De la interzicerea vânătorii urșilor, în 2016, numărul acestora s-a dublat în județul Sibiu, iar solicitările de acordare de despăgubiri ca urmare a pagubelor produse de aceste animale au crescut de zece ori. Legea trebuie modificată, cer de la primari, la fermieri și vânători, aceștia din urmă sugerând că, în ultimii ani, urșilor a început să le placă și carnea de om. „La Armeni, ursoaica a luat copilul, așa, sub braț, l-au scăpat câinii”.
În anul 2025, în județul Sibiu trăiesc 1.313 exemplare de urs, estimează reprezentanții Agenției pentru Mediu și Arii Protejate (AMAP) Sibiu, față de cele 656 de exemplare estimate în 2016, anul în care vânătoarea la urs a devenit interzisă prin eliminarea cotelor de recoltă la această specie.
Numărul situațiilor în care a fost solicitată intervenția autorităților pentru a constata pagubele produse de urși a crescut de la 24, în anul 2016, la 250, câte au fost înregistrate până la finalul lunii noiembrie 2025. În ultimii trei ani, sumele aprobate ca despăgubiri pentru pagubele produse de urși au crescut de la 902.000 lei, în 2023, a 1,41 milioane de lei, până la finele lunii noiembrie 2025).
„Unii susțin că sunt chiar mai mulți de 1.313 urși în județul Sibiu și au chiar și argumente. Dar poți să ignori această statistică, referitoare la număr, și te poți uita la chemările pe teren pentru a stabili paguba”, a declarat Ciprian Simulescu, directorul AMAP Sibiu, după prezentarea câtorva date statistice despre populația de urs și impactul acesteia în județul Sibiu.
Directorul Agenției de mediu sibiene a deschis, astfel, discuțiile pe subiectul urșilor bruni din județ, discuții care au avut loc în cadrul ședinței Autorității Teritoriale pentru Ordine Publică (ATOP), organizată în după-amiaza zilei de miercuri, la sediul Consiliului Județean Sibiu.
Numărul urșilor s-a dublat în ultimii nouă ani în județul Sibiu. Sursa foto: Turnul Sfatului
O legislație inutilă. „Trebuie să îi spunem ursului să stea vreo 40 de minute”
În prezent, pentru a proteja sibienii și bunurile acestora în fața urșilor, autoritățile locale au la dispoziție prevederile unei ordonanțe de urgență, emisă de Guvernul României sub numărul 81 în 2021. În baza acestei ordonanțe, în momentul în care un urs începe să facă pagube trebuie să se constituie o comisie la nivel local, formată din primar, medic veterinar, reprezentant al jandarmeriei și un vânător angajat. O comisie care, după cum spune Cristian Bratu, primarul comunei Mihăileni, este aproape imposibil să fie eficientă. „Medicul veterinar vine de la 38 de km, Jandarmeria - de la Sibiu și face 40 – 45 de minute, iar personalul contractual cu care noi avem contract pentru împușcare vine de la 30 – 40 de km. Deci, practic, trebuie să îi spunem ursului care face ravagii prin sat să stea vreo 40 de minute până se constituie comisia și apoi să putem da comandă de foc”, descrie primarul Bratu.
Situația se repetă la nivelul întregului județ. „Doar de trei ori s-a reușit constituirea comisiei, așa cum spuneți dumneavoastră”, a arătat Ciprian Simulescu, directorul de la Mediu.
Asta în timp ce vânătorii spun că pentru ei împușcarea unui urs este dificilă într-o localitate. „E un risc foarte mare. Glonțul nu se oprește nici în urs, nici în portieră, practic facem hinghereală, nu vânătoare în localități. Deci și noi ne expunem la riscuri foarte mari”, a arătat Mihai Bucșe, președintele unei asociații de vânătoare din județ, prezent de asemenea la discuții.
El a arătat că, în lipsa unui cadru legislativ care chiar să-I protejeze, oamenii au început să-și facă singuri dreptate și tot mai mulți caută să omoare urșii care produc pagube. „Nici ursului nu îi face bine aceastp situație, deja populația locală face schimb de informații referitor la metodele la care pot apela Iar pentru că acel amestec cu antigel nu mai sau nu prea funcționează, acum apelează la Diazoinol, un insecticid foarte puternic. Noi am recoltat la Porumbacu un urs ucis astfel. Dar cine știe câți mai sunt prinși în capcate, omorâți de ciobani sau cu puii omorâți cu câinii. Vom ajunge o țară de sălbatici dacă nu tragem semnale de alarmă”, a mai spus Mihai Bucșe.
Situația este confirmată și de primarul comunei Mihăileni. „De multe ori trebuie să opresc unele intenții disperate ale unor fermieri de a lua hotărârea să își facă ei cotă. Este un lucru foarte grav, pentru că exprimă lipsa de încredere în putința autorităților”.
Legislația este criticată și pe partea de acordare a despăgubirilor, arată reprezentanții fermierilor prezenți la ședința ATOP. „La noi nu se mai fac multe sesizări din cauza birocrației. Oamenii sunt dezgustați, iar pentru o oaie-două nici nu mai fac cerere cei păgubiți”, explică reprezentantul Asociației Eco Miorița. Situația este confirmată și de reprezentantul Asociației de crescători de animale Mărginimea Sibiului. „Eu am avut 12 animale omorâte la un moment dat. Au venit după 5-6 zile să vadă animalele, păi cine ține atâta timp hoiturile? Mai apoi, m-au întrebat unde e capul unui berbec, că alfel nu îmi poate da despăgubiri, că lipsește crotaliul. Păi, dacă ursul a dus capul berbecului, eu ce să fac? Sunt 50 de urși în zona în care pasc eu animalele, iar primul lucru pe care aceștia îl fac atunci când atacă este să se ia după cioban. Și mai apoi se întorc după oaie”.
Octavian Hadăr, directorul unei asociații de vânători din Sibiu, spune că observă un comportament modificat al urșilor. „N-a sesizart nimeni că atacul asupra animalelor e ceva, dar asupra oamenilor s-a intensificat și, mai nou, ursul mănâncă oameni. Avem situația turistului italian, al fetei din Bucegi. La Armeni, în timpul unui atac, ursoaica a luat copilul, așa, sub braț, l-au scăpat câinii”.
Ciprian Simulescu, directorul de la Mediu, a arătat că nici cota alocată județului Sibiu pentru eliminarea urșilor periculoși nu a fost atinsă anul acesta. „Din cota de 28 alocată județului Sibiu, avem 22 recoltați până acum. Sigur, putem aprecia că mai este timp să ne atingem cota de prevenție și, pentru anul viitor, să cerem o cotă de prevenție mai mare”.
Gardurile electrice nu sunt eficiente. De ce ajung urșii în localități?
Porumbacu de Jos a fost printre localitățile unde, în ultimii ani, prezența urșilor pe străzi a devenit constantă. Prin urmare, localnicii și-au înconjurat tot satul cu garduri electrice. „S-a ajuns la 14 km de gard electric. Dar gardul a ajuns să nu mai aibă nicio eficiență, pentru că ursul, dacă nu poate trece, sapă. Sau rupe stâlpii. Anul acesta au fost 35 de apeluri la 112 referitoare la prezența ursului în localitate și au fost trei situații în care s-a împușcat ursul în intravilan. Ultimul a fost împușcat după ce a omorât un porc și a revenit a doua zi: noroc că gestionarii fondului au fost acolo și s-a putut întruni comisia destul de repede”, descrie Mircea Păștunea, din partea primăriei comunei Porumbacu de Jos.
Potrivit lui Păștunea, prezența ursului nu mai este sesizată de fiecare dată de localnici. „În fiecare seară trece ursul prin sat, oamenii s-au săturat să mai apeleze la 112, pentru că până vine comisia, ursul pleacă, iar a doua seară se întoarce la fel”
La Mihăileni, anul acesta au fost depuse peste 40 de sesizări scrise referitoare la prezența dăunătoare a ursului, alte mai bine de 100 de sesizări fiind formulate telefonic.
Cristian Bratu (stânga) primarul comunei Mihăileni. Sursa foto: Turnul Sfatului
„În comunitatea noastră există deja teroare. Lumea umblă cu petarde atunci când se duc să-și lucreze terenul din spatele șurii sau din afara localității”, a adăugat primarul care a spune că a primit o explicație pentru faptul că tot mai mulți urși intră în sat. „În unitatea teritorial-administrativă Mihăileni există două fonduri de vânătoare, iar într-unul au fost amplasate cinci camere video în zone considerate a fi frecventate de urs. Pe câțiva zeci de km pătrați au fost identificați peste 20 de indivizi. Și având în vedere modul în care își ierarhizează teritoriul, masculul alfa îi va împinge mereu pe ceilalți până în intravilanul localităților”.
Soluția: cel puțin 1.000 de urși din județ trebuie împușcați
„Către primari; mingea este la dumneavoastră. Degeaba vă plângeți nouă, trebuie să o faceți în fața celor care vin în campanie electorală, adică parlamentarilor. Gestionarea ursului se face de specialiști, nu de către jandarmi. Gestionarea populației de animale sălbatice se face de către vânători. Fiecare țară împușcă aproximativ 10% din populația de urs, an de an, pentru ca aceasta să rămână constantă”, s-a adresat în fața audienței Octavian Hadăr, cel care conduce Asociația de vânători Cocoșul de Munte.
El a prezentat un tabel cu populația estimată de urși bruni în diferite țări, precum și cu cotele de recoltare anuale. „Suedia, care are mult mai multă pădure decât noi împușcă 250 - 300 de exemplare pe an. Acestea sunt informațiile care trebuie să ajungă la urechile celor care decid. Altfel e o pierdere de timp tot ceea ce facem anual”.
Tabel prezentat în ședința ATOP Sibiu. Sursa foto: Turnul Sfatului
De alături, Mihai Bucșe a explicat faptul că procentul de 10% pentru recoltarea anuală de urși este echivalentul „sporului mediu anual al populației de urși”. Doar că, în România, acest procent nu a fost respectat nici până în 2016, fiind de fiecare dată mai mic. Prin urmare, și până în 2016, când s-a interzis vânătoarea la urși, populația acestora a crescut prea mult, au susținut cei prezenți.
Raportat la specificul județului Sibiu, numărul optim de urși ar trebui să fie în jurul a 320 de exemplare, a fost numărul discutat în ședința ATOP Sibiu. „Există acel studiu onform căruia ar trebui să fim la jumătatea lui 656. Poate studiul ar trebui reîmprospătat, deși nu cred că s-au schimbat foarte multe date”.
„Că ne place sau nu vânătoarea, este singura metodă de a opri o populație care crește progresiv și nu are nicio opreliște. În 2026 vor fi și mai mari probleme. Pentru că anul acesta este foarte mult jir, mulți urși au și au avut hrană. Dar ne vom revedea la anul, în mai, iunie și iulie și nu în condiții bune”.
Subprefectul a propus încă un grup de lucru
La discuții a fost prezent și Florian Giubega, subprefect de Sibiu. „Nu mi se pare normal să pasăm resposabilitatea pe umerii guvernului. Propun să stabilim un grup de lucru, cu termene asumate, cu oameni responsabili și termene limită”, a spus Giubega.
Intervenția sa nu a avut mare succes, ba chiar a fost și criticată de un Pavel Bichicean, coleg de partid (PSD) și consilier județean.
Mihai Dumitrescu, consilier județean PNL și președinte al ATOP Sibiu, a propus împărțirea unor formulare pentru a strânge propunerile de rezolvare a problemelor generate de urși, care – mai apoi – să fie centralizate și transmise către diferite alte instituții, inclusiv parlamentarilor sibieni.
Friedrich Gunnesch, consilier județean din partea FDGR, a arătat că este nevoie de o modificare a legislației. „Iar inițiativă legislativă pot avea parlamentarii, Guvernul sau cetățenii, dacă se strâng în număr de 100.000”.
„Cred că Guvernul știe de această problemă”, a replicat pe final de ședință președintele ATOP. „Dar propunerea inițiativei susținută de 100.000 de cetățeni mi se pare interesantă”.
Pentru ca o inițiativă legislativă să ajungă în Parlament din partea cetățenilor români este nevoie de strângerea a cel puțin 100.000 de semnături de la cetățeni cu drept de vot, care provin din cel puțin 14 județe ale țării, iar din fiecare județ trebuie strânse cel puțin 5.000 de semnături.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 5730
de Traian Deleanu
Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Toma
Acum 2 ore
Ron
Acum 3 ore
Newman
Acum 3 ore
Gabriel Sandita
Acum 3 ore
Gabriel Sandita