Profesorii care au scris istoria fizicii în Sibiu. Povestea lor, publicată în InHouse, o revistă de referință academică

De aproape 40 de ani, un grup de profesori sibieni a transformat fizica într-o vocație și a format generații de elevi pasionați. Prin cercuri săptămânale și Tabăra de la Cisnădioara, ei au cultivat curiozitatea, performanța și responsabilitatea, construind o tradiție a excelenței în educația științifică. Povestea lor a fost redată de Dr. Paul Nicu în paginile unei reviste de cercetare fiind atât un omagiu adus muncii lor cât și un avertisment care spune că excelența nu poate supraviețui fără profesori vizionari și sprijin real.

În luna decembrie, revista „InHouse”, ce aparține Autorității Naționale de Cercetare, a publicat un articol semnat de cercetătorul sibian Dr. Paul Nicu. Textul său este mai mult decât o retrospectivă, este o radiografie a unei comunități de profesori de fizică din Sibiu care, timp de aproape patru decenii, a construit performanță, caractere și destine.

În articol se vorbește despre „o comunitate discretă, dar remarcabilă de profesori” care nu s-a limitat niciodată la programa școlară. Dincolo de orele de curs, acești dascăli au creat un cerc săptămânal de fizică, pregătind voluntar elevii pasionați pentru concursuri și olimpiade.

Tot din inițiativa lor a apărut Tabăra de fizică de la Cisnădioara, organizată neîntrerupt din 1987 și ajunsă astăzi la ediția cu numărul 39.

În acest an 66 de elevi au participat la acestă tabără

Gândită ca „un atelier de aprofundare, dialog și competiție intelectuală”, tabăra a devenit un spațiu în care rigoarea s-a împletit firesc cu entuziasmul, iar curiozitatea a fost cultivată metodic. În centrul acestui proiect s-au aflat profesorii Gheorghe Pupeză și Dorin Bunău, cărora li s-au alăturat, de-a lungul anilor, numeroși alți profesori sibieni animați de aceeași viziune educațională.

Încă din prima ediție din 1987 le-au fost atături Florentina Dancășiu, Damian Dicoiu, Aurel Pașca și Marius Chișu.

Ulterior, comunitatea s-a extins prin aportul Aurăi Roca, Gabriel Negrea, Mihai Ungureanu, Dana Bălibanu, Flavia Doboși, Marius Goșa, Sanda Dăian, Delia Bonea, Adina Secu, Cristina Neofit, Monica Cercel și Lucian Staroste. Împreună, acești dascăli au creat un model educațional în care pasiunea pentru fizică se împletește cu rigoarea, generozitatea și responsabilitatea, influențând mii de elevi și transformând fiecare ediție a taberei într-un spațiu al descoperirii și performanței.

Rezultate remarcabile

În articol se arată că rezultatele sunt impresionante. Aproape 500 de elevi calificați la etape naționale ale olimpiadelor, zeci de medalii și recunoașteri internaționale, dar mai ales trasee profesionale solide, astăzi răspândite în universități, institute de cercetare și companii din Europa și din lume.

„Împreună (n.r. toți profesorii implicați), au construit un model educațional care a depășit cu mult granițele Sibiului sau ale României, ajungând să influențeze traseele profesionale ale unor cercetători și ingineri care lucrează astăzi pretutindeni în Europa, în SUA și în alte locuri din lume. Impactul acestor activități este direct cuantificabil: 495 de elevi sibieni s-au calificat, în acest interval, la etapele naționale ale olimpiadelor de fizică, științele pământului, astronomie și astrofizică, obținând 32 de medalii de aur, 50 de argint și 80 de bronz la nivel național, o medalie de argint și una de bronz la Olimpiada Internațională de Fizică, o medalie de argint la Olimpiada Internațională de Științele Pământului, plus două premii științifice ale Academiei Române obținute ulterior de foști participanți la aceste programe”, scrie Paul Nicu în articol. 

Performanța are nevoie de susținere

Revenind la Cisnădioara după mulți ani, Dr. Paul Nicu scrie că a regăsit „aceeași forță, aceeași prospețime pedagogică și același umor subtil” care l-au determinat, la rândul său, să aleagă fizica.

Întâlnirea cu profesorii săi i-a reconfirmat convingerea că dascălii care trezesc curiozitatea adolescenților pot influența destine la fel de profund ca marile nume academice.

În articol se atrage atenția și asupra dificultăților cu care se confruntă cei care aleg să facă performanță. Într-un context în care România se confruntă cu o criză a resursei umane în educația STEM (un acronim care vine din limba engleză Science, Technology, Engineering, Mathematics, adică Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), povestea Cisnădioarei devine un model fragil, care nu se poate autosusține la infinit.

Educația STEM urmărește să dezvolte abilități de gândire critică, rezolvare de probleme, creativitate și colaborare, pregătind elevii pentru cariere în domenii științifice, tehnologice și inginerești. Este esențială pentru competitivitatea și inovația unei societăți, deoarece formează viitorii cercetători, ingineri și profesioniști capabili să facă față provocărilor complexe ale lumii moderne.

Acesta este și motivul pentru care cercetătorul sibian atrage atenția că „tradițiile de excelență nu se pot auto-susține la nesfârșit” și avertizează că fără profesori capabili să aprindă vocații, excelența riscă să rămână doar un ideal abstract. 

„Acești oameni au influențat comunitatea noastră. Sunt etalonul educației sibiene. Comunitatea trebuie să-și dea seama ce norocoși suntem că-i avem.”

Foto stânga prof. Aura Roca și foto dreapta prof. Florentina Dăncășiu