VIDEO Cetatea dacică de la Tilișca. O călătorie printre comori, legende și ruine vii, alături de arheologul Gheorghe Natea

În Munții Cindrel, la doar 30 de kilometri de Sibiu, dealurile își spun poveștile în șoaptă. Una dintre ele, poate cea mai veche, se ascunde pe terasele Tilișcii. E povestea unei cetăți dacice și a unui om care a crescut chiar sub zidurile ei: arheologul Gheorghe Vasile Natea.

Drumul până la Tilișca este ușor. Îl poți face cu mașina personală urmând DN1 până la Săliște, apoi continui pe DJ106E, un drum pitoresc ce șerpuiește printre sate tradiționale sau alegi varianta mai rapidă pe A1 până la Săliște. Poți alege și mijloace de transport în comun, microbuze.

Odată ajuns, la marginea satului începe traseul marcat spre cetate, una dintre cele mai vechi din țara noastră. Datează de dinaintea făuriririi statului dac. A avut cel puțin 200 de ani de existență înainte de Burebista.

Treci de poarta principală și ajungi în pădurea umbroasă, pe un drum forestier liniștit.

În cel mult 30 de minute de mers lejer ajungi la primul punct important, turnul locuință. Este singurul vestigiu vizibil. A rămas ca o mărturie tăcută a trecutului. Este acoperit cu o structură de protecție, dar se poate vedea clar forma sa și modul în care a fost construit, din cărămidă arsă, pe o fundație solidă. Se bănuiește că aici locuia conducătorul cetății.

Tot traseul cetății însă poate fi făcut în aproximativ două ore, înconjoară dealul Cățănaș și cuprinde și zone deschise, în care te ferești mai greu de soare, dar poți admira întreaga vale a Săliștii. 

Povestea începe cu un băiat și o cetate

Arheologul Gheorghe Vasile Natea s-a născut în Tilișca. A copilărit pe terasele cetății, alergând printre pietre vechi fără să știe că, într-o zi, va fi cel care le va aduce la lumină. Pasiunea pentru istorie i-a fost insuflată de profesorul Nicolae Afrat, care „prezenta istoria ca pe o poveste”. A terminat liceul la Sebeș, apoi a urmat Facultatea de Istorie, cu gândul să devină profesor.

„În primul an de facultate am descoperit frumusețea arheologiei. De atunci s-a schimbat ceva în mine. Ceea ce simți într-un sit arheologic, unde practic descoperi dovezi a ceea ce înveți în școală, este greu de descris. Este aparte.”

Arheolog Gheorghe Vasile Natea

A urmat un masterat și s-a înscris în Registrul Arheologilor. Din 2006 lucrează la Muzeul de Istorie Brukenthal, în birou, dar ți pe teren ori de câte ori meseria lui o cere. Din 2018 se ocupă de cetatea dacică de la Tilișca, un șantier sistematic, unde totul se sapă manual. Aici vin în fiecare an și studenți în practică.

Noi descoperiri

Cetatea are o istorie care începe în perioada Hallstatt, în secolul X î.Hr., și continuă cu locuirea dacică, din secolul III până în secolul I d.Hr. În anii ’60 au avut loc primele cercetări importante. Prima dată a fost semnalată de Kirali Pal în anul 1892 și redescoperită, mai târziu, de Gheorghe Ruga, profesor de istorie în tilișca și de Inginerul Ioan Floașiu din Galeș. Primele săpături arheologice au fost făcute în septembrie 1959 și de atunci cetatea îți tot devăluie secretele.   

Descoperirile din ultimele decenii au completat tabloul cu detalii esențiale.

„S-a mai descoperit un val de apărare, un șanț, un element de fortificație și un nou turn de locuit. Dacă în anii ’60 s-au descoperit două turnuri-locuință, noi credem că mai există unul. Anul acesta am reușit să facem și o scanare LIDAR și atunci se vede foarte bine ce este acolo.”

Scanarea despre care vorbește arheologul este o tehnologie avansată, care funcționează ca un „radar cu lumină”. Mai exact, LIDAR (Light Detection and Ranging) folosește un fascicul de lumină laser pentru a măsura distanțele până la obiecte. Dintr-un avion sau o dronă, se emit mii de impulsuri laser pe secundă către sol. Acestea „lovesc” copacii, pământul, ruinele sau orice formă de relief, apoi se întorc cu informații precise despre înălțime, formă și poziție.

Cu ajutorul acestor date, se creează o hartă 3D extrem de detaliată a terenului, care poate arăta ce e ascuns sub vegetație sau care nu se vede cu ochiul liber.

Astfel s-a aflat că fortificația se întinde mai mult decât se știa. Au fost descoperite cinci terase noi, în plus față de cele 23 cunoscute anterior. Au fost găsite multe piese, în special ceramice, dar și din fier și bronz, arme, unelte, accesorii vestimentare sau podoabe.

O lume pe terase

Cetatea se întinde pe un deal de 90 de hectare. La bază era așezarea oamenilor de rând. Sus, pe terase, trăia conducătorul cetății, alături de meșteșugari și ateliere.

Poți vedea sistemele de apărare, valurile, șanțurile, terasele. Drumul este bine marcat, cu panouri informative în punctele-cheie. Sunt bănci, coșuri de gunoi și locuri de popas.

„Traseul a fost făcut pe valul de apărare din mijloc al cetății. Este accesibil, poate fi parcurs și de copii, iar vara, umbra copacilor oferă răcoarea mult visată”, explică arheologul.

Comori, monede și legende

În pământul cetății au fost descoperite două morminte dacice care datează de prin anii 125 - 75 î. Hr. (înainte de Hristos). Într-unul, inventarul a fost bogat: peste 1,5 kilograme de argint, unele piese distruse intenționat cu dalta, altele topite de focul incinerării. Apropo de asta, există și o legendă care spune că cetatea ar ascunde o comoară. Când romanii au asediat-o, dacii ar fi săpat o ascunzătoare imensă în munte. Nu au găsit-o nici romanii, dar nici nimeni altcineva.

În schimb au fost descoperite alte comori. 14 ștanțe monetare, unice în România, ceea ce arată că aici se băteau monede. Au fost descoperite și monede grecești, romane sau poloneze, semn clar de comerț cu alte popoare. Metalul venea de la Roșia Montană, era topit și transformat în bani în pivnița de sub turnul mijlociu. De aici, saci plini cu monede plecau spre domeniul regal de la Sarmizegetusa.

Multe dintre descoperirile făcute în cetate pot fi văzute la Muzeul de Istorie Brukenthal din sibiu.

A vizitat-o și Iliescu

Cetatea de la Tilișca a devenit mai bine cunoscută la nivel național după vizita lui Ion Iliescu, în 2003. Era pe atunci președintele României și a făcu traseul pe jos, în aproximativ 20 de minute, deși avea 73 de ani, urmat de membri ai SPP, consilieri și jurnaliști. „Îmi amintesc acea zi, pentru că eu am urcat cu el și i-am făcut ghidaj. A fost sprinten și a urcat repede. A fost atracția momentului, pentru că avea o vârstă. S-a arătat cumva impresionat, mai ales că spunea că se trage din Tilișca. O străbunică ce a fost aici, cine știe…”, povestește Gheorghe Natea.

A fost și zarvă mare atunci. Potrivit site-ului sibiu.ro, autoritățile sibiene, cu sprijinul geniștilor de la Academia Trupelor de Uscat, la acea vreme, au construit în doar zece zile un podeț de lemn  și un drum de acces către turnul locuință, botezat de localnicii din Tilișca „Strada lui Iliescu”. Drumul a luat formă de practică militară și soluție low-cost de acces, înlocuind planul inițial al unui drum pietruit.

Respect pentru natură și istorie

Dacă ajungi acolo, fă un pas înapoi. Privește. Sub picioarele tale se află o poveste de 2000 de ani. Gheorghe Natea spune că se poate merge până lângă turnul locuință rămas, se pot face fotografii, dar nu urcați pe ziduri. Sunt fragile.

„Ne-am dori să găsim soluții să îl închidem cumva. Tot discutăm cu cei de la Direcția de Cultură să vedem cum am putea proceda”, spune el. Până atunci, fiecare turist contează. Cu cât mai mulți oameni conștienți, responsabili, cu atât mai multă istorie păstrată.

De asemenea arhelorgul are un mesaj către toți aventurierii care își doresc să descopere cetatea dacică de la Tilișca. Să nu vandalizeze panourile informative.

„În fiecare an suntem nevoiți să schimbăm două, trei panouri. Le rup, le sparg, le murdăresc. Și în loc să facem altele, să populăm cu cât mai multe informații, noi le înlocuim pe cele existente.”

Ponturi de drumeție

• Alege orele dimineții pentru traseu – răcoarea pădurii e perfectă.
• Poartă încălțăminte comodă, de drumeție.
• Ia cu tine apă și o pălărie de soare – sunt zone deschise. Nu uita nici de protecția pentru insecte - sunt și zone cu iarbă înaltă.
• Respectă marcajele. Nu ieși din traseu.
• Ascultă pădurea.
• Oprește-te în satele din jur – Galeș, Apoldu de Sus, Poiana Sibiului. Vei găsi oameni care îți vor spune povești.
• Vizitează și stânele din jur sau cetatea medievală de pe dealul vecin.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671