Peste 72.000 de pacienți au trecut în 2024 pragul Unității de Primiri Urgențe Sibiu (UPU). În spatele acestor cifre, medici, asistente și infirmiere lucrează cu resurse insuficiente și într-un spațiu care a devenit prea mic pentru realitatea actuală. Dr. Bogdan Csillag, șeful secției, explică pe îndelete cum se decide cine intră primul la consultație, de ce nu toate cazurile sunt urgențe și de ce pacienții trebuie să înțeleagă că pentru a pune un diagnostic este nevoie de timp.
UPU-SMURD este o secție a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, implicată în acordarea non-stop a asistenței medicale de urgență pacienților care se prezintă la urgențe, dar și pacienților din prespital, prin componenta SMURD (asigurând medicul și asistentul medical de pe echipajul de Terapie Intensivă Mobilă).
„Avem o echipă alcătuită din 21 de medici specialiști și primari în medicină de urgență, ATI sau medicină de familie cu competență în urgență, 24 de rezidenți, 50 de asistenți medicali, 16 infirmiere și îngrijitoare, 20 de brancardieri, 12 registratori și un asistent social. Cu toate acestea, față de prevederile legale, funcționăm cu o schemă de personal subdimensionată. Am făcut demersuri repetate pentru a rezolva această problemă, dar constrângerile financiare din ultimii ani ne-au împiedicat să ajungem la numărul optim de personal”, explică dr. Csillag.

Problema resurselor umane este dublată de una de infrastructură. „Pe lângă schema insuficientă de personal, spațiile medicale sunt relativ mici. Actuala structură a UPU este subdimensionată în comparație cu numărul actual de prezentări, care a crescut constant. În 2024 am ajuns la 72.135 de pacienți consultați. Din păcate, o parte dintre aceste cazuri nu reprezintă urgențe reale și ar putea fi rezolvate de medicii de familie sau de ambulatoriile de specialitate”, mai spune șeful secției.
Triaj pe coduri de culori
Unul dintre cele mai importante mecanisme din UPU este triajul. potrivit spusdelor medicului fiecare pacient, indiferent dacă ajunge cu ambulanța sau pe cont propriu, este preluat și evaluat în funcție de gravitatea afecțiunii.
Se aplică un ordin al Ministerului Sănătății care stabilește codurile de culoare.
Codul roșu înseamnă resuscitare și pacientul este tratat imediat. Aceștia sunt aproximativ 2% din cazuri, dar reprezintă categoria cea mai gravă: accidente rutiere grave, infarct miocardic, accident vascular cerebral, come, stopuri cardio-respiratorii.
„Vorbim despre pacienți în care intervenția promptă și de calitate face diferența între viață și moarte sau stabilește prognosticul pe termen lung.”
Alte categorii de triaj au timpi legați de gravitate.
„Codul galben se referă la pacienți gravi, dar cu funcții vitale stabile, care trebuie consultați în primele 15 minute. Ei reprezintă aproape o treime din prezentări și, conform analizei statistice, timpul de preluare se încadrează în baremul legal. Pacienții cu cod verde, mai puțin gravi, dar care necesită consult și investigații, trebuie văzuți în 60 de minute. Apoi urmează codurile albastru și alb, non-urgent și consult, cu intervale de două, respectiv patru ore. Foarte multe dintre aceste cazuri nu ar trebui să ajungă în serviciile de urgență, fiind vorba de pacienți cu boli cronice vechi, neglijate, sau persoane care nu găsesc alte soluții în sistem și se adresează UPU.”
Despre dinamica internă - de ce pacianții sunt „lăsați să aștepte”
Șeful UPU explică și cum funcționează dinamica internă: „Bineînțeles, dacă personalul medical este liber și există locuri disponibile, consultăm pacienții chiar înainte de intervalul stabilit. Dar în orele de maximă aglomerație, cei care nu sunt gravi pot aștepta mai mult. Acest lucru este valabil în toate serviciile mari de urgență, din România sau din străinătate. Trebuie înțeles că nu este un singur pacient de consultat, ci zeci sau sute, iar prioritate au cazurile mai grave. Iar dacă există mai mulți pacienți cu aceeași categorie de triaj, sunt tratați în ordinea sosirii.”
Un aspect esențial ține de așteptările pacienților spune dr. Csillag iar faptul că cineva se prezintă la urgență nu înseamnă că problema lui se va rezolva urgent.

„Înseamnă că, dacă starea de sănătate este grav afectată și viața îi este în pericol, va fi preluat imediat, indiferent de câți pacienți sunt în UPU. Restul vor fi consultați în funcție de gravitate și de resursele disponibile. Medicina este complexă, nu putem să dăm un diagnostic sau să luăm o decizie în câteva minute. Uneori, pentru a decide dacă pacientul este externat, internat sau trimis în sala de operație, sunt necesare câteva ore de investigații și consulturi interdisciplinare. Aceasta nu înseamnă că pacientul este lăsat să aștepte, ci că se face tot ce este necesar pentru siguranța lui.”
În același timp, există pacienți care rămân ore întregi în UPU. Este vorba de cei pe care rămân sub supraveghere până medicvii sunt siguri că pot pleca acasă sau de cei pentru care nu există în acel moment un loc disponibil de internare pe secții.
„În tot acest timp, trebuie să fie foarte clar: pacientul se află într-o secție a spitalului, sub supravegherea personalului medical, cu management medical în curs, chiar dacă spațiul nu este la fel de confortabil ca pe o secție obișnuită.”
Ambulanța nu dă prioritate pacienților care nu sunt în stare gravă
Șeful Secției de Primiri Urgente spune că cea mai mare problemă rămân pacienții care nu reprezintă urgențe.
„Considerăm că o simplă răceală, mai ales la un tânăr de 20 - 30 de ani, fără alte probleme de sănătate, în evidentă stare generală bună, nu necesită un consult în urgență, mai ales la ora două, trei noaptea, ci acesta se poate adresa în cursul dimineții medicului de familie. La fel de sigur este și faptul că UPU nu este locul potrivit pentru a trata insomniile (cu excepția urgențelor psihiatrice) sau pentru a efectua tratamente injectabile prescrise de alți medici și pentru care există alte soluții.
O risipă de resurse este și faptul că o parte dintre pacienții care nu reprezintă urgențe grave sau reale solicită și sosesc la UPU cu ambulanța (mușcătură de căpușă, viroză respiratorie banală etc.), iar în spatele ambulanței sosesc la UPU și aparținătorii cu autoturismul personal”, mai spune medicul.

Acesta subliniază faptul că, indiferent de modul în care se ajunge la urgențe, fie cu ambulanța sau cu mijloace proprii, oamenii vor fi preluați în funcție de gravitate.
„Din păcate, pacienții care nu reprezintă urgențe sunt de cele mai multe ori cei mai revendicativi și nemulțumiți pentru faptul că nu li se rezolvă pe loc problema care putea și trebuia să fie rezolvată prin alte circuite medicale.”
Prin mesajul final medicul Bogdan Csillag asigură că personalul UPU Sibiu este mereu la datorie, acesta fiind specificul multor specialități medicale.
„Noi suntem aici pentru pacienții care reprezintă urgențe reale, grave și mai puțin grave. Pentru celelalte categorii există alte instituții și servicii medicale. Trebuie înțeles că urgențele adevărate nu așteaptă, iar fiecare resursă risipită pe un caz non-urgent poate însemna o șansă pierdută pentru cineva aflat între viață și moarte”, a încheiat acesta.
În total, în 2024, UPU-SMURD Sibiu a consultat 72.135 de pacienți.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: timpi de așteptare UPU , urgențe medicale , SMURD Sibiu Unități de Primir , camera de garda , servicii medicale , UPU Sibiu
Vizualizari: 4990


Ultimele comentarii
Acum 5 ore
Newman
Acum 5 ore
Emil
Acum 5 ore
Periscop
Acum 5 ore
Urma scapa TURMA
Acum 6 ore
Rex