O judecătoare de la CAB confirmă dezvăluirile Recorder: Suntem terorizați cu acțiuni disciplinare, situație toxică și încordată

Asa ceva mai rar...ce stia toata Europa si America de crima organizata inscaunata in varful justitiei si MAI de infractorii PÑL-PSD si mafiotul cel mare Klaus Iohannis nu stia nimic cacacioasa Raluca Turcan... https://www.dw.com/ro/sua-rom%C3%A2nia-o-%C8%9Bar%C4%83-corupt%C4%83-cine-r%C4%83spunde/a-74185968

Judecatoarea Lăcrămioara Axinte arată falsurile din documentarul UM Recorder Părerea mea despre documentarul Recorder este următoarea: un „documentar” cu valoare zero, pentru că lipsește exact documentarea. În primul rând, delegarea sau detașarea unui magistrat se face cu acordul magistratului (art. 2 alin. 2 din Legea 303/2022, dispoziție legală pentru judecători, și art. 3 alin. 3 din Legea 303/2022, dispoziție pentru procurori). Acest acord se dă în scris (art. 175 alin. 1 din Legea 303/2022). Pe perioada delegării sau detașării, judecătorii și procurorii delegați beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția pentru care sunt delegați sau detașați și de drepturile prevăzute de lege pentru personalul delegat (art. 175 alin. 3 din Legea 303/2022). Delegarea judecătorilor se dispune numai prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (art. 176 alin. 2 și 3 din Legea 303/2022). Delegarea procurorilor se dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția delegărilor în funcții de conducere, care se dispun de către Secția pentru procurori din cadrul CSM (art. 177 din Legea 303/2022). Criteriile și condițiile în baza cărora se poate dispune delegarea în funcții de execuție sau de conducere sunt prevăzute de asemenea în lege (art. 178 și 179 din Legea 303/2022). Durata delegării este de cel mult 6 luni și poate fi prelungită, în aceleași condiții și cu aceeași procedură, cu încă 6 luni (art. 180 alin. 1 din Legea 303/2022). Delegarea poate înceta înainte de termen la cererea motivată a celui delegat, a președintelui instanței/parchetului unde este delegat sau a celui de unde este delegat. Delegația în funcția de conducere poate înceta înainte de termen și în situația în care funcția este ocupată prin numire, în condițiile legii (art. 180 din Legea 303/2022). În al doilea rând, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție este numit de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (art. 144 alin. 1 din Legea 303/2022). Procedura de selecție organizată de ministrul justiției este de asemenea prevăzută de lege (art. 145 și 146 din Legea 303/2022). Numirea în funcția de conducere de procuror-șef DNA se face prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pe o durată de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată, urmând aceeași procedură (art. 150 alin. 3 din Legea 303/2022). Recorder ne-a prezentat procurori și judecători care și-au exprimat frustrarea de a-și fi pierdut beneficiile financiare pe care le-au avut pe perioada delegării sau a funcției de conducere, aducând acuzații concrete fără absolut nicio dovadă la adresa procurorilor și judecătorilor care au soluționat anumite cauze, dar și acuzații generale nefondate la adresa întregului sistem de Justiție. Procurorul delegat la Parchetul Militar și-a pierdut beneficiile financiare obținute prin delegare, dar trebuia să cunoască dispozițiile art. 180 din Legea 303/2022, care permit încetarea înainte de termen a delegării. Judecătorul delegat la Curtea de Apel București ar fi trebuit să cunoască dispozițiile legii care stabilesc durata delegării la 6 luni, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 6 luni. Nu există nicio dispoziție legală care să-i garanteze judecătorului delegat transferul la instanța de delegare. Insinuarea că i s-ar fi solicitat delegarea – care s-a făcut cu acordul său scris – pentru a fi înlăturat de la judecata unui dosar este exprimarea unei frustrări, dar ea arată și o desconsiderare a activității altor judecători, care se explică prin trecutul profesional, acela de lucrător al unui serviciu de informații, după cum relatează site-ul Lumea Justiției. Fostul procuror-șef DNA, de asemenea, își revarsă frustrarea de a nu fi fost reinvestit în funcție pentru încă un mandat, deși cunoaște că legea nu garantează reinvestirea; ea este o posibilitate și a stat în voința ministrului justiției, care a urmat procedura prevăzută de lege. Procurorul DNA „sub acoperire” face acuzații generale, care denotă o necunoaștere a dispozițiilor legale privind delegarea și, este foarte posibil, să aibă frustrări pentru că nu a obținut o funcție de conducere. Recorder prezintă sistemul de Justiție ca un sistem piramidal, în care o mână de oameni controlează întreg sistemul judiciar, dar această prezentare denotă o necunoaștere a prevederilor Constituției României. Potrivit Capitolului VI din Titlul III – Autoritățile publice, Autoritatea judecătorească este formată din: Instanțele judecătorești, Ministerul Public (procurorii) și Consiliul Superior al Magistraturii. Rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii sunt prevăzute la art. 133 din Constituția României, iar atribuțiile sunt prevăzute la art. 134. Art. 133 alin. 1 din Constituția României prevede: „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției”. Totodată, art. 134 alin. 1 din Constituție prevede că propunerile de numire în funcție a judecătorilor și procurorilor se fac Președintelui României de către CSM. De asemenea, art. 134 alin. 2 din Constituție prevede că, prin secțiile sale, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să ne întrebăm: USR și Nicușor Dan doresc o „descentralizare” a atribuțiilor CSM? Vor ca judecătorii și procurorii să fie numiți de politicienii locali? USR și Nicușor Dan ar vrea ca judecătorii și procurorii să fie numiți de prefect? Sau de consiliul județean? Sau poate de primar? USR și Nicușor Dan ar vrea ca președinții de instanțe sau procurorii-șefi să fie numiți de prefect sau de consiliul județean? Sau poate de primar? Ar vrea ca acești șefi de instanțe să aibă puterea de a sancționa sau de a da afară judecătorii instanței? Aceste întrebări sunt legitime și Nicușor Dan este dator să răspundă. Pentru că trebuie să știm dacă Președintele României și partidul care l-a susținut își mai doresc ca în România să existe o Justiție independentă. Pentru că oricum din 6 decembrie 2024 nu mai suntem stat de drept. Toți am devenit experți în Justiție. Toți știm cum se aplică regulile privind prescripția răspunderii penale. Toți știm cu certitudine ce hotărâri trebuie să pronunțe judecătorii. Brusc nu ne mai interesează măsurile de austeritate luate de Bolojan. Nu ne mai interesează de ce lacurile de acumulare sunt goale. Nu ne mai interesează că 100.000 de români au rămas fără apă. Nu ne mai interesează ce contracte a semnat Nicușor Dan în Franța. Vrem doar demisia Președintei ICCJ. N-am ieșit în stradă să cerem demisia lui Bolojan. N-am ieșit în stradă să cerem demisia ministresei Oana Buzoianu. Nu ne mai interesează că pe holurile Palatului Victoria se plimbau cetățeni cu milioane de euro în serviete, gata să fie oferite ca mită. Bravos, națiune! Cum vă așterneți, așa veți dormi!

Problema principală este că PSD, PNL și AUR par să acționeze împreună. Se văd mesaje atât aici, cât și pe social media, în care suveraniștii critică acest documentar exact pentru că așa li s-a spus de către persoane care au rude în justiție. Practic, suveraniștii atacă orice este perceput ca fiind în opoziție cu PSD–PNL–AUR. Și este destul de dezamăgitor: ei ar fi trebuit să fie anti-sistem, împotriva tuturor coalițiilor politice existente, dar se pare că sunt doar niște marionete. Să nu uităm totuși că în Romsilva sunt doar oameni de la AUR și de la PSD.

Aceasta doamna are tot respectul meu pentru curajul si onestitstea sa.