Rectorul ULBS, de 1 Decembrie: E o altă zi în care „locatarii vremelnici” ai instituțiilor statului își aduc aminte de popor. Poate că este momentul în care grija statului față de cetățean să primeze

De Ziua Națională a României, rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) oferă o viziune neobișnuită asupra patriotismului, față de cum suntem obișnuiți în mesajele transmise de oficialități cu această ocazie. Sorin Radu vorbește despre „grija statului față de cetățean”. „Poate că a sosit timpul în care statul să fie „servitorul” cetățeanului și nu cetățeanul „să servească” statului, așa cum se întâmplă de mai bine de un secol și jumătate”, scrie rectorul în mesajul transmis de 1 Decembrie. El dă de înțeles că România trece printr-un „blocaj al reformei”, iar acest lucru vine „dintr-o înțelegere greșită sau diferită a paradigmei de funcționare a statului”.

ULBS a postat pe pagina sa reflecțiile de Ziua Națională a rectorului instituției, care are titlul „Cetățenii români... „servitorii” statului?”. Sorin Radu începe textul, descriind ziua de 1 decembrie 2025 ca „un moment de cumpănă”. „Parcă nu scăpăm de acest sentiment”, precizează el și descrie cum este văzută această zi de diferite categorii de români. Mesajul lui Sorin Radu sugerează și o indiferență a autorităților față de Ziua Națională și ascunde o critică la adresa „locatarilor vremelnici” ai instituțiilor statului care „își aduc aminte de popor, de cetățeni, transmițând mesaje prin care își manifestă patriotismul” și încearcă să se manifeste „echlibrat între valorile democratice și expresiile naționalist-populiste”:

„Ziua Națională este trăită în moduri diferite de către cetățenii României. Mulți, sub apăsarea problemelor cotidiene, o tratează ca pe o zi obișnuită, o zi de odihnă binemeritată, alții o serbează simbolic sau participând activ la evenimente organizate de autorități, care cinstesc în forme diferite memoria înaintașilor, sau vizitând târgurile de Crăciun. E o altă zi în care „locatarii vremelnici” ai instituțiilor statului își aduc aminte de popor, de cetățeni, transmițând mesaje prin care își manifestă patriotismul, făcând efortul să se poziționeze „echilibrat” între valorile democratice, europene și expresiile naționalist-populiste și urmărind reacțiile din social-media, cu teama de a nu fi alunecat prea mult nici într-o direcție, nici în alta. Pentru alții poate fi o zi în care se face bilanțul anului ce stă să se încheie, pentru a ne uita în urmă, sau chiar o zi de reflecție asupra semnificației Zilei Naționale pentru români, sperând timid că poate de mâine vom apuca pe o cale mai sănătoasă”.

Rectorul ULBS crede că de peste 100 de ani de când s-a fondat statul național român și de 107 de la Marea Unire „statul a prevalat mereu în fața cetățeanului”. El consideră că această paradigmă trebuie să se schimbe, pentru că „ceva nu a mers bine”:

„La mai bine de 166 de ani de la fondarea statului național român și la 107 ani de la Marea Unire, evoluăm în cadrul unui model politic în care statul a prevalat mereu în fața cetățeanului, indiferent de schimbarea regimurilor politice. Statul, pe primul loc- și apoi cetățeanul. Mai tot ce s-a construit, reformele legiferate, mai mult sau mai puțin profunde, au vizat constant întărirea statului și, colateral, sprijinirea cetățeanului. Și aceasta în condițiile în care s-a clamat constant nevoia democratizării, nevoia de a educa cetățenii în spirit cetățenesc. În momentele de cumpănă prin care a trecut România, mereu s-a salvat statul și a contat prea puțin ce se întâmplă cu cetățeanul. Ca să invoc un singur exemplu, când România Mare era sfârtecată în anul 1940, statul a rezistat, dar pe prea puțini i-a interesat ce s-a întâmplat cu cetățenii români care au rămas în teritoriile cedate, sau ce s-a ales de viața celor care au fost nevoiți să aleagă calea refugiului. Când ceva nu a mers bine, tot cetățeanul era cel vinovat, pentru că era analfabet, mai nou analfabet funcțional, pentru că era nepregătit pentru a înțelege marile reforme, marile schimbări. Dar statul este mereu salvat prin efortul, prin sacrificiile cetățenilor. În mod constant, cetățeanul este lăsat în urmă de interesul de a apăra statul. Nu e locul să dezvoltăm ideea aceasta și nici să ne întrebăm prea mult ce este statul. Poate este momentul să înțelegem cu adevărat paradigma democrației și să apărăm cetățeanul, omul, cel care sprijină instituțiile și care conferă puterea. Poate că este momentul în care grija statului față de cetățean să primeze”.

Sorin Radu crede că punerea cetățeanului „pe locul al doilea” este unul dintre motivele care a dus la blocajul reformei statului. Nu în ultimul rând, rectorul universității sibiene critică politica actuală a guvernului, care a decis să sacrifice Educația în cadrul măsurilor de reducere a deficitului, afirmând că „școala, educația, nu vor fi niciodată priorități naționale în sens real, cu corespondență pe măsură în finanțare și status, dacă vom rămâne prizonierii concepției cetățeanul pe locul doi”:

„Blocajul reformei statului poate că vine dintr-o înțelegere greșită sau diferită a paradigmei de funcționare a acestuia. Poate că a sosit timpul în care statul să fie „servitorul” cetățeanului și nu cetățeanul „să servească” statului, așa cum se întâmplă de mai bine de un secol și jumătate. Această perspectivă de a admira rolul activ al statului a fost și este cultivată de reprezentanții instituțiilor publice de tot felul. Educația însăși este captivă acestui model. Școala, educația, nu vor fi niciodată priorități naționale în sens real, cu corespondență pe măsură în finanțare și status, dacă vom rămâne prizonierii concepției „cetățeanul pe locul doi”. Democrația, dezvoltarea sustenabilă în toate direcțiile, presupune educație, iar statul ar trebui să fie în slujba cetățeanului și educația să fie înțeleasă drept o investiție pentru o lume echitabilă a viitorului”.

În final, profesorul se întreabă dacă de Ziua Națională serbăm statul, România, sau omul, cetățeanul. Tot el răspunde: „Eu cred că trebuie respectate, admirate și serbate deopotrivă. Eu cred că de Ziua Națională merită, măcar pentru o clipă, să ne întoarcem în timp și să reflectăm asupra modului în care s-a întemeiat și a evoluat România și să aducem recunoștință celor care au înțeles să apere, uneori cu prețul vieții, țara și cetățenii ei. Dar oamenii, cetățenii, nu mai trebuie lăsați în urmă”.

Sorin Radu își încheie reflecțiile citându-l pe economistul și filosoful austriac Friedrich Hayek, laureat al Premiului Nobel pentru Economie: „La 166 de ani de statalitate în înțelegere modernă, putem aprecia că, în timp istoric, suntem un stat tânăr, dar, așa cum argumenta Friedrich Hayek, condițiile stabilite de o guvernare samavolnică pot ucide libertatea, cetățenia și inițiativa privată”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi