Gheorghe Ghincea este noul paroh al bisericii de la Spitalul Județean Sibiu, după ce a câștigat un concurs cu cinci candidați: „Voi merge cu gândul de a fi de folos oamenilor”

După 10 ani la catedră și încă peste 8 în slujba comunității din Boarta, părintele Gheorghe Marinică Ghincea se pregătește pentru o nouă misiune: cea de preot paroh al Bisericii din cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu. A câștigat postul prin concurs, cu cea mai mare medie dintre candidați, și intră într-o lume în care cuvântul de întărire și speranță devine parte din vindecare.

Originar din Perișani, județul Vâlcea, părintele Gheorghe Ghincea a ales Sibiul pentru continuarea studiilor, un oraș care avea să-i marcheze profund parcursul spiritual și profesional. După terminarea Liceului Tehnologic în Sibiu, a urmat Facultatea de Teologie între 2004 și 2008, o perioadă pe care o consideră cea mai frumoasă din viața lui.

„Tata a fost implicat în viața bisericii cât eram copil, dar în clasa a X-a am descoperit capela Facultății de Teologie. M-a impresionat foarte mult. Mă simțeam atât de mic printre studenți, iar starea de liniște și de împlinire din acea capelă este ceva aparte. Oricine intră acolo simte că este altceva. O energie care nu poate fi explicată. Acela a fost momentul în care m-am decis să devin preot”, povestește părintele.

Imagine din capela Facultății de Teologie - Foto ulbssibiu.ro

Studenția nu a fost doar o perioadă de acumulare a cunoștințelor teologice, ci și o etapă de aprofundare a credinței prin trăiri și experiențe diverse. Slujbele și privegherile, întâlnirea cu o comunitate tânără și deschisă, precum și libertatea de exprimare spirituală l-au ajutat să se formeze ca preot. „Trăirile credinței, diferite față de cele cu care eram obișnuit, libertatea și empatia întâlnite pe perioada facultății mi-au rămas în suflet și au contribuit la formarea mea ca preot”, spune el.

După finalizarea facultății, părintele a ales să continue cu un master în teologie practică, dorind să-și aprofundeze cunoștințele și să-și perfecționeze metodele de pastorație.

Zece ani la catedră

Primul său contact cu activitatea profesională a fost în domeniul educației, în 2008, chiar după terminarea facultății. A fost profesor suplinitor la Școala Gimnazială Șeica Mare. Acolo, timp de un deceniu, spune că a construit o relație solidă cu elevii.

„Am empatizat cu copiii, am avut o relație foarte frumoasă cu ei și am făcut tot posibilul ca ora de religie să fie una dorită și așteptată. M-am implicat mult în activitățile extrașcolare și pot spune că uneori simt lipsa acelei perioade. Copiii sunt o sursă și un schimb de energie pozitivă.”

În 2016, pentru a-și dezvolta și mai mult abilitățile în lucrul cu tinerii, a urmat un curs de animator tabere la Mănăstirea Sâmbăta. Apoi, împreună cu alți preoți din localitate, a organizat câteva tabere pentru tineri la nivel local, o activitate pe care a continuat-o și după ce a devenit preot paroh.

Povesteaște că această perioadă petrecută în învățământ și implicarea activă în viața comunității l-au ajutat să înțeleagă importanța răbdării, a dialogului și a prezenței constante, toate calități esențiale pentru misiunea sa de preot.

Familia – sprijin și sursă de energie

Familia reprezintă pentru părintele Gheorghe Ghincea un pilon esențial în viața personală și profesională. În 2010 s-a căsătorit cu Anda-Elena, medic de laborator, cu care s-a cunoscut chiar în capela Facultății de Teologie din Sibiu, un loc care a avut un rol fundamental în formarea sa spirituală și care le-a legat și destinul.

Împreună au trei copii: Irina, în vârstă de 14 ani, Natalia, 8 ani, și cel mai mic, Filip Adrian, în vârstă de trei ani. Preotul vorbește cu emoție despre importanța familiei în echilibrul său de zi cu zi. „Energia copiilor și sprijinul soției mă încarcă și mă ajută să merg mai departe în toate provocările”, spune el.

De-a lungul anilor, Anda-Elena a fost alături de el nu doar în momentele de bucurie, ci și în cele dificile, când deciziile grele și responsabilitățile din pastorație au fost apăsătoare. „Un mare aport la parcursul meu pastoral l-a avut soția, care mi-a fost mereu aproape și m-a sprijinit atât în momentele grele, cât și în deciziile dificile. A făcut-o mereu, cu multă discreție.”

În familia lor, valorile credinței și ale iubirii aproapelui sunt trăite zi de zi, iar această atmosferă contribuie la forța interioară a părintelui. Pentru el, echilibrul între viața de familie și misiunea spirituală este un motor esențial, o sursă constantă de inspirație și echilibru.

Paroh la Boarta și proiecte comunitare

La 1 martie 2017, părintele Gheorghe Ghincea a primit responsabilitatea slujirii ca preot paroh în parohia Boarta, un sat din Șeica Mare. Această perioadă a fost pentru el una încărcată de activități pastorale, dar și de inițiative comunitare menite să întărească legătura dintre credință și viața cotidiană a enoriașilor.

În cei peste opt ani petrecuți în această comunitate, părintele spune că a reușit să aducă un suflu nou în viața parohiei, echilibrând tradiția cu nevoile actuale ale credincioșilor. „A fost o perioadă pe care o voi păstra cu respectul cuvenit unor ani plini de bucurii, împliniri duhovnicești, dar și sufletești”, rememorează el.

Părintele slujind în Biserica din Boarta - Foto facebook

Unul dintre proiectele importante a fost renovarea completă a casei parohiale. Totodată, părintele a inițiat înființarea unui centru parohial, denumit după Sfinții Mucenici Adrian și Natalia, cu scopul de a oferi tinerilor un cadru în care să se apropie de credință prin activități educative și recreative.

Deși proiectul nu a fost fructificat în totalitate, centrul a fost de mare ajutor în special în perioada sărbătorilor de iarnă, când comunitatea forma grupuri pentru colindat în sat, întărind astfel legăturile sociale și spirituale.

În paralel, părintele a coordonat lucrări de renovare și la biserica din localitatea Ștenia. În aceste contexte, el a încercat să rămână aproape de oameni, să păstreze unitatea comunității și să creeze momente de comuniune, de la discuțiile după liturghie până la întâlnirile speciale prilejuite de evenimentele din sat.

Prin implicarea sa activă și prin atenția acordată fiecărui suflet, părintele a reușit să construiască o comunitate în care credința este trăită autentic și în care oamenii simt că fac parte dintr-o familie spirituală.

Chemarea spre pastorația din spital

Legătura părintelui Ghincea cu lumea medicală nu a apărut întâmplător. Faptul că soția sa este medic de laborator, conversațiile din familie i-au deschis interesul pentru tot ce înseamnă îngrijire, alinare și sprijin pentru cei aflați în suferință. „Având în vedere că soția este medic, m-am arătat interesat de viața medicală. La un moment dat, am avut chiar intenția de a deveni asistent medical”, mărturisește părintele.

Spune că această atracție nu a fost doar o curiozitate personală, ci o înțelegere profundă a nevoilor sufletești ale celor care trec prin boală. Astfel, atunci când postul de preot la Biserica Spitalului Clinic Județean Sibiu a fost scos la concurs, a simțit că este momentul să facă pasul spre o nouă misiune.

Concursul, desfășurat în iulie chiar în incinta spitalului, a reunit cinci candidați. Părintele Ghincea a obținut cea mai mare medie, 8,66 

Biserica din curtea Spitalului Județean Sibiu

„Plec în această misiune cu sufletul deschis, pentru că este o cu totul altă abordare pastorală. Acum vorbim despre oameni aflați în suferință care au nevoie de un cuvânt de întărire, de speranță și, nu în ultimul rând, de încredere în Dumnezeu. Vorbim despre aparținători care poartă, la rândul lor, o greutate sufletească imensă și care au nevoie să fie ascultați, înțeleși și încurajați. Este important să le reamintim că nu sunt singuri în această încercare și că sprijinul lui Hristos se revarsă și asupra lor.”

Pentru el, spitalul nu este doar un loc de tratament medical, ci și un spațiu unde durerea și speranța se întâlnesc zilnic, iar prezența preotului poate înclina balanța spre vindecarea sufletului.

„Voi merge cu gândul de a fi de folos oamenilor. De a-i face să conștientizeze că nu sunt singuri în suferință, că Hristos suferă alături de fiecare în parte. El este Doctorul desăvârșit.”

Despărțirea de Boarta

Părintele Gheorghe Ghincea spune că anii petrecuți în parohia din Boarta nu au fost doar o etapă profesională, ci au creat o adevărată familie extinsă, de aceea despărțirea de parohie și de oamenii care au însuflețit-o nu este ușoară. Își amintește că fiecare duminică, fiecare sărbătoare și fiecare eveniment din viața satului a fost prilej de apropiere și comuniune.

În tot acest timp, părintele spune că a încurajat inițiative care să readucă frumusețea tradițiilor. A sprijinit organizarea de șezători, întâlniri ale „fiilor satului” și activități pentru copii, precum săniușul în iernile cu zăpadă bogată.

Satul Boarta - captură video

„Simțeam că frumusețea satului începea să se piardă. I-am învățat să nu le fie teamă de preot și să intre în curtea mea pentru orice problemă aveau.”

Acum, când se pregătește să lase în urmă comunitatea din Boarta, emoția este puternică.

„Mi-aș dori din suflet ca preotul care va veni să urmeze mai departe, alături de comunitate, liniile trasate până acum. Să-i țină pe oameni aproape, să păstreze unită prin credință comunitatea și să ducă mai departe misiunea centrului parohial de a le oferi tinerilor o trăire autentică în Hristos.”

Un drum însemnat de sărbători mari

Viața părintelui Gheorghe Ghincea pare să fi fost însoțită, la momentele de cotitură, de ocrotirea Maicii Domnului. S-a născut în 14 august, în ajunul Adormirii Maicii Domnului – una dintre cele mai mari sărbători din calendarul ortodox.

„Tata și-a dorit foarte mult un băiat și eu am venit după cinci surori”, spune părintele, amintind că face parte dintr-o familie numeroasă, cu șapte copii.

Mai târziu, momentul hirotoniei a purtat aceeași amprentă duhovnicească, fiind săvârșit la Buna Vestire, praznicul în care îngerul aduce vestea cea bună Fecioarei Maria. Pentru părintele Ghincea, aceste coincidențe nu sunt întâmplătoare, ci semne discrete că pașii săi au fost mereu călăuziți spre misiunea preoțească.

Noua etapă, slujirea în cadrul Bisericii Spitalului Clinic Județean Sibiu, este pentru el o continuare firească a acestei călăuziri. Cu atât mai mult cu cât biserica poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Luca al Crimeei”.

Dacă la Boarta a fost aproape de o comunitate pe care a unit-o prin credință și tradiții, acum va fi alături de oameni în cele mai vulnerabile momente ale vieții lor.

„Cred că Dumnezeu m-a pregătit pas cu pas pentru această slujire. Fiecare experiență, de la catedră, la altar, la activitățile cu tinerii și până la sprijinul soției mele, m-a învățat ce înseamnă să fii prezent cu adevărat lângă oameni. Iar acum voi încerca să le duc celor din spital nu doar o rugăciune, ci și un strop de lumină și încredere în Hristos.”

Astfel, între două mari praznice ale Maicii Domnului, drumul părintelui continuă, din satul Boarta spre saloanele spitalului, purtând în inimă aceeași chemare: de a fi aproape de oameni, în bucurie și în durere, cu nădejdea că, prin credință, fiecare rană poate fi alinată.

Părintele va începe să slujească din 18 august alături de preotul Liviu Resiga ca și preot co-slujitor. Părintele Nicolae Latchescu, cel pe care îl înlocuiește și care a slujit la spital din anul 2012, s-a pensionat.

Și biserica este una specială

Biserica Spitalului Clinic Județean Sibiu poartă este un loc de cult ortodox cu o istorie și o semnificație aparte în peisajul religios și social al orașului.

Situată în curtea unității spitalicești, aceasta servește drept loc de rugăciune și alinare pentru pacienți, familiile acestora, personalul medical dar și pentru sibieni care locuiesc în apropierea unității medicale.

Biserica este cunoscută pentru arhitectura sa tradițională, cu un turn înalt și o structură din lemn, specifică stilului maramureșean. Interiorul este decorat cu icoane și fresce care reflectă tradițiile religioase ale zonei.

De-a lungul anilor, biserica a fost locul unde s-au săvârșit slujbe religioase, inclusiv slujbe de înmormântare pentru pacienții care au decedat în spital, dar și slujbe de mulțumire pentru cei care s-au vindecat. Aceasta a fost un punct de sprijin pentru comunitatea spitalului, oferind nu doar îngrijire medicală, ci și sprijin spiritual.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi