S.K.V. (Siebenbürgischer Karpatenverein - Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor) anunță că este din nou interesată de întreținerea refugiilor montane, notează ADZ.
La mijlocul lunii noiembrie, conducerea secției din Sibiu a invitat membrii să adune idei noi. O întrebare a fost principală: ce poate realiza astăzi SKV din Sibiu?
”Răspunsul a fost clar: participanții sunt interesați de comunitate, dar și de creșterea vizibilității asociației, iar în viitor se preconizează că activitățile se vor concentra atât pe informare, cât și pe educație. Asociația dorește să se adreseze în special copiilor și tinerilor prin ofertele sale, cooperând cu proiecte pentru tineret din Sibiu și împrejurimi. Secția din Sibiu dorește să se ocupe din nou și de întreținerea refugiilor montane”, precizează ADZ.
Fondată în 1881 și reînființată după schimbările din 1996, asociația avea inițial ca sarcini principale consolidarea și marcarea traseelor montane, precum și construirea și întreținerea refugiilor montane.
De-a lungul istoriei sale, SKV a adus o contribuție importantă prin introducerea ghidurilor montane și a serviciului de salvamont.
În plus, s-a ocupat de protecția naturii și de documentarea științifică a munților Carpați.
În perioada de glorie – de la sfârșitul secolului al XX-lea până la desființarea sa în 1945 – asociația număra până la 5000 de membri și cuprindea 18 secții. SKV are în prezent cinci secții, și anume în Sibiu, Brașov, Sighișoara, Țara Făgărașului și Piatra Craiului.
La sfârșitul lunii noiembrie a avut loc adunarea generală anuală a SKV, la care secțiile au trimis reprezentanți. A fost ales un nou comitet executiv: Marcel Șofariu a fost reales președinte. Thomas Bross și Cătălin Corneschi au fost aleși vicepreședinți, Cristina Alexandra Nedelea a fost aleasă director general, iar Vlad Preca a fost ales trezorier.
Încă din octombrie, secțiunea Sibiu s-a reorganizat: Alexandru Chera a fost ales președinte, Radu Zaharie vicepreședinte, Corina Maria Stănese secretară și Petru Scântei auditor.
Până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, va fi elaborat un calendar al evenimentelor cu toate proiectele secției din Sibiu. În acest scop, membrii acesteia se vor întâlni de acum înainte în mod regulat, în fiecare a treia joi a lunii. Următoarea întâlnire a secției va avea loc în perioada 19-20 decembrie la Crinț.
Citește și:
Istoria Păltinișului. Terenul Cristianului, ideea SKV, bani de la bănci
În 27 martie 1885. Dr. Julius Pildner von Steinburg, într-o conferință ținută la Sibiu sub auspiciile S.K.V. (Siebenbürgischer Karpatenverein - Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor) dedicată ”influenţei climatului de altitudine asupra sănătăţii”, a pledat pentru înființarea în Carpații Meridionali a unui ”loc de cură”, unde atât persoanele suferinde, cât şi turiştii iubitori de munte să‐şi poată căuta liniştea şi sănătatea.
Au fost luate atunci în calcul una după alta valea Bâlea, zona Surul, Preşba, Şanta, Duşul, Bistra, dar toate aceste variante au fost respinse din variate motive.
Într‐un sfârşit, în anul 1890, şeful ocolului silvic din Sibiu, Gustav Conrad (unul dintre întemeietori şi membru al primului comitet de conducere al S.K.V.) a sugerat amplasarea Sanatoriulu într‐o zonă muntoasă împădurită ce aparținea comunei Cristian (Grossau), mai precis într‐o vâlcea situată sub şaua dintre vârfurile Păltiniş şi Onceşti, în apropierea unui izvor al cărui nume dat de locuitorii Cristianului era Hohe Rinne.
Proprietara vâlcelei de la Hohe Rinne era comuna Cristian, o veche aşezare săsească situată la 5 km de Sibiu (numită în germană Grossau, iar în maghiară Kereszténysziget), care deținea în Munții Cibinului mai multe sute de hectare de păduri şi fânețe.
Cristianul era pe atunci o localitate prosperă, cu 2.900 locuitori, amintită în ghidurile turistice pentru biserica fortificată şi împrejurimile pitoreşti. Înființarea unui loc de cură pe pământurile comunei a părut conducătorilor acesteia ca un fapt profitabil, iar condițiile oferite S.K.V.‐ului au fost tentante.
Obştea comunei punea gratuit la dispoziție locul de amplasare şi materialul lemnos necesar, iar Asociația Carpatină trebuia să asigure din resurse proprii exclusiv fondurile pentru construcție, amenajare şi utilare.
Clădirile ridicate urmau să fie din punct de vedere juridic proprietatea Cristianului încă de la construcție, dar rămâneau în utilizarea deplină a S.K.V. timp de o jumătate de secol de la semnarea contractului. După cei 50 de ani, drepturile S.K.V. urmau să ia sfârşit, putând să fie prelungite numai prin licitație. Analizându‐se această ofertă şi ținându‐se seama de înlesnirile ei pe termen lung şi de pitorescul deosebit al locului, la adunarea Secțiunii Sibiu a S.K.V. din 7 iulie
1891 s‐a hotărât ca terenul oferit lângă izvorul Hohe Rinne, în suprafață totală de aproximativ 35 ha, să fie ales definitiv ca amplasament pentru stațiune, notează Dragoteanu.
Cheltuielile de până la inaugurarea stațiunii s‐au ridicat la un echivalent de aproape 100 kg aur
Contractul de arendare dintre Secțiunea Sibiu a S.K.V. şi comuna Cristian a fost semnat la 21 noiembrie 1891. Deşi în momentul semnării părea foarte favorabilă pentru S.K.V., această înțelegere (care stabilea durata de arendare de la 1 ian. 1892 până la 31 dec. 1941 a adus ulterior numeroase necazuri, împiedicând timp de mulți ani realizarea unor construcții şi extinderi necesare. Dar, consecința cea mai nefastă a contractului s‐a produs în 1942, după cei 50 de ani de la semnare, când licitația pentru utilizarea în continuare a ansamblului construit în 1892-1897 a dus la încetarea administrării de către S.K.V. a Păltinişului, primul pas al declinului ce a urmat.
Lucrările au început în primăvara lui 1892, an în care s‐a amenajat locul şi s‐a adus materialul lemnos. Primele clădiri au constituit Casa de Cură Păltiniș, fiind inaugurate la 10 iunie 1894ͺ. Dorința de a nu se da stațiunii un caracter elitist a fost marcată încă din 1895, când s‐a inaugurat o Casă a Turiștilor, unde excursioniștii aflați în trecere puteau găsi adăpost.
Casa de Cură găzduia vara oaspeți din Ardeal și din străinătate, veniți la cură balneară pentru câteva săptămâni. În 1898 deschiderea stațiunii pentru un public divers s‐a accentuat prin inaugurarea unui Sanatoriu Militar și a unei Case a Medicilor.
Universitatea Saxonă și instituțiile de credit din Sibiu au oferit și ele credite în condiții foarte bune, fapt esențial în contextul în care numai cheltuielile de până la inaugurarea stațiunii s‐au ridicat la un echivalent de aproape 100 kg aur.
Sursa foto: Dilema Veche
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: cat a costat paltinisul , cum s-a construit paltinisul , skv in sibiu , Istoria Păltinișului
Vizualizari: 2368
Ultimele comentarii
Acum 15 minute
B
Acum 30 minute
@Anda
Acum 30 minute
Sibian
Acum 32 minute
Burduf cheese airlines
Acum 35 minute
Sibian