Vineri,
26.09.2025
Innorat
Acum
13°C

Urși omorâți cu insecticide interzise în UE de 17 ani: „În absența statului, oamenii își rezolvă singuri problemele”

Urși omorâți cu insecticide interzise în UE de 17 ani: „În absența statului, oamenii își rezolvă singuri problemele”

În anii 70 – 80, statul român popula Transfăgărășanul cu urși tineri pentru a reface fauna în zonă. Spre sfârșitul anilor 80, prezența urșilor pe acest drum era o obișnuință, însă, evident, nu la nivelul de astăzi.

Știrile despre familiile care numără pe Transfăgărășan, pe marginea drumului, câte 10, 14 urși, nu mai prezintă nicio noutate, însă dincolo de șosea, în absența totală a statului, lupta animal-om continuă.

Aflăm că din cauza numărului tot mai mare de urși și în absența unui cadru legal și rapid de rezolvare a problemei, animalele ajung să fie otrăvite. Un cabanier din zona Făgărașului ne-a relatat că urșii care s-au obișnuit să atace stânele din zone sunt momiți apoi cu carne infestată cu antigel.

Informația nu ne-a fost confirmată de DSVSA Sibiu, pentru că aici nu se fac analize toxicologice, însă de la Institutul Național De Diagnostic Și Sănătate Animală aflăm că în 2025 trei urși au fost uciși cu otravă. Animalele au murit după ce au ingerat insecticide folosite în trecut în agricultură, extrem de periculoase, inclusiv pentru om, substanțe care sunt interzise în Uniunea Europeană din 2008.

Urșii pe Transfăgărășan, o poveste din anii 80. ”I-a mîngîat pe cei doi urşi, le-a dat ceva de-ale gurii şi apoi i-a împins spre marginea carosabilului”

În anul 1982, Almanahul Vînătorului și Pescarului Sportiv scria despre ursuleții de pe Transfăgășan, în contextul unui articol referitor la cum să ne ferim de aceste mamifere, în cazul în care le întâlnim prin pădure.

Despre urșii de pe Transfăgărășan, articolul scria că sunt inofensivi.

”Nu e vorba de ursuleții întîlniți de excursioniști, pe frumosul drum transfăgărășan, care nu s-au ferit de oameni, deoarece în acest caz avem de-a face, probabil, cu pui crescuți în spații închise, de unitățile silvice argeșene și apoi eliberați în pădurile de munte, în scop de sporire a efectivului în acea regiune”, se preciza în articolul din 1982.

Un an mai târziu, în România Liberă apărea un articol care se referea la aceiași urși „de pepinieră”.

”Cu cîţiva ani în urmă au fost aduşi pentru popularea pădurilor ce străjuiesc drumul Transfăgărăşan mai mulţi ursuleţi de crescătorie.

Timpul a trecut, puişorii au ajuns urşi mari dar, obişnuiţi de mici cu oamenii, au rămas prietenoşi.

Acest lucru nu l-a ştiut familia M. S., din Bucureşti, aflată intr-o excursie pe Transfăgărşan, care s-a speriat cînd s-a trezit cu două namile de urşi in faţa autoturismului.

N-au ieşit din maşină timp de o oră, pînă cînd a ajuns tot în acest loc alt autoturism, din care a coborît Jan Preda, care i-a mingiat pe cei doi urşi, le-a dat ceva de-ale gurii şi apoi i-a „invitat“ (adică i-a impins) spre marginea carosabilului, lăsînd liberă şoseaua”, se precizează în articolul semnat de Dumitru Bujdoiu.

”Explozia populației de urși în zonă e de vreo 10-15 ani și e cauzată și de prezența oilor”

Cabanierii din zonă spun că nu-și amintesc ca zona să fi fost populată de urși aduși din alte zone în anii de dinaintea Revoluției, însă au rămas memorabili, într-adevăr, câțiva urși care s-au obișnuit în timp cu oamenii.

”Nu știam de urșii de pepinieră, mi se pare absurd, sincer. Explozia populației de urși în zonă e de vreo 10-15 ani și e cauzată și de prezența oilor. În presa comunistă se putea scrie orice„, ne explică proprietarul unei cabane din zonă.

„Părerea mea e că explozia populației e cauzată pentru că sunt protejați. Nu au mai fost împușcați, s-a redus arealul de hrană, se apucă de furat. Ce se întâmplă pe marginea drumului e foarte trist. Oamenii sunt inconștienți, nu știu că lângă ei sunt două pumnale de 8 -10 centimetri. Mai e o problemă, rasa se degenerează. Nu am văzut până acum urși să stea cu muștele cu ei, să nu miște, să fie total dezinteresați”, spune sibianul.

”Pui antigel în carne și o lași momeală”

El spune că ciobanii din zonă, disperați de daunele provocate de urși, apelează la otravă.

”Ciobanii din zonă am auzit că încep să-și rezolve singuri problema urșilor. Folosesc antigel, așa am auzit. Pui antigel în carne și o lași momeală. Merge, pentru că ursul mănâncă orice. Eu am înțeles că ar fi apărut antigel în unele analize”, spune el.

Octavian Flucuș, director executiv adjunct al Direcției sanitară veterinară și pentru siguranța animalelor (DSVSA) Sibiu, spune că nu a auzit de otrăvirea urșilor, însă analizele animalelor găsite decedate sunt duse la un laborator din București, în situația în care sunt suspiciuni.

”La noi vin animalele care sunt împușcate de drept, prin cota de intervenție, dar și cele braconate. Pentru animalele găsite moarte, care ar putea fi intoxicate, ar trebui să fim chemați, însă nu am avut astfel de situații. Oricum, analiza se face ulterior la  Institutul Național de Diagnostic și Sănătate Animală, de la București.

Trei urși au mâncat carne otrăvită în Mureș

Turnul Sfatului a făcut o solicitare la acest institut și am aflat că în 2025 au existat trei urși despre care există dovada că au murit otrăviți. În 2024 nu a existat niciun caz, iar cei trei urși din 2025 au fost găsiți în același, loc, în luna ianuarie, în județul Mureș.

„În luna ianuarie 2025, pe raza județului Mureș, FV 50 Crișeni, au fost găsite 3 cadavre de urși la care s-au identificat, prin examen toxicologic, din probe de conținut stomacal, substanțele toxice - diazinon și carbofuran”, precizează conf. univ. dr. Florica Barbuceanu în răspunsul transmis Turnul Sfatului.

Ea menționează că lângă că aceste cadavre a fost găsite lângă o bovină în corpul căreia au fost identificate aceleași substanțe toxice.

Este vorba de  substanțele diazinon și carbofuran două insecticide extrem de periculoase, interzise pe teritoriul statelor Uniunii Europene.

Un vânător sibian contactat de Turnul Sfatului ne-a declarat sub protecția anonimatului că nu există niciun interes din partea nimănui ca aceste cazuri de otrăvire ale animalelor să fie făcute publice. 

”Nimeni nu vrea să intre într-un hățiș birocratic din care poți ieși și cu un dosar penal. Au mai fost cazuri în județ, însă au fost mușamalizate, nu s-a trimis nicio analiză, s-a raportat deces din cauze naturale. Mai apar nemulțumiri atunci când mor câinii de la vreo stână, în rest nu are cine să comenteze. Cine, ursul?”

Ce sunt diazinon și carbofuran

Nu este clar dacă urșii aceștia din Mureș au fost otrăviți intenționați sau dacă bovina a fost otrăvită accidental cu cele două substanțe, iar ulterior din cadavrul ei s-au alimentat urșii, însă prezența celor două substanțe atrage un alt semnal de alarmă. Cel al insecticidelor deosebit de periculoase, folosite în continuare în agricultură, dar și acasă.

Diazinonul a fost dezvoltat în 1952 de către compania elvețiană Ciba-Geigy (în prezent Novartis) pentru a înlocui insecticidul DDT. În 1939, chimistul Paul Hermann Müller a descoperit că DDT era eficient împotriva insectelor purtătoare de malarie. Această capacitate a făcut utilizarea DDT suficient de importantă încât Müller a primit chiar Premiul Nobel pentru Medicină.

Cu toate acestea, în deceniile care au urmat acordării premiului, DDT s-a dovedit a fi un pericol atât de mare pentru mediu, încât țările dezvoltate și, în cele din urmă, organizațiile la nivel mondial au interzis insecticidul.

În 2004, SUA a interzis utilizarea diazinonului în locuințe, după ce s-a stabilit că capacitatea sa de a afecta sistemul nervos reprezintă un risc pentru sănătatea umană (în special pentru sănătatea copiilor). Produsul chimic este însă utilizat în continuare scopuri agricole. Dar și altfel.

Paranteză: Diazinolul e folosit de părinți pentru înlăturarea păduchilor. Două fete au fost recent în comă

La sfârșitul lunii iulie, două fete din județul Sibiu, au ajuns la spital în comă, intoxicate cu Diazinol, după ce au fost spălate pe cap cu această substanță folosită la deparazitarea animalelor. Au fost externate după o săptămână.

Diazinol conţine ca substanţă activă Diazinon, un pesticid interzis în Uniunea Europeană, prin Decizia Comisiei Europene din 6 iunie 2007 care impunea retragerea de pe piaţă a tuturor produselor fitosanitare care conţin substanţa respectivă, considerată periculoasă pentru sănătatea umană şi mediu.

Cu toate acestea, în România, substanţa este permisă pentru uz veterinar şi se comercializează şi în prezent, inclusiv online, sub formă de concentrat emulsionat destinat prevenirii şi tratamentului scabiei, contra căpuşelor, puricilor şi a altor paraziţi la bovine, ovine, caprine şi suine”.

Carbofuranul este unul dintre cele mai toxice pesticide, fiind comercializat sub denumirile de Furadan sau Curater.

În 1991 forma granulară a fost interzisă deoarece făcea milioane de victime în rândul păsărilor. Dealtfel, Carbofuranul a fost folosit ca otravă pentru fauna sălbatică în SUA, Canada și Marea Britanie, otrăvind fauna sălbatică, inclusiv coioții și vulturii.

Este unul dintre insecticidele cu cea mai mare toxicitate acută. Un sfert de linguriță (1 ml), poate fi fatal. Insecticidul a fost interzis în UE din 2008, iar vânzarea, utilizarea și chiar deținerea acestei substanțe sunt interzise.

Animale sălbatice omorâte în Austria cu carbofuran. Autoritățile au dresat câini, să depisteze cadavrele cu această substanță

Insecticidul Carbofuran e folosit în Austria pentru uciderea animalelor sălbatice, au depistat autoritățile de aici, iar din decembrie 2024 există, în premieră, un câine care poate detecta această substanță.

În cadrul proiectului UE LIFE WolfAlps, în Italia și Austria sunt antrenate echipe de câini specializați în combaterea infracțiunilor împotriva vieții sălbatice, nota presa din Italia la finalul anului trecut.

În Austria, pentru prima dată, un câine a fost antrenat să adulmece cadavre de animale (în special păsări și mamifere).

Câinele a fost, de asemenea, instruit cu privire la substanța cea mai frecvent utilizată în cazurile de infracțiuni împotriva vieții sălbatice din Austria: Carbofuran. 

„Lucrurile ăstea nu se spun, se fac”

Gheorghe Dănulețiu, oierul cunoscut sub numele Ghiță Ciobanu, în urma unor reclame la rețelele de telefonie mobilă, susține că în absența statului, oamenii își vor face întotdeauna dreptate singuri. Spune că nu știe concret de cazuri în care urșii au fost otrăviți intenționat, însă nu exclude această practică.

”Lucrurile ăstea nu se spun, se fac, dacă e... Mai demult, când urșii deveneau periculoși existau tot felul de metode pentru ca oamenii să-și apere animalele. Acum, și eu am oi la Jina, am văzut urs, dar nu am avut treabă cu el. Până acum, poate prin toamnă, cine știe... Sunt deocamdată șoricari din ăștia, nu sunt periculoși, dar dacă se învață la carne, atunci e pericol.

Cei mai mulți urși periculoși sunt cei care se învață la carne și care sunt relocați dintr-o parte în alta. Bieții oameni își rezolvă prolemele cum pot. Statul e preocupat doar să pună taxe, nu să rezolve probleme, din păcate trecem prin niște timpuri destul de grele”, spune oierul.

Dănulețiu spune că mai mult decât urșii, în zona Mărginimii Sibiului, lupii creează probleme mai mari.

”Acum, aproape de Jina, de când am fost mic am văzut urși și nu am avut probleme. Am înțeles că sunt foarte mulți, că s-au înmulțit, dar la noi încă nu au fost probleme mari. Lupii ne-au atacat, da, dar urșii, nu.

Sunt fermieri care ne sună și spun că sunt probleme cu urșii, dar dacă e să-i otrăvească evident că nu ne spun. Soluția ar fi, așa cum s-a spus: dacă ursul intră în intravilan, atunci oamenii să aibă voie să-i împuște. Să se dea ordin„, spune Dănulețiu.

Uciderea animalelor: închisoare de la 2, la 7 ani închisoare

În România, otrăvirea animalelor, indiferent dacă sunt domestice sau sălbatice, este considerată o infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Dacă fapta are ca rezultat moartea animalului, pedeapsa poate crește la închisoare de la 2 la 7 ani, conform legii.

„Nu constituie infracţiune ”fapta persoanei de rănire sau ucidere a unui animal ca reacţie la atacul acestuia”, potrivit Legii 205/2004 privind protecţia animalelor.

Potrivit ministrului Mediului, în proiectul de completare a Codului Silvic aflat în curs de avizare, se prevede o amendă maximă pentru hrănirea urșilor, care ar putea ajunge la 6.000 de lei. Asta, pentru ca urșii de pe Transfăgărășan să nu mai fie ademeniți de turiști pentru fotografii ”instagramabile”.

Sursa foto: Arhivă / Turnul Sfatului

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

6 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emil

Acum 1 lună

Ursii nu mor asa usor cum crede Ghita.
Raspunde

Client

Acum 1 lună

Argumenteaza!
Raspunde

Newman

Acum 1 lună

Mi se pare normal ca cetatenii sa-si rezolve singuri problemele in lipsa interventiei statului.Este asa numita Actiune Directa care se poate aplica si in alte domenii sociale cum ar fi: coruptia, abuzurile politicienilor,in justitie oarba la adevar etc.NB: au facut analize toxicologice la ursii morti, dar la miile de romani morti in pandemie au fost interzise.Ce sa mai credem?
Raspunde

Aci Duțu

Acum 1 lună

Se poate aplica și la postacii de la fermă care scriu după dictare
Raspunde

Hermannstadt

Acum 1 lună

Am mai spus-o, sunt mult prea multi urși,normal ar fi sa ii vedem asa cum vedem capra neagra...La fel de bine cum s-a populat se poate și depopula.Perfect de acord cu otrăvirea lor de către săteni,cine nu e de acord sa ii ia acasă.Prefer vremurile în care mergeam la munte și în 5 zile de creasta nu întâlneam nici unul.Acum sunt zone unde îți este frica sa duci gunoiul seara.
Raspunde

X

Acum 1 lună

''Explozia populației de urși în zonă e de vreo 10-15 ani și e cauzată și de prezența oilor'' , hai sa eliminam oile si sa crestem ursi
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus