În prezența primarului Sibiului, Astrid Fodor, a președintei Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, și a comandantului Centrului NATO de la Sibiu, general-maior Cristian Dan, s-a tăiat marți panglica prin care au inaugurat Sala Sibiu a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est NATO.
Actualizare 21:00 Doi dintre cei trei istorici prezentați drept cei care au contribuit la conceptul ilustrației de mari dimensiuni despre istoria Sibiului într-o sală festivă a Comandamentului NATO se dezic de rezultatul făcut public. „Mă văd nevoit să fac câteva precizări, pe marginea «frescei» inaugurate acum câteva zile la Sibiu. În primul rând, eu nu am văzut desenul sau schița înainte ca fresca să fie realizată efectiv. În al doilea rând, informațiile solicitate au fost despre cele două bătălii în ansamblu. În al treilea rând, atunci când am fost întrebat dacă cele două evenimente pot fi combinate într-o singură imagine, răspunsul meu a fost acela de a recomanda ca cele două imagini să fie separate. Dacă decizia a fost de a se realiza un mix, responsabilitatea compoziției revine celor care au aprobat-o”, a scris Cosmin Roman, pe pagina sa de Facebook, distribuind și articolul din Turnul Sfatului care tratează acest subiect.
Roman critică și decizia de a fi utilizată inteligența artificială pentru a genera imaginea finală, considerând că un artist consacrat ar fi generat un rezultat mult mai bun.
„Nu vreau să fiu asociat cu așa ceva”, a reacționat și Adrian Alexe, fost muzeograf al Muzeului ASTRA, în prezent Muzeul Casa Mureșenilor, din Brașov. Adrian Alexe spune că nu a văzut proiectul înainte de realizare și nici nu a predat reprezentanților Comandamentului NATO vreo cercetare legată de bătălia Sibiului din 1916. „Mi s-a arătat imaginea direct făcută, pe whatsapp, am zis că nu e ok, am spus că trebuie refăcută. Nu s-a ținut cont de ce am specificat, că trebuie corectată (decât că s-au pus epoleți și petlițe, dar altfel de cum am spus). De fapt am trimis câteva poze de epocă pentru retușările care nu s-au mai făcut oricum. Nu am fost de acord cu așa ceva. Mi s-a spus că sunt «detalii»”, a scris, pe pagina sa de Facebook, Adrian Nicolae Alexe.
Articol inițial. Atunci a fost dezvăluită în premieră o ”frescă” de mari dimensiuni, care s-a dorit să ilustreze două dintre marile bătălii din istoria orașului nostru: bătălia de la Șelimbăr și ”bătălia Sibiului” din timpul Primului Război Mondial.
Lucrarea îmbină istoria, arta, inteligența artificială și reprezintă contribuția a trei istorici: Adrian Alexe, Cosmin Roman și Adrian Scheianu, potrivit organizatorilor evenimentului.
În partea stângă sunt scene din timpul bătăliei de la Șelimbăr, în care apare Mihai Viteazu, însoțit de curteni, membri ai elitei nobiliare și soldați profesioniști. În urma acestei bătălii Mihai Viteazu a fost primit cu porțile deschise în Sibiu, de unde a plecat apoi către Alba-Iulia, susținut financiar și militar de către sibieni. Ulterior avea să devină primul conducător al celor trei state medievale care formează România modernă.
În partea dreaptă este o scenă desprinsă din Bătălia Sibiului, din primul Război Mondial. Atunci Armata Română a urcat pe defileul Oltului și a ajuns până la marginea Sibiului, lupte sângeroase purtându-se tot în Șelimbăr, dar și în Poplaca sau în Gușterița. În cele din urmă românii au fost înfrânți de nemți și s-au retras Valea Oltului.
În centru, în prim-plan se află statuia ”Victoria înaripată”, aflată în capătul bulevardului Victoriei de astăzi.
Conform istoricului Adrian Scheianu ea este reprezentată de o femeie – Patria Victorioasă, care aduce un omagiu eroilor trecuți, în timp ce ghidează un ofițer atins de un glonț inamic. Istoricul mai spune că simbolul Patriei privește cu încredere spre viitor, peste câmpul de luptă, către România din mileniul trei, cea de astăzi, modernă, membră a Uniunii Europene și a NATO. ”O țară care înflorește pe timp de pace”.
În fundal se află cetatea Sibiului și munții care străjuiesc peisajul orașului nostru.
Citește și:
„Pentru autorii leneși a fost doar un „ciubuc”. Nicio dorință de a face o lucrare de artă care să rămână”
Lucrarea este însă aspru criticată de către istoricul Răzvan Pop și de către graficianul Radu Oltean, consultați de către Turnul Sfatului pe această temă.
”Vai! Sincer nu-mi place deloc! În primul rând compoziția e groaznică! Pare că oamenii lui Mihai Viteazul se bat cu soldații din Primul Război Mondial. Sau că toți atacă statuia! Reconstituirea Sibiului e teribil de fantezistă. Nici un respect pentru realitate.
Echipamentele militare sunt ridicole. Fanteziste! Atât cele de la 1599, cât mai ales cele din 1916. Bătălia de la Șelimbăr a fost o luptă de cavalerie și artilerie. Trebuiau cai și tunuri. Mai puțin pedestrași. În roșu e un luptător nobil, în costum de curte. Un asemenea personaj lupta călare și cu armură.
La fel, Mihai Viteazul nu lupta cu cucă, ci cu coif. Scutul cu dungi roșii e de husar. Husarii sunt călare. Nu erau scuturi pentru pedestrime”, spune Radu Oltean.
Alte elemente greșite apar și în zona luptei din Primul Război Mondial, spune el.
”La partea cu cel Primul Război Mondial e și mai jalnic. Casca tip „Adrian” care era simbolul armatei române este înlocuită cu ceva fantezist.
Nu mai zic că în 1916 românii încă nu erau dotați cu căști, ci luptau cu bonetă (capelă), care avea o formă distinctivă.
În plus, nu știu de ce ai glorifica o campanie militară (intrarea pe valea Oltului spre Sibiu) care s-a terminat atât de prost pentru români. În retragere, românii au pierdut, măcelăriți de nemți, mii de soldați! Dincolo de asta, ideea naționalistă de a rezuma istoria zonei exclusiv la două bătălii românești, ignorând etnocentric istoria locului.
Un dispreț suveran pentru istoria sașilor care au luptat secole pentru acele locuri, pentru Sibiu. Treabă teribil de proastă”, spune Oltean.
El spune că pe lângă faptul că lucrarea în sine, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, este dezastruoasă, ea arată și o direcție total nocivă spre care se îndreaptă România: analfabetismul funcțional.
”Mi se pare rușinos să folosești AI pentru a genera o lucrare de asemenea amploare. Și reproducând-o exact cum a fost generată, fără nici o modificare vizibilă. Mă irită lipsa de empatie și de dorință de a face ceva de valoare a celor care au realizat această „lucrare”.
Pentru autorii leneși a fost doar un „ciubuc”. Nici o dorință de a face o lucrare de artă care să rămână. Pentru ei a fost doar un „foto-tapet”, un decor cu ceva iz patriotic, dar fără nici o valoare, nici artistică, nici documentar-educativă, nici emoțională. O lipsă gravă de respect pentru toți privitorii. Cred că este cel mai jalnic proiect realizat cu AI făcut vreodată în România. Ceva cumplit de rușinos.
Iar cu privire la echipamentele militare din vremea lui Mihai Viteazu știu ce vorbesc fiindcă am în lucru o carte despre epoca lui Mihai Viteazul. Și m-am documentat temeinic pentru zona militară, strategie, tipuri de războinici, echipamente etc.
Pe scurt, e mai mult decât o ”manea” de frescă. E o „manea” generată AI, fără personalitate. Se întorc în mormânt strămoșii. Și apropo de istoria militară a Sibiului. Românii au bombardat Sibiul în 1916 un obuz ajungând până în Piața Mare. De ce nu e reprezentată chestia asta?
Este o degenerare gravă a culturii noastre. E rezultatul analfabetismului funcțional generalizat”, spune el.
Radu Oltean se întreabă ce aveam acum, dacă vechii conducători apelau la meșteri de duzină la ridicarea monumentelor cu care acum ne lăudăm.
”De ce marii ctitori de monumente religioase, de la noi sau de aiurea, așteptau uneori ani de zile ca o anumită echipă de meșteri, cea mai bună, să fie disponibilă ca să îi lucreze la monument? Că puteau zice: las bă că merge, ce știe lumea! Dar voievozii de la Argeș au chemat meșteri de la Constantinopol să picteze prima biserică voievodală”, a mai spus Radu Oltean.
Cine e Radu Oltean
Născut în 1970, Radu Oltean este astăzi unul dintre cei mai apreciați autori de ilustrație documentară cu subiect istoric, potrivit Editurii Humanitas acolo unde a publicat mai multe cărți.
A absolvit Academia de Arte din București, Secția grafică, în 1997. A debutat cu seria de colaborări cu Neagu Djuvara: Cum s-a născut poporul român (2001), Mircea cel Mare și luptele sale cu turcii (2001), De la Vlad Țepeș la Dracula Vampirul (2003; trad. engl. From Vlad the Impaler to Dracula the Vampire, 2011), apărute la Humanitas.
”Pasiunea lui pentru ilustrația documentară este dublată de aplecarea spre studiul științific al istoriei; lucrările sale se bazează pe analiza riguroasă deopotrivă a izvoarelor directe și a cercetărilor celor mai recente. A conceput proiecte editoriale care valorifică un patrimoniu iconografic cvasinecunoscut publicului larg: Bucureștii – 550 de ani de la prima atestare documentară (editor și coordonator, 2009), Carol Popp de Szathmári, fotograful Bucureștilor (2013, în colaborare cu Emanuel Bădescu), Bucureștii Belle Epoque (2016, în colaborare cu Emanuel Bădescu). Volumul Art historia: Ilustrația istorică între artă și știință / Historical Illustration Between Art and Science (2018) reunește cele mai frumoase lucrări ale sale, apărute în țară sau în prestigioase publicații de profil din străinătate, cu care colaborează în mod constant.
Dacia: Războaiele cu romanii. I. Sarmizegetusa (2014), primul dintr-o serie de două volume bogat ilustrate care sintetizează stadiul actual al cercetărilor în domeniu, a fost tradus în spaniolă şi în engleză şi reeditat la Humanitas în 2019.
Cetăți, castele și alte fortificații din România este o monografie amplă, unică în spaţiul istoriografiei româneşti, concepută în patru volume, dintre care au apărut primele două (2015, 2020).
Cea mai recentă carte a sa, Geții lui Burebista și lumea lor, ilustrată exclusiv cu reconstituiri originale, este prima sinteză a cercetărilor de specialitate din ultimele decenii„, precizează Humanitas.
Răzvan Pop: „Sibiul din imagine nu are nici cea mai vagă asemănare cu Sibiul medieval real”
Istoricul sibian Răzvan Pop spune și el că există elemente importante reprezentate aici care sunt departe de realitate. În plus, precizează Pop, pe lângă cele două momente istorice prezente în grafică mai sunt alte 3 care s-ar lega bine cu istoria orașului.
”Istoria Sibiului consemnează cinci mari bătălii. Cea de la 1241, din timpul invaziei mongolilor, asediul din 1442, când cetatea a fost salvată de Iancu de Hunedoara, bătălia lui Mihai Viteazul din 1599, cea din 1849 dintre armatele revoluționare, iar ultima bătălie a Sibiului este cea din 1916, soldată cu înfrângerea armatei române în Primul Război Mondial.
Cred că cele două bătălii alese, sunt oportune, punctând două momente simbolice ale evoluției noastre istorice, momente la care Sibiul a luat parte, referindu-ne la epopeea principelui Mihai al II-lea Viteazu, care a creat, mai târziu ideea unității naționale precum și bătălia Primului Război Mondial, conflict care a dus în cele din urmă la Marea Unire.
Evident că în compoziție regăsim câteva nuanțe sau haideți să le spunem licențe artistice care nu țin de realitatea istorică, produse probabil și de nesiguranțele Inteligenței Artificiale, cea cu care a fost creată această imagine.
Sibiul din imagine nu are nici cea mai vagă asemănare cu Sibiul medieval real, scutul soldaților lui Mihai este de fapt scutul clasic săsesc, deci transilvănean, cușma principelui devenită identitară, probabil nu a fost folosită în bătălie, unde el avea armură, spadele care nu au treabă cu perioadă respectivă și multe altele”, a declarat Răzvan Pop.
Radu Oltean a dat mai multe exemple de astfel de lucrări din lume, din diferite perioade, precizând că acum ”nu mai e vorba doar de prost-gust, de kitsch, un fenomen întâlnit de obicei la oamenii fără educație, din rural. Acum întâlnești o prostie de asta peste tot. E ceva mult mai grav, când chiar și elitele se mulțumesc cu rahat”, a mai precizat Radu Oltean.
Interiorul Ateneului Român - pictorul Costin Petrescu
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: ce spun istoricii despre fresc , cine e radu oltean , fresca de la centrul nato , Istoria Sibiului
Vizualizari: 16860
Ultimele comentarii
Acum 8 ore
Doru
Acum 9 ore
Eu
Acum 9 ore
Harry
Acum 9 ore
Sparrow
Acum 10 ore
Dd