Persoanele cu adicții și migranții, introduși în noua strategie a serviciilor sociale din Sibiu. „Anchetele DIICOT semnalează recrutarea minorilor în rețele de trafic, iar Psihiatria tratează anual peste 500 de cazuri legate de alcool și droguri”

Noua strategie a serviciilor sociale oferite de autoritățile din Sibiu extinde categoriile de beneficiari cărora se adresează. Persoanele cu adicții, dar și refugiații sau migranții stabiliți aici sunt luați în vizor. Totodată, victimele violenței domestice sunt extrase din categoria dedicată „copiilor și familiei” și abordată separat. Este vorba despre Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale din municipiul Sibiu pentru perioada 2026-2031-2036, document publicat de primărie în consultare publică.

Documentul acoperă serviciile necesare pentru termen mediu și lun, adică o perioadă de 10 ani, și propune o serie de schimbări, fiind mult mai amplu față de strategia anterioară (2014-2018-2023). Autorii strategiei propun astfel o adaptare a serviciilor sociale, ținând cont de noile provocări demografice, economice și sociale, cu referire inclusiv la războiul din Ucraina, dar și la măsuri necesare în perioade de crize precum Covid.

Turnul Sfatului a comparat noua strategie propusă de Direcția de Asistență Socială (DAS) a municipiului Sibiu (care poate fi consultat aici) cu strategia în vigoare (2014-2023), de aici. Prezentăm principalele schimbări. Documentul se află în consultări publice până pe 10 decembrie.

În primul rând remarcăm conținutul documentului. Dacă strategia actuală are 73 de pagini și cuprinde descrieri sumare ale activităților și serviciilor oferite, noua strategie are 150 de pagini. Documentul conține o analiză amplă a situației actuale privind asistența socială din Sibiu, prezintă detaliat grupurile țintă și prezintă un obiectiv general cu un rezultat concret.

Beneficiarii

Strategia propusă extinde categoriile de beneficiari analizate, introducând grupuri care nu erau definite separat în strategia anterioară. Strategia 2014-2023 includea patru grupuri țintă principale: „Copii aflați în risc de separare de familie”, „Persoane cu dizabilități”, „Persoane vârstnice”, „Persoane și familii aflate în risc de marginalizare și excluziune socială”.

Strategia 2026-2036 adaugă categorii noi și le detaliază pe cele existente. Astfel, Direcția de Asistență Socială a Sibiului ia în vedere „Persoanele cu adicții”, analizând fenomenul la nivel local (consumul de droguri, alcool, tutun), precum și „Persoanele cu măsuri de ședere pe teritoriul României (refugiați, migranți)” - categorie apărută în contextul crizei refugiaților din Ucraina.

Citește și: Trei tineri închiși la Aiud au povestit studenților cum trec prin dependență și detenție: „Am văzut o pulbere cristalizată pe telefonul lor. Am spus: vreau să încerc și eu”

În document scrie că „în municipiul Sibiu, consumul de substanțe psihoactive este în creștere. Conform datelor CPECA Sibiu, în 2018 au fost consiliați 76 de consumatori (de patru ori mai mulți față de 2015)”.

Totodată, se precizează că datele școlare locale arată că „92% dintre liceeni au consumat alcool cel puțin o dată, iar 12% au încercat droguri ilegale”.

„Anchetele DIICOT semnalează recrutarea minorilor în rețele de trafic, iar Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” tratează anual peste 500 de cazuri legate de adicții (alcool și droguri)”, mai scrie în strategie.

De asemenea, „Victimele violenței domestice” sunt extrase ca o categorie separată, deși în Strategia 2014-2023 erau incluse sub capitolul dedicat copiilor și familiei. Iar în ceea ce privește „Persoanele vulnerabile aflate în risc de sărăcie/excluziune/marginalizare socială” autoritățile fac referiri la inclusiv la tinerii NEET (tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare – n.n.) și la populația de etnie romă.

Digitalizare

Strategia propusă pune accent pe modernizarea tehnologică, aspect care lipsește din documentul anterior. Spre exemplu, un obiectiv specific nou este introdus, care se referă la Integrarea și utilizarea tehnologiilor digitale și aplicațiilor informatice și implementarea unei baze de date cu beneficiarii serviciilor sociale la nivelul municipiului Sibiu (obiectiv specific 1.4.). Ca măsuri concrete sunt menționate achiziționarea de echipamente IT, programe informatice, traininguri de formare etc.

Este de remarcat că în strategia actuală este menționată lipsa unei baze de date actualizate cu beneficiarii serviciilor sociale publice și private ca un punct slab. Strategia 2026-2036 transformă acest neajuns în obiectiv, prin implementarea unei baze de date interconectate a serviciilor oferite de sistemul public și cel privat.

Îngrijirea la domiciliu – nevoia de servicii gratuite. „23% dintre pensionarii sibieni - sub pragul venitului minim garantat”

Ambele strategii recunosc importanța prevenirii instituționalizării vârstnicilor. Strategia 2014-2023 menționa diversificarea serviciilor de îngrijire la domiciliu ca acțiune pentru prevenirea instituționalizării, dar că acestea nu acoperă nevoia locală.

Strategia 2026-2036 aduce în atenție nevoia de îngrijire la domiciliu gratuită, care aproape că lipsește în Sibiu, deși costurile ridicate fac necesar acest lucru.

„În municipiul Sibiu, aceste servicii sunt oferite în mare parte de furnizori privați, contra cost, cu tarife ce variază între 50 și 100 lei pe oră, în funcție de tipul și complexitatea serviciilor prestate.

Costurile ridicate constituie un obstacol major pentru accesul persoanelor cu venituri reduse, făcând astfel ca serviciile de îngrijire contra cost să fie accesibile doar unui segment restrâns, cu venituri peste medie sau susținute financiar de familie. De exemplu, pentru un vârstnic care are nevoie de două ore de îngrijire zilnică, cheltuielile lunare pot ajunge între 3.000 și 6.000 lei, depășind în mod evident posibilitățile financiare ale celor mai mulți pensionari vulnerabili. În lipsa unei alternative gratuite, serviciile contra cost sunt inaccesibile”, recunosc autoritățile.

Conform datelor din proiectul strategiei, 23% dintre pensionarii sibieni se află sub pragul venitului minim garantat.

„În municipiul Sibiu, singura ofertă existentă de servicii gratuite este asigurată de Asociația Caritas Metropolitan Greco-Catolic Blaj, care oferă suport pentru 25 de persoane vârstnice vulnerabile. Acest serviciu acoperă doar o fracțiune din nevoile reale, fiind subdimensionat și insuficient pentru a răspunde unui segment mult mai larg de vârstnici aflați în dificultate”, se mai arată în documentul propus.

Strategia 2026-2036 mai amintește despre intenția autorităților locale de a construi un complex de servicii pentru persoane vârstnice lângă Lacul Binder. Documentul mai propune înființarea liniei „Telefonul Vârstnicului”.

Violența domestică - triplarea intervenției polițiștilor în Sibiu

Datele din document arată o triplare a cazurilor în care polițiștii IPJ Sibiu au fost solicitați să intervină în cazuri de violență domestică, în ultimii 3 ani: 1.345 intervenții în 2022, 2.314 în 2023 și 3.268 în 2024. 

În fața acestei imagini, Strategia 2026-2036 scote în evidență această categorie de beneficiari, pentru a accentua serviciile pe care promite să le acorde.

În strategia din 2014, autoritățile locale apreciau faptul că „la nivelul municipiului Sibiu nu există o cunoaştere reală a fenomenului cu atât mai mult cu cât multe dintre victimele abuzului domestic au raportat senzația de ruşine, jenă precum şi nevoia de izolare, singurătate și intimitate care le-a făcut să ia atitudine faţă de acest impediment”. Documentul recunoștea existența unui singur centru privat, al Asociației Femeilor Sibiu, și constata că nu era acoperită nevoia de servicii de zi/consiliere pentru victime și agresori. La capitolul dedicat obiectivelor, se menționa înființarea unui centru de consiliere pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.

Strategia 2026-2036 introduce obiectivul specific 2.5.: asigurarea unei intervenții integrate cu accent pe informare, conștientizare și dezvoltare de servicii. Înființarea de centre de consiliere pentru victime și formarea profesională continuă a personalului din instituțiile implicate este menținută.

Crizele: Covid, imigranții

Spre deosebire de strategia actuală, documentul propus ia în calcul crizele majore din ultimii ani, precum pandemia COVID-19 sau criza refugiaților.

„Adaptarea serviciilor sociale la creșterea numărului de migranți care tranzitează municipiul Sibiu, concomitent cu creșterea perioadei de ședere, în contextul schimbărilor fundamentale, actuale, legate de pandemia COVID, amenințarea războiului, impredictibilitatea prețurilor la energie și, subsecvent, la produsele de bază și reducerea resurselor naturale, în vederea asigurării sustenabilității serviciilor sociale și creșterea gradului de incluziune socială pentru persoanele strămutate din Ucraina ca urmare a războiului”, este textul inclus ca obiectiv specific.

Documentul specifică faptul că în anul 2022, prima dată după comunism, România „a înregistrat creștere demografică datorită imigrației, rezidenții străini contribuind la creșterea stabilă a populației, compensând declinul demografic tradițional”.

Conform datelor furnizate de Biroul pentru Imigrări al Județului Sibiu pentru anul 2023, in municipiul Sibiu au fost înregistrați aproximativ 1.411 de cetățeni străini cu permis de ședere, ceea ce reprezenta o creștere semnificativă față de anii anteriori. Această tendință de creștere a continuat și în 2024, cu un număr estimat de peste 3.600 de străini cu permis de ședere în scop de muncă în județul Sibiu, arată datele utilizate în textul noii strategii.

Obiectiv: reducerea sărăciei cu 10%

Nu în ultimul rând, este de menționat că noua strategie promite o realizare concretă: reducerea cu cel puțin 10% față de anul 2024 a numărului de persoane supuse riscului de sărăcie și marginalizare socială din municipiul Sibiu.

Prin definiție, o persoană este în risc de sărăcie sau excluziune socială dacă se află în cel puțin una din următoarele situații: se află sub pragul sărăciei de 60% din venitul median disponibil pe adult-echivalent; se se află în stare de deprivare materială severă; trăiește într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

Conform documentului, în Sibiu s-a înregistrat o creștere a numărului total de copii în situații de risc social: de la 884 în 2022 la 1.094 în 2024; iar al celor în risc de sărăcie - de la 194 în 2022 la 261 în 2024.

De asemenea, datele DAS Sibiu arată o creștere a numărului de beneficiari de venit minim de incluziune: de la 9 în 2020, la 159 în 2022 și 253 în 2024.

Citește și: Cerșetoria se menține la același nivel în Sibiu: peste 600 de sancțiuni aplicate de Poliția locală în fiecare an

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi