniu.

Consiliul Județean Sibiu a fost de acord, în cadrul unei ședințe extraordinare din această săptămână, să transmită două clădiri din proprietatea Direcției de asistență socială Sibiu în proprietatea statului, respectiv în administrarea INP, pentru a dezvolta un proiect de 14,7 milioane de euro. Locația se află în Mârșa, sat ce aparține de orașul Avrig, iar proiectul vizează înființarea a patru structuri în domeniul patrimoniului, unice în România.

Este vorba despre realizarea unui laborator pentru analiză experimentală a materialelor și soluțiilor tehnice noi (inclusiv de digitalizare) pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice; amenajarea a două centre-pilot – unul pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcții provenite din intervențiile pe clădiri istorice și din desființarea legală a acestora și altul pentru întreținerea patrimoniului cultural imobil, oferind servicii de inspecție și întreținere pentru monumentele istorice; precum și crearea unui centru de formare în domeniul restaurării monumentelor istorice, pentru educarea specialiștilor în tehnicile de restaurare și eficiență energetică.

„Va fi un centru unde se vor testa materialele pentru clădirile istorice în ceea ce privește eficiența energetică a acestora. Se vor face testări ale materialelor, care pot fi folosite în reabilitare, în restaurare, în izolare, în așa fel încât să fie prietenoase cu mediul, amprenta de carbon să fie cât mai redusă; să fie și ieftină, pentru că vorbim de proprietari care sunt inclusiv pensionari. Și, în final, să nu aducă prejudicii clădirii din punctul de vedere al valorii istorice”, ne-a spus Ciprian Ștefan, directorul Muzeului ASTRA, care a sprijinit promovarea proiectului și care a oferit explicații și în ședința CJ.

„România are un know-how fantastic în ceea ce înseamnă materialele folosite în restaurare”

Referindu-se la importanța proiectului pentru Sibiu și pentru România, Ștefan crede că acesta va așeza județul pe harta Europei în ceea ce privește resursele pentru valorizarea și conservarea patrimoniului mobil și imobil pe viitor: „Avem două muzee puternice care vor beneficia de acest centru – Muzeul Astra și Brukenthal. În plus, vorbim și de ULBS, care are o facultate cu departament de restaurare. Așadar, iată cum în centrul României va fi construit un nucleu foarte puternic nu numai de valorizare a patrimoniului, dar și de soluții pentru ce înseamnă viitorul patrimoniului mobil și imobil al României”.

Ciprian Ștefan precizează, în context, că „România are un know-how fantastic în ceea ce înseamnă materialele folosite în restaurare”: „Probabil că avem pe lemnul de stejar cea mai diversă arhitectură din Europa În același, timp pe componenta de zidărie avem diverse tipuri de piatră, având în vedere geodezia României, care are un nivel de unicitate la nivel european: vorbim inclusiv de o climă apropiată de zona mediteraneeană în sudul României, de o zonă subtropicală în Delta Dunării, de zona montană, de zona de podiș, zona nordică, depresiunile - geodezia este diversificată. Cumva, din pământul respectiv s-au luat materialele pentru cărămidă, zidăria de piatră, nisipul pentru mortar, varul. Județul Mehedinți are o concentrație a varului printre cele mai bune din Europa, partea vestică a Munților Apuseni este valoroasă. Sunt informații care vor fi vitale pentru viitor”.

INP: Primele rezultate trebuie să le avem până la 31 decembrie 2024

Oana Zaharia, managerul Institutului Național al Patrimoniului, a declarat pentru Turnul Sfatului că imediat după finalizarea procedurii de preluare a clădirilor din Avrig, vor fi lansate procedurile de achiziții pentru amenajare și dotare și că până la finalul anului ar trebui să fie transmise primele rezultate: „E, practic, o cursă, pentru că laboratorul trebuie să fie funcțional, adică să avem primele analize până la 31 decembrie 2024. Noi suntem cu documentațiile de achiziții pregătite, le lansăm imediat ce se finalizează preluarea spațiului (...) O să avem nevoie și de forța de muncă pe plan local”.

Foto: Facebook.com/Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală/Ciprian Zincă

„În primul rând, e primul proiect care aduce conceptul de economie circulară în restaurare în România. E în contextul în care toți ne uităm spre sustenabilitate, dezvoltare durabilă și verde. Apoi, componenta de eficientizare energetică - e prevăzută în toate planurile pentru viitor. Pe partea de clădiri istorice sunt singurele proiecte care ating problema formării specialiștilor - și nu vorbim numai de clădirile care sunt clasate în lista monumentelor istorice. Practic, vom forma specialiști pentru eficientizarea energetică a clădirilor cu valoare arhitecturală și istorică.

Bineînțeles, un centru de consultanță pe partea de proiectare și de abordare a intervențiilor pe monumente istorice nu există la momentul acesta. Este un pionierat în România”, a explicat Oana Zaharia.

Fiind vorba de centre-pilot, Zaharia dă de înțeles că locația din Avrig va fi un exemplu pentru viitoare astfel de centre în toată țara. „Cea mai importantă țintă ar fi ca la finalizarea proiectelor pe PNRR să reușim extrapolarea la nivel de regiuni. Unul pentru toată țara în primul rând nu e fezabil. Spre exemplu, dacă vorbim de reciclare, de reutilizarea anumitor materiale fie pentru repunerea în operă, fie în altă parte, și colectarea acestora e defectuoasă. Ar fi nevoie ca măcar la nivel de regiune să avem câte unul, dacă nu la nivel de județ, ca să fie fezabil din punct de vedere al costurilor”.

În ceea ce privește rezultatele așteptate, managerul INP spune că în cadrul laboratorului vor fi identificate noi tehnici, precum și noi materiale care să fie folosite pentru eficientizarea energetică a clădirilor cu valoare arhitecturală și istorică. Acestea vor fi la îndemâna tuturor celor care fac restaurări, cu titlu de recomandare: „Nu vor fi obligatorii. E greu să indici cuiva ce material să folosească. Dar, de obicei, performanța tehnică conduce spre anumite tipuri de materiale sau tehnici”.

Întrebată cum au identificat locația din Avrig, Oana Zaharia ne-a răspuns că aceasta a fost căutată timp de aproape doi ani. „Prin PNRR nu s-a finanțat și achiziția de spații. A trebuit să identificăm unul care să corespundă cu ceea ce avem noi. Am trimis adrese către toate instituțiile, consiliile județene, pentru a identifica. La Avrig sunt două corpuri de clădiri care sunt potrivite pentru ceea ce dorim. Pot spune că am colaborat excelent cu administrațiile din Sibiu. Pe plan local, am avut și o discuție cu domnul director al școlii de peste drum de viitorul centru, au fost foarte încântați, a fost o deschidere și din partea tuturor”.

Amintim că ministrul Culturii, Raluca Turcan, a înaintat o cerere către Consiliul Județean Sibiu pentru adoptarea unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al județului în domeniul public al statului pentru implementarea proiectului.

Nu în ultimul rând, proiectul pe care INP îl va implementa la Avrig va aduce și beneficii economice și sociale zonei Avrigului. „În primul rând, creăm și câteva locuri de muncă într-o primă fază, apoi poate vor fi mai multe. La început vom avea 17 angajați, inclusiv cei necalificați. Dar fiind centre pilot, acestea vor atrage oameni din toate zonele țării, cel puțin pe partea de colectare, reciclare, pentru că va fi acolo singurul centru la nivel național. Va fi un lucru foarte bun”, ne-a mai spus Oana Zaharia.

Ca în Belgia, Italia, Franța sau Germania

Oana Zaharia mai spune că nici la nivel european nu sunt foarte multe centre de genul acesta, dar că proiectul de la Avrig va fi după modelul celor din Franța, Italia, Belgia sau Germania. „Noi am făcut vizite în Belgia, Italia și Franța, pentru a vedea cum funcționează din toate punctele de vedere – tehnic, economic, administrativ. Este și o plus valoare adusă sectorului, pentru că putem să stăm la masă cu aceste țări, care sunt mai avansate decât noi. E o plus valoare clar adusă sectorului. Am avut mai multe centre în vizor: Pentru centrul de intervenții minimale pentru punere în siguranță și consultații referitoare la abordarea restaurărilor e un centru în Belgia, care se numește Monumentenwaht și care a constituit o sursă de inspirație pentru scrierea proiectelor noastre. De asemenea, ne-am inspirat și de la italieni, care dau ora exactă în restaurare”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor