Elevii de clasa a VII-a din opt localități din Sibiu pot primi burse în valoare de 3.000 de lei din partea Fundației Conservation Carpathia. Înscrierile se pot face până în 15 octombrie

23 Septembrie 2025 14:37

Foto: Fundatia Conservation Carpathia

Fundația Conservation Carpathia lansează cea de-a patra ediție a programului Bursele Carpathia, un program dedicat susținerii elevilor pasionați de științele naturii din Țara Făgărașului. Programul este pentru 25 de elevi din clasa a VII-a, care învață la școli din comunele Țării Făgărașului, care vor primi câte 3.000 lei pe an, acordați în două tranșe.

Scopul programului este de a crește interesul pentru protecția naturii și de a îmbunătăți calitatea vieții în regiune, prin susținerea inițiativelor educaționale legate de mediul înconjurător. Prin Programul de Burse Carpathia, Fundația Comunitară Țara Făgărașului (FCTF) și Fundația Conservation Carpathia își propun să descopere și să susțină elevii cu rezultate școlare deosebite, interesați de domeniile conservării biodiversității și ecologiei, încurajând astfel viitoarele generații de lideri în protejarea naturii.

Cine poate aplica?

Programul se adresează elevilor din clasa a VII-a, care învață la școli din comunele Țării Făgărașului: Șinca Nouă, Șinca Veche, Drăguș, Viștea, Sâmbăta de Sus, Lisa, Ucea, Hârseni, Recea, Arpașu de Jos, Porumbacu de Jos, Avrig, Cârțișoara, Turnu Roșu, Racovița, Cârța și Tălmaciu precum și bursierilor din ediția anterioară. Pentru a fi eligibili, elevii trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să aibă media la geografie și biologie peste 8,00 și media generală peste 8,00, precum și dovezi ale implicării în activități școlare sau extrașcolare (prin diplome sau certificate). De asemenea, elevii trebuie să participe la toate etapele procesului de selecție, inclusiv la activitățile de învățare în natură și la interviul online.

Condiții și valoarea bursei

Elevii selectați vor primi câte 3.000 lei pe an, acordați în două tranșe. Prima tranșă (2.000 lei) va fi virată în noiembrie 2025, iar a doua tranșă (1.000 lei) în aprilie 2026, în contul bancar al unui tutore legal. Astfel, Bursa Carpathia sprijină acoperirea costurilor legate de educația elevului (manuale, echipamente educaționale, materiale de teren, excursii tematice etc.). Vor fi acordate burse unui număr de 25 de elevi, selectați prin jurizare de către o comisie alcătuită din reprezentanți ai FCTF, ai Fundației Conservation Carpathia și specialiști în protecția mediului.

Calendarul programului

Înscrierile pentru ediția a patra a Burselor Carpathia se vor desfășura între 22 septembrie și 15 octombrie 2025. În perioada 18–19 octombrie 2025, toți candidații eligibili vor participa la activități de informare și explorare în natură (în satele Copăcel și Sebeș, județul Brașov). Selecția finală va include evaluarea dosarelor, interviuri online și jurizarea, între 15 octombrie și 4 noiembrie 2025. Câștigătorii (25 de bursieri) vor fi anunțați telefonic pe 6 noiembrie 2025, iar lista acestora va fi publicată pe site-ul Fundației Comunitare Țara Făgărașului. Semnarea contractelor va avea loc în perioada 7–18 noiembrie 2025, urmând ca la sfârșitul lunii noiembrie 2025 să fie virată prima parte din bani.

Pe parcursul celor trei ediții desfășurate până în prezent, prin intermediul programului de Burse Carpathia s-au oferit 45 de burse în valoare de 112.500 lei.

Pentru înscriere și informații suplimentare, elevii și profesorii interesați găsesc pe site-ul Fundației Comunitare Țara Făgărașului (https://fundatiactf.ro/) formularul de aplicare și detalii complete. Datele de contact ale organizatorilor sunt disponibile la Fundația Comunitară Țara Făgărașului (email: [email protected], telefon: 0767938708).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Vizualizari: 718

de Adina Bota

Redactor

[email protected]

Ultimele comentarii

Acum 2 ore

Barosanu

E jenant că doamna Fodor încearcă să-și mascheze incompetența și lipsa de...

Acum 3 ore

Barosanu

Ăștia-s mai rău ca hienele, la egalitate cu avocații. Să te folosești de tragedia...

Acum 3 ore

S.

regulamentul acela era o imbecilitate la limita Constitutiei. La blocuri sunt sute...

Acum 4 ore

Corina

La instituția cu medicină Veterinară pt animale e jale, nu ai cu cine vorbi, doar...

Acum 4 ore

Constantin

E normala decizia.Trebuie facute economii in buzunarul cetateanului in aparatul guvernamental,...

Comentarii

3 comentarii

Distruction Carpathia

Acum 2 zile

Toate asocialiile romanesti de proprietari de paduri au protestat impotriva acestei fundatii ticaloase, Conservation Carpathia, aratand cat de vicleni si rau intentionati sunt. Acum, ca nu au aprobarea proprietarilor, incearca sa mituiasca ziaristii, elevii si parintii pentru loby si reclama. La fel ca organizatiile masonice, astia distrug tot ce ating.

Raspunde

3 0

@Didtruction ..

Acum 1 zi

Exact! E o fundatie ticaloasa! Acum incearca alte metode! Ne cumpara la pret redus ca sa poata pune mana pe tot si sa exploateze subsolul! O sa ramanem saraci lipiti pamantului. Copiii de acum vor lua niste bani, dar copiii lor, peste ani, nu vor mai avvea nimic, vor fi doar niste sclavi... Nu va lasati ademeniti cu niste arginti pacatosi!

Raspunde

0 0

Ger

Acum 1 zi

Vor 15 Jahren war es einfach nur ein Traum: Der gebürtige Freyunger Christoph Promberger wollte zusammen mit seiner Frau Barbara im Süden der Karpaten Rumäniens ein Wildnisgebiet schaffen. Eine Herkulesaufgabe mit offenem Ausgang. Heute, nach vielen Jahren unermüdlicher Arbeit, ist aus dem Traum ein konkreter Plan geworden. Ein Plan für die Schaffung eines Nationalparks. Warum verschlägt es einen Bayerwaldler nach Rumänien? Das hab ich mich damals auch gefragt, als ich nach der Fertigstellung meiner Diplomarbeit aus dem Nationalpark im kanadischen Yukon nach Deutschland zurückgekommen bin. Ich wusste nämlich gar nicht genau, wo Rumänien ist. Schon während meines Studiums der Forstwissenschaft in München hat mich die Wildbiologie am meisten interessiert, vor allem die Wölfe. Nach der Diplomarbeit war für mich klar, dass ich auch meine Dissertation über Wölfe schreiben will. Und in Rumänien gibt es die meisten Wölfe in Europa. Wie kam es dazu, dass Rumänien zu Ihrer zweiten Heimat wurde? Ich wollte eigentlich nur drei Jahre bis zur Fertigstellung meiner Dissertation dortbleiben. In dieser Zeit hat mich das Land aber so fasziniert, dass ich nie mehr weggegangen bin. Rumänien ist für mich ein Land, das eine unglaublich hohe Lebensqualität bietet. Ich schätze die schöne Natur und dieses sehr ursprüngliche Leben hier. Wir haben über 200.000 Hektar Fläche, wo keine einzige Siedlung zu finden ist. Das muss man sich mal vorstellen, das gibt es in Europa sonst nirgendwo. Das war die optimale Kombination für das, was wir wollten. Großraubtierforschung, das 2003 abgeschlossen wurde. Danach habe ich zusammen mit meiner Frau einen Reitstall aufgebaut. Und dann begann 2005 der große Traum vom Wildnisgebiet? Am Anfang des Traums stand zunächst ein Schock. Damals wurden ehemals verstaatlichte Flächen an Privatbesitzer zurückgegeben. Dieser Prozess löste massive Kahlschläge und riesige Abholzungen aus. Das stellte für das Ökosystem der Karpaten eine ernsthafte Bedrohung dar. Die Wälder gingen vor die Hunde – das wollten meine Frau und ich nicht mit ansehen. Was taten Sie gegen diese Entwicklung? Wir haben die Stiftung „Conservation Carpathia“ gegründet mit der sehr ambitionierten Vision, einen über 200 000 Hektar großen Nationalpark zu schaffen. Anfangs waren wir nur zu zweit und es war eine fast absurde Idee. Aber jetzt sind wir schon sehr weit gekommen. Wir haben 27 000 Hektar Land bereits gekauft und mit 120 Mitarbeitern und einem Budget von zehn Millionen Euro im Jahr sind wir inzwischen die größte private Naturschutzorganisation in Osteuropa. Wie wird man Nationalpark? Es ist sehr schwierig, ein neuer Nationalpark bedeutet Veränderungen, das sorgt erst einmal für Skepsis. Wir haben viele Gegner, wie die Holzmafia, die Försterei und die Jäger. Unser Weg ist es nun, zuerst die Strukturen zu schaffen, die für einen Nationalpark bedeutend sind und immer mehr Menschen vor Ort für die Nationalparkidee zu gewinnen. Die örtliche Akzeptanz für ein Schutzgebiet ist das Non-Plus-Ultra. Wenn man diese nicht hat, kann man einen Nationalpark auf Dauer nicht halten.

Raspunde

0 0

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.