Dr. Ovidiu Lucuța: Cum prevenim și gestionăm BPOCT. Semnele care arată că plămânii au nevoie de atenție

Cu ocazia Zilei Mondiale a Plămânilor, Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu marchează „Săptămâna sănătății pulmonare” prin sesiuni informative și consiliere medicală. În acest context, dr. Ovidiu Lucuța, medic primar pneumolog, vorbește despre BPOC, o afecțiune respiratorie frecventă, dar adesea subestimată, și despre cum poate fi prevenită și gestionată eficient.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este una dintre cele mai frecvente și mai puțin conștientizate afecțiuni respiratorii, având un impact major asupra calității vieții pacienților și asupra sistemului de sănătate. Deși simptomele – precum tusea persistentă sau dificultățile de respirație – sunt adesea puse pe seama fumatului sau a unei răceli trecătoare, realitatea este că BPOC reprezintă o boală cronică serioasă, ce necesită diagnostic și îngrijire specializată.

Ce este BPOC și de ce este gravă?

BPOC înseamnă bronhopneumopatie obstructivă cronică. Adică aceasta este o boală a plămânilor în care căile pe unde trece aerul se îngustează și respirația devine tot mai dificilă. Este considerată o boală gravă pentru că nu se vindecă, iar pe măsură ce avansează, pacienții obosesc la cele mai mici eforturi, tușesc zilnic și au o calitate a vieții mult redusă.

Cât de răspândită este și cine are risc?

În România, BPOC afectează sute de mii de oameni, dar multe cazuri rămân nediagnosticate. Cel mai mare risc îl au fumătorii, în special cei care au fumat timp îndelungat. De asemenea, sunt expuse persoanele care au lucrat în medii cu mult praf, fum sau substanțe toxice, dar și cele care folosesc soba cu lemne sau cărbuni în spații insuficient ventilate.

Care sunt primele semne care ar trebui să ducă la medic?

Semnele de alarmă sunt: tuse zilnică, uneori cu expectorație (flegmă), senzația de lipsă de aer la urcat câteva trepte sau la mers mai rapid și oboseală la activități care înainte nu ridicau probleme. Dacă apar aceste simptome, este bine să fie consultat un medic pneumolog.

 De ce este BPOC diagnosticată târziu?

Pentru că simptomele apar lent și mulți pacienți le pun pe seama fumatului sau a înaintării în vârstă. Se obișnuiesc cu tusea și cu gâfâiala și ajung la medic abia când respirația devine foarte grea. Din păcate, atunci boala este deja într-un stadiu avansat.

În afară de fumat, ce cauze mai pot duce la apariția bolii?

BPOC poate fi provocată și de expunerea îndelungată la praf, fum de lemne sau cărbuni, substanțe chimice ori gaze toxice. Mai rar, există și cauze genetice, dar cele mai multe cazuri sunt legate de factori de mediu.

Cum influențează poluarea aerului și expunerea la praf sau substanțe toxice plămânii?
Poluarea și substanțele iritante din aer atacă plămânii zi de zi. Ele provoacă inflamații și reduc treptat capacitatea de a respira normal. Persoanele expuse riscă nu doar BPOC, ci și alte boli respiratorii.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul se pune la medicul pneumolog. Testul de bază este spirometria, o investigație simplă și nedureroasă, prin care pacientul suflă într-un aparat care arată cât de bine intră și iese aerul din plămâni. Medicul poate recomanda și radiografie pulmonară sau alte teste, după caz.

Odată apărută, boala poate fi oprită sau doar încetinită?

Boala nu poate fi vindecată, dar poate fi încetinită mult. Cu tratament, renunțare la fumat și controale regulate, pacienții pot trăi ani de zile cu o viață cât mai aproape de normal.

Ce rol are renunțarea la fumat?

Renunțarea la fumat este cea mai importantă măsură. Este singurul gest care poate opri evoluția rapidă a bolii. Chiar și după mulți ani de fumat, renunțarea aduce beneficii vizibile: respirația devine mai ușoară, tusea scade și tratamentele funcționează mai bine.

Există tratamente moderne care îmbunătățesc viața pacienților?

Da. Astăzi există tratamente inhalatorii moderne, care ajută plămânii să respire mai bine și reduc inflamația. Pentru formele severe, există oxigenoterapie la domiciliu și programe de reabilitare respiratorie. Toate acestea au ca scop să le facă viața pacienților mai ușoară.

Cât de importante sunt exercițiile de respirație și mișcarea?

Sunt esențiale. Kinetoterapia respiratorie și mișcarea zilnică ajută plămânii și mușchii să funcționeze mai bine. Pacienții care fac aceste exerciții respiră mai ușor și obosesc mai greu. Chiar și plimbările zilnice aduc beneficii.

Care sunt complicațiile și cum pot fi prevenite?

Complicațiile frecvente sunt infecțiile respiratorii repetate, insuficiența respiratorie și bolile de inimă. Prevenția înseamnă renunțare la fumat, vaccin antigripal și antipneumococic, tratament corect și controale periodice la medic.

Ce ar trebui să știe familiile și apropiații pacienților?

Pacienții cu BPOC au nevoie de susținere. Familia îi poate ajuta să urmeze tratamentul corect, să meargă la controale și să fie încurajați să facă mișcare și să renunțe la fumat. Un mediu liniștit și sprijinul celor dragi fac diferența.

Care este mesajul esențial pentru public?

Mesajul este simplu: BPOC poate fi prevenită și controlată. Renunțarea la fumat este cel mai important pas. Dacă apar tuse zilnică și lipsă de aer la eforturi mici, mergeți la medic pentru o evaluare. Cu tratament și stil de viață sănătos, pacienții pot trăi mai mult și mai bine.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi